News

Situaţia dramatică din învăţământul românesc. De 20 de ani, procentul copiilor neînscrişi la o şcoală a rămas aproape acelaşi. “Va fi şi mai grav”

În 2019, unul din patru copii nu era înscris la o școală. Dacă ne uităm la 2009, procentul copiilor neînscriși la o unitate de învățământ era de 11,1%. În 2000, datele arată că nu frecventau școala 25,4% dintre copii.
06.12.2021 | 11:39
Situatia dramatica din invatamantul romanesc De 20 de ani procentul copiilor neinscrisi la o scoala a ramas aproape acelasi Va fi si mai grav
ADVERTISEMENT

Copiii care nu urmează cursurile unei școli sunt rezultatul abandonului școlar de an la an. Doar 4 din 5 copii mai încheie clasa a VIII-a și 7 din 10 absolvă liceul. Cele mai multe victime ale abandonului școlar sunt copiii din mediul rural, cei din familiile sărace sau cei cu dizabilități.

În 2021, abandonul școlar a urcat la 15,6%. România fiind printre țările UE cu cele mai ridicate rate.

ADVERTISEMENT

“Pe termen lung se traduce în dezavantaje economice și competiționale ale României pe scena europeană. Aș spune că o cauză principală pentru care acum suntem aici este faptul că nu s-a investit în a reduce decalajele apărute între persoanele cu posibilități materiale și cele aflate în situații de risc, de la criza economică din 2009-2010 încoace”, a declarat, pentru FANATIK, Alexandru Manda, expert în educație.

“Noi, acum, încă tragem ponoasele decalajelor economice și cele dintre cetățenii din mediul rural și urban. Dintre cetățenii cu venituri reduse și cei care au venituri acceptabile”, a mai adăugat Alexandru Manda.

ADVERTISEMENT

Jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc

Potrivit lui Alexadru Manda, “această situație este legată în mod direct și de rata sărăciei. Să nu uităm că România are 40% dintre copiii 0 -18 ani aflați în risc de sărăcie relativă. Și aproape o treime, în jur de 33%, în stare de deprivare materială severă. Practic trăiesc în sărăcie severă”.

“Autoritățile nu ar fi trebuit să uite că există cetățeni cu aceste riscuri și care trebuie ajutați și încadrați într-o formă de educație. Pentru că altfel nu vom face decât să perpetuăm riscul sărăciei”, a argumentat sursa citată.

ADVERTISEMENT

Problema este, de fapt, că toate statisticile și toți indicatorii arată o înrăutățire a situației. Nu doar în ultimii 20 de ani. Plus că pandemia a agravat lipsurile sistemului educațional.

După cum notează și expertul în educație Simona Crisbășeanu: “Şi noi, cei de la Coaliția pentru Educație, ne așteptăm ca situația să fie mai gravă. Foarte mulți copii au pierdut, acum, pasul cu școala și ne așteptăm să vedem chiar și o înrăutățire în ceea ce privește analfabetismul funcțional”.

ADVERTISEMENT

Procentul de analfabetism funcțional din România a depășit 50%, potrivit statisticilor. Adică peste 50% dintre elevi nu înțeleg ce citesc. Plus că la testele PISA pe 2018, România a obținut un punctaj slab. Locul 47 din 79 de țări, cea mai scăzută performanță fiind înregistrată la matematică. PISA este o evaluare a elevilor de 15 ani, standardizată la nivel internațional.

“Dacă e să ne referim la cauze, sărăcia este una și problema inechităților a fost și mai agravată în timpul pandemiei. Noi am observat acest lucru consultându-ne și cu organizații neguvernamentale care au acordat sprijin în această perioadă celor defavorizați”, a declarat, pentru FANATIK, Simona Crisbășeanu, expert în educație.

Tranziția de la gimnaziu la liceu, punct critic în abandonul școlar

Există un proiect, “România Educată”, un raport la care au lucrat mii de experți. În septembrie, trebuie să fie alcătuit grup de lucru, iar întregul pachetul legislativ trebuia să ajungă în Parlament până la finalul acestui an, numai că toată povestea a fost amânată. Săptămâna viitoare abia vor începe primele întâlniri de lucru pentru o nouă lege a Educației, care va avea la bază proiectul prezidențial România Educată.

“Am vrea să vedem educația ca o prioritate pentru clasa politică și factorii decizionali. Vrem să vedem că se face ceva pentru a contracara aceste probleme. Nu sunt doar probleme de suprafață, ele parcă au prins și mai mult rădăcini în loc să fie soluționate”, a mai punctat expertul Simona Crisbășeanu.

Există o rată mare de abandon școlar la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a.

“Deja există abandon școlar și în clasele primare și gimnaziale. Dar cel mai mare e la trecerea de la gimnaziu la liceu, pentru că multe familii aleg să își țină copiii acasă ca să contribuie la muncile din gospodărie. Și mai este și aspectul acesta legat de accesibilitate și echitate. Mulți copii nu își permit să facă naveta la liceu”, a mai adăugat Simona Crisbășeanu.

Accesul la învățământul superior este din start redus pentru anumite familii și pentru anumiți copii. Aceste probleme se cunosc de foarte mult timp, numai că nu s-au rezolvat. Simona Crisbâșeanu a venit și cu o soluție pentru guvernanți “una dintre soluții, pe care am susținut-o și noi cei din Coliația pentru Educație, ar fi trecerea clasei a IX-a la gimnaziu”.

Este clar că rata de abandon școlar trebuie redusă. Mai ales că demografic România nu stă prea bine. Numărul de copii scade de la an la an. În 2020, de exemplu, s-au născut cei mai puțini copii din 1930 încoace, doar 178.000.Fiecare copil trebuie să aibă acces la o educație de calitate, nu doar cei care au familii care își permit să îi susțină în diverse moduri.

ADVERTISEMENT
Tags: