A dispărut pericolul ISIS? „Teroriștii au arme, dar nu le mai dă nimeni direcția atacului!”

Expertul în terorism Peter Neumann susține că ISIS nu mai este capabilă să desfășoare acțiuni complexe, cum a fost cea de la Paris, din anul 2015. Dincolo de maladia provocată de virusul COVID-19, terorismul rămâne o problemă globală. Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu aduce o explicație interesantă pentru faptul că, în ultima perioadă, atacurile teroriste de amploare au încetat. În exclusivitate pentru FANATIK.RO, Dan Dungaciu a arătat că „deși teroriștii sunt mulți și au arme, nu știu ce să facă cu ele. Nu mai au direcție de atac, pentru că, deocamdată, nu le-o dă nimeni”.

Pentru profesorul Dan Dungaciu, explicația măririi și mai ales a decăderii organizației „Statul Islamic” ține de coordonarea defectuoasă a acțiunilor de la presupusul centru și nu de grupurile izolate de militanți islamici. De asemenea, discuția nu poate avea loc fără o paralelă între ISIS și Al Quaeda.

„Avem parte de o liniște obiectivă, nu aparentă. Trebuie să înțelegem cum funcționează aceste mișcări, și anume că o fac după principiul unei organizații cu centrul nicăieri și cu granițele peste tot. Diferența dintre Al Quaeda și ISIS a fost una de teritorialitate. Al Quaeda mergea pe ideea unui stat islamic fără teritorialitate, iar ISIS funcționează pe ideea unui califat, adică a unui stat islamic cu un teritoriu reperabil și identificabil”, a precizat Dan Dungaciu.

Interviul oferit de Neumann publicației „Ausburger Allgemeine Zeitung” a ridicat problema felului în care au evoluat și, deopotrivă, au decăzut atât Al Quaeda, cât și ISIS. Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu a explicat: „Ambele organizații sunt expresia unei resurecții religioase în Orientul Mijlociu. Una fără precedent… Atât ISIS, cât și Al Quaeda sunt expresia prevalenței identităților religioase, în relație cu identitățile naționale. Deci, cel mai important este să fii musulman și abia apoi să ai o identitate națională. Din acest punct de vedere, este o mare diferență între spațiul creștin și cel musulman. Deosebirea dintre ISIS și Al Quaeda era că una punea în prim plan teritorialitatea, pe când pentru cealaltă teritorialitatea nu era o miză majoră sau, cel puțin, nu pe termen scurt”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Geopoliticianul Dan Dungaciu: „,ISIS și Al Quaeda acționau preluând franciza de la un centru puternic și discret”

Una dintre întrebările legitime legate de „liniștea” sau de „adormirea” în care s-a cufundat fenomenul terorismului islamic este cea legată de finanțare, dar și de felul în care respectivele grupări s-au obișnuit să acționeze.

„Ele lucrau având un centru de putere și de comandă solid, dar, în același timp, foarte discret, care nu își coordonează trupele într-un sens ierarhic și militar. Mai degrabă, toate celulele de tip Al Quaeda și chiar și cele ale operatorilor din ISIS preluau o franciză. Mai clar, primeai de la un instructor o franciză „ISIS” și îți construiai o celulă pe care o conduceai tu, din postura de lider. Dacă celula ta cădea, tu nu puteai oferi informații despre alte celule, care își continuau activitatea”, a spus Dungaciu.

Specialistul a detaliat și modul în care teroriștii țineau legătura cu adevărații lideri și cum primeau indicații: „Dacă „centrul” dorea să ajungă la tine, intenționând să întreprindă o acțiune puternică, în care să implice mai multe celule, o putea face și însemna că, într-adevăr, liderii puteau da lovituri mari. Ca să dai o asemenea lovitură presupunea să ai un centru puternic, care să adune împreună acele celule, ce nu se pot grupa altfel, pentru că nu știu una de alta. În principiu, este vorba despre un ciclu de securizare organizațională. Fiecare celulă a preluat franciza și este, oarecum, pe cont propriu. Asta înseamnă, în primul rând, securitate pentru centru, deoarece, dacă o celulă cedează, nimeni nu poate să-i ducă pe inamici către liderii principali, pentru că nu există legături”.

De fapt, aceasta este și explicația declinului ISIS și al altor grupări teroriste.

„La acest centru se ajunge foarte greu, dar odată ce respectivul lider este neutralizat, organizația devine incapabilă de execuții de proporții, indiferent care este numărul membrilor grupării. Ca să forțăm o metaforă, aceste celule plutesc în atmosferă, dar nu mai pot coaliza, pentru că acel centru a dispărut. Ele dau lovituri cu de la sine putere. În continuare dețin franciza, dar le lipsește forța. Aceasta este explicația pentru care, după ce le-au căzut liderii, celulele respective nu mai pot lovi decât la scară mică. Astfel au stat lucrurile cu Al Quaeda și așa se întâmplă și cu ISIS. Au rămas grupuscule de luptători care, cel puțin deocamdată, nu se pot coagula și nu au forță de acțiune”, a argumentat Dan Dungaciu.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Ne aflăm într-un moment în care lipsește capul caracatiței. Micile tentacule acționează individual”

Profesorul Dan Dungaciu a continuat, pe o linie… mai mult sau mai puțin metaforică: „Ne aflăm într-un moment în care lipsește capul caracatiței. Au rămas mici tentacule, ce acționează individual. Ele nu se pot nici sincroniza și nici unifica. Trebuie să reapară un centru puternic, capabil să le pună în mișcare. Cât timp acest centru nu apare, ne aflăm în această stare „de adormire”, dar ea poate fi doar temporară. Nu știm exact cât va dura până se va naște un lider suficient de puternic. Acum, ISIS se află într-o stare defensivă, pentru că acel centru nervos a fost dezorganizat”.

Se pare că, deocamdată, nu ne găsim în timpul unei păci înșelătoare.

„Teroriștii nu mai au forța de acum 5-10 ani, când erau inamicul principal al omenirii. Din acest motiv, a și durat foarte mult ca Al Quaeda să fie demantelată, pentru că nu aveai cum să ajungi în centru. Imaginați-vă că serviciile americane de informații trebuiau să penetreze, încet încet, anumite organizații, dar nu se întâlneau niciodată cu centrul de comandă. Pas cu pas, americanii căutau unde se ascund liderii, mai ales că teroriștii nu au ierarhii, ca în cazul armatelor clasice. Repet, este o chestiune de tip franciză. Dacă reușești o mare lovitură, adică un atentat de proporții, este victoria tuturor, dar dacă nu, atunci ai picat numai tu”, a declarat intervievatul nostru.

Pandemia COVID-19 a afectat terorismul și traficul de droguri

Întrebat dacă expansiunea virusului COVID-19 a avut implicații și asupra acțiunilor ISIS, Dan Dungaciu a menționat: „Cu siguranță, pandemia a afectat totul, de la transportul de droguri, la acțiunile teroriste. Se circulă complicat, restricțiile sunt mai mari, controalele mai apăsătoare și, mai ales, este puțină lume pe străzi. Din acest punct de vedere, nu mai există un mediu propice pentru asemenea acțiuni, care presupun libera circulație, lipsa controalelor și mulțimile adunate în piețe. Dar asta nu înseamnă că restricțiile impuse de pandemie reprezintă cauza principală a reculului ISIS”.

O parte a celulelor teroriste s-au dezintegrat, dar altele acționează sub alte forme, preferând atacul cibernetic. Totuși, puterea lor este incomparabil mai mică…

„Fiecare grupare are o forță diminuată. Una singură nu va avea niciodată o putere mare. Ca să reușești o acțiune de proporții ai nevoie de logistică și de bani. Fiecare celulă în sine nu dispune de asemenea resurse. Indiferent de tipul de atac la care ne putem aștepta, fie el unul cibernetic sau armat, intensitatea va scădea direct proporțional cu capacitățile logistice pe care le au aceste celule izolate”, a precizat Dungaciu.

Tensiunea creată de moștenirea lui Donald Trump și noua politică a lui Joe Biden privind Orientul Mijlociu

Recent, SUA a bombardat ținte strategice din Siria. Firesc, mulți și-au pus întrebarea dacă atacul american a avut vreo legătură cu ISIS sau doar cu milițiile pro-iraniene, care și-au găsit un loc de refugiu. Specialistul intervievat este de părere că „America a dat o lovitură pentru a-și apăra contractorii sau alți parteneri. Nu a fost o acțiune care să denote un plan ce urma să schimbe radical datele problemei. Dar, ceea ce știm referitor la Orientul Mijlociu este faptul că moștenirea lăsată de Donald Trump este extrem de acută. Fie că ne place sau nu, fostul lider de la Casa Albă a redesenat Orientul Mijlociu, într-un mod fără precedent. De asemenea, a redesenat și harta alianțelor arabe împotriva Iranului, adică cea a statelor sunite împotriva Iranului șiit”.

În Orientul Mijlociu, situația este extrem de tensionată. Se pare, însă, că fostul președinte al SUA a izbutit o performanță pe care puțini analiști au remarcat-o.

„Trump a reușit să coalizeze state arabe, chiar alături de Israel, împotriva unui dușman mai mare –  Iranul. Trump a repurtat o victorie care nu este recognoscibilă pentru o administrație de „tip Obama”. Altfel spus, Orientul Mijlociu nu mai este același de pe vremea lui Barack Obama. Din acest motiv, este foarte interesant de văzut ce va face Joe Biden, pentru că, dacă va încerca să repete acțiunile Administrației Obama, va avea în față un Orient Mijlociu care arată cu totul altfel”, a explicat Dungaciu.

Cum vor decurge, însă, evenimentele, în situația în care președintele Joe Biden nu va continua politica dusă de predecesorul său? Specialistul în geopolitică a încheiat: „Ar fi cel puțin riscant, pentru că s-ar putea ca statelor arabe și Israelului să nu le mai convină să se întoarcă la „momentul Obama”. Deja Administrația Biden a dat un semnal, ridicând sancțiunile impuse Iranului și transmițând că dorește să reia negocierile. Însă această reacție ne readuce, într-un fel, în „epoca Obama”. Orientul Mijlociu trebuie urmărit, dar nu din pricina loviturii irelevante pe care a dat-o Joe Biden în Siria, ci în sensul viziunii sale în materie de politică externă. Va exista o tensiune mare între moștenirea lăsată de Donald Trump și viziunea lui Joe Biden!”.