Africa, nouă colonie pentru Rusia. Cine sunt aliații și prietenii lui Putin de pe continentul negru

Pe măsură ce Rusia încearcă să scape de izolarea internațională ca urmare a invaziei sale în Ucraina, extinderea angajamentului economic al Rusiei în Africa capătă o importanță sporită. Cu cât Rusia este mai activă pe scena mondială, cu atât mai mult Moscova poate proiecta imaginea că este imună la astfel de presiuni – și că are încă mulți prieteni. Africa ar părea să ofere perspective promițătoare. Mai mult decât în orice altă regiune, guvernele africane au fost reticente în a condamna încălcarea de către Rusia a integrității teritoriale a Ucrainei. Și, având în vedere accentul pus pe dezvoltarea economică, mulți susțin că Africa nu-și permite luxul de a-și critica potențialii parteneri economici.

Noul El Dorado pentru Moscova

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că Rusia promovează cu fermitate oportunitățile economice pentru Africa – de la sectoarele de mărfuri, cum ar fi agricultura și hidrocarburile, până la domenii tehnologice, cum ar fi energia, transporturile și digitalizarea. Pe de altă parte, o delegație condusă de patru președinți – Cyril Ramaphosa (Africa de Sud), Macky Sall (Senegal) și Hakainde Hichilema (Zambia), precum și Azali Assoumani (Comore), care conduce Uniunea Africană – și reprezentanți din Congo, Uganda și Egipt, a încercat, în weekend,  să aducă la masa negocierilor Kievul și Moscova.

Misiune eșuată, din punctul de vedere al Kievului, în ciuda „discuțiilor constructive”, potrivit liderilor africani cu președintele Volodimir Zelenski. Acesta din urmă a denunțat demersul delegației africane drept o înșelăciune” a Moscovei în plină contraofensivă a forțelor sale armate. De partea sa, Vladimir Putin s-a declarat „deschis” la „un dialog constructiv cu cei care doresc pacea bazată pe principiile justiției și pe luarea în considerare a intereselor legitime ale părților”.

Africa-Rusia, „mare respect”, zice Putin

Liderul de la Kremlin a salutat „abordarea  echilibrată a prietenilor noștri africani față de criza ucraineană”. Potrivit acestuia, „în Rusia, avem un mare respect pentru poziția statelor africane în favoarea menținerii stabilității (…) și susținem aspirația lor pentru o politică pacifist”. Putin a adăugat că  „apreciază” interesul lor pentru găsirea unor modalități de soluționare a conflictului ucrainean, subliniind totodată că „consolidarea legăturilor cu țările de pe continentul african este o prioritate de politică externă” pentru Rusia, scrie Le Parisien.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Impactul războiului din Ucraina

Africa a fost grav afectată de creșterea prețurilor la alimente și de impactul războiului din Ucraina asupra comerțului mondial. Cu toate acestea, Africa de Sud refuză să condamne Rusia pentru agresiunea sa și este criticată pentru apropierea sa față de Kremlin. Moscova, la rândul său, încearcă să atragă liderii africani în tabăra sa, pretinzând că este un bastion împotriva imperialismului și acuzând Occidentul că folosește sancțiunile pentru a bloca exporturile de cereale și îngrășăminte rusești, care sunt esențiale pentru Africa.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Moscova a sperat să își folosească influența pe continentul african pentru a obține sprijin pe scena internațională. De la nord la sud, de la est la vestul Africii, mai multe țări se remarcă prin relațiile lor speciale cu Rusia. Iată cinci țări aliate cu Vladimir Putin:

Africa de Sud, legată istoric de Kremlin

Vineri, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a condus delegația africană într-o misiune de mediere în Rusia și Ucraina. Deși Africa de Sud susține oficial că este neutră în conflictul dintre Moscova și Kiev, ea are legături politice, istorice și militare cu Rusia. Cercetătorul francez Roland Marchal, de la Centrul de Studii Internaționale al Sciences Pro, subliniază că ANC, partidul Congresul Național African, care a condus țara de la sfârșitul apartheidului, a fost întotdeauna considerat cea mai pro-sovietică mișcare din Africa. De altfel, mulți lideri sud-africani au fost educați în URSS.

„Nu a existat niciodată o pierdere reală a influenței rusești. Aparatul diplomatic este încă foarte mult influențat de aceasta”, adaugă Roland Marchal. Pentru Caroline Roussy, cercetător la IRIS, Rusia se bucură încă de o „imagine extrem de pozitivă” datorită sprijinului sovietic în lupta împotriva apartheidului. Mai mult, participarea Africii de Sud la organizația BRICS – care reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – alimentează în prezent apropierea sa de Rusia și de ideea de a stabili o ordine mondială „multipolară”.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

„Nealiniere” pe linia rusă

„Africa de Sud vorbește despre nealiniere, dar este mai degrabă un caz de legături strânse atât cu Rusia, cât și cu Statele Unite”, explică Caroline Roussy. Deși Pretoria a condamnat intervenția Rusiei în Ucraina, nu dorește să polarizeze și „nu dispune de mijloacele financiare pentru a condamna ferm și militant Rusia”, a explicat fostul corespondent în Africa de Sud Anne Dissez într-un interviu acordat în luna mai postului TV5Monde.

Cyril Ramaphosa insistă în mod regulat asupra acestui aspect: „Africa de Sud nu a fost și nu va fi atrasă într-o competiție între puterile mondiale”. Cu toate acestea, cele două țări și-au intensificat cooperarea militară în luna mai, după ce Ramaphosa a negat acuzațiile SUA privind trimiterea de arme către Moscova. Exerciții navale la care a participat Rusia au avut loc, de asemenea, în largul coastelor sud-africane. Pe plan economic, ANC are legături financiare cu un oligarh rus.

Dar neutralitatea proclamată de această țară, dacă nu este verificată în practică, ilustrează un lucru, potrivit lui Caroline Roussy. „Țările africane, în special Africa de Sud, devin actori în geopolitică, așa cum putem vedea cu medierea Kiev-Moscova. Ele aleg să lucreze cu China, Statele Unite și Rusia. Este o schimbare majoră de paradigmă: aceste țări sunt în poziția să își decidă propria soartă”.

Algeria, un aliat militar de lungă durată

Algeria nu a făcut parte din prima delegație africană trimisă în Ucraina și Rusia, în 2022. Dar acest lucru nu l-a împiedicat pe președintele algerian Abdelmadjid Tebboune să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin la Moscova, la 15 iunie anul acesta. În timpul vizitei de stat, cele două țări au semnat o nouă „declarație privind un parteneriat strategic aprofundat”.

Potrivit cercetătorului Brahim Oumansour, care conduce Observatorul Maghrebului la IRIS, „această vizită consacră o relație puternică și istorică între cele două țări, bazată pe o încredere care durează de mai multe decenii. Și arată că războiul din Ucraina nu a zdruncinat această relație”. Cu toate acestea, Algeria dorește să demonstreze că se distanțează de conflict și că își menajează relațiile de ambele părți.

Primul factor al apropierii relațiilor dintre Alger și Moscova este unul moștenit: cooperarea lor datează din timpul Războiului de Independență algerian. Din 1962, „apropierea s-a dezvoltat în mod natural, pe măsură ce guvernul algerian s-a îndreptat spre socialism”, potrivit lui Brahim Oumansour, notează TV5 Monde. Lupta comună împotriva „imperialismului occidental” alimentează această relație. Mai mult, potrivit cercetătorului, odată ajuns la putere, Vladimir Putin a reușit să consolideze această relație pe baza unor interese strategice comune.

Arme rusești pentru Alger

Timp de decenii, Algeria și Rusia au cooperat în domeniul militar. Atât de mult încât Algeria este în prezent cel mai mare client de arme al Moscovei pe continentul african. Aproximativ două treimi din armele importate de Algeria provin din Rusia. La aceasta se adaugă faptul că în noiembrie 2022, în plin război în Ucraina, au avut loc manevre militare comune. Cu toate acestea, există riscul ca Moscova să aibă acum probleme de aprovizionare în acest domeniu, ceea ce ar putea avea în cele din urmă repercusiuni asupra comenzilor algeriene. Algeria ar trebui atunci să găsească alți parteneri: China, Germania sau Turcia, sugerează Brahim Oumansour.

În plus, Abdelmadjid Tebboune a criticat în repetate rânduri prezența „mercenarilor” ruși pe continental african, fie că este vorba de Libia sau de Mali. Această referire implicită la grupul rus Wagner „dovedește în mod clar că relația dintre Algeria și Rusia nu se bazează pe o alianță necondiționată, ci mai degrabă pe interese strategice comune și pe o relație istorică”, subliniază Brahim Oumansour. În afară de armament, parteneriatul dintre cele două țări se va extinde pentru a include energia nucleară civilă, hidrocarburile și chiar cooperarea medicală, cu trimiterea de vaccinuri în timpul epidemiei Covid-19.

Un nou membru BRICS?

Și o nouă provocare este acum ridicată de dorința Algeriei de a se alătura organizației BRICS. „Dacă Algeria va adera, va exista cu siguranță o aprofundare a relațiilor cu Rusia, un membru important al grupului”, prezice Brahim Oumansour. „Iar apartenența la această organizație ar compensa una dintre limitările acestei relații: lipsa de diversificare economică și concentrarea sa pe armament și pe sectorul energetic”. Așa se explică și actuala vizită a președintelui Tebboune, care amintește atașamentul Algeriei față de această „alianță strategică”.

Eritreea, singurul susținător african al războiului din Ucraina

În martie 2022, Eritreea a adoptat o poziție unică în Africa. A fost singura țară care a votat împotriva rezoluției ONU care cerea retragerea trupelor rusești care au invadat Ucraina. Doar cinci țări din lume au făcut această alegere în timpul votului. Cum poate fi explicată o astfel de poziție, în condițiile în care celelalte țări africane apropiate de Rusia au ales să nu voteze?

„Regimul din Eritreea nu mai are prea multe de pierdut”, răspunde Roland Marchal. „Acesta speră să obțină avantaje pe care nu le-ar avea dacă s-ar afla în poziția intermediară a celorlalte țări africane”. Dar de ce să caute aceste avantaje la Moscova? Istoricul relațiilor dintre Eritreea și Rusia nu este la fel de favorabil ca în cazul Africii de Sud sau al Algeriei, ba dimpotrivă.

În timpul războiului de independență împotriva Etiopiei, URSS a luptat împotriva mișcărilor separatiste eritreene, sprijinind activ trupele etiopiene. Prin urmare, alianța de astăzi se bazează mult mai mult pe pragmatism decât pe ideologie sau loialitate. Potrivit cercetătorului eritreean Mohamed Kheir Omer, interesul Rusiei pentru această țară se explică prin „poziția sa strategică în apropierea Mării Roșii”, unde Moscova dorește să stabilească o bază navală, în special în Sudan.

Dictatura prietenă

De partea sa, Eritreea caută sprijin militar și diplomatic. Timp de zece ani, până în 2018, Asmara a fost supusă sancțiunilor internaționale ale ONU. În 2021, Statele Unite au fost cele care au adoptat noi sancțiuni împotriva acestei țări, pentru a reprima implicarea sa în conflictul din Tigray. Într-un astfel de context izolat, orice alianță este prețioasă pentru liderul acestei dictaturi, Issayas Afewerki. În special cu puteri precum Rusia, care ar putea „să-l prezinte pe președinte ca un actor important la nivel intern și regional”, explică Mohamed Kheir Omer.

Orice manifestare de susținere a acțiunilor Rusiei este deci imaginabilă, pentru o țară care, în orice caz, nu speră la nici un parteneriat cu Occidentul în contextul actual. Inclusiv în contextul războiului din Ucraina, de care alte țări se țin prudent la distanță.

Mercenarii Wagner în Republica Centrafricană

Grupul de mercenari Wagner își desfășoară activitatea în Republica Centrafricană de peste cinci ani. Mai mulți observatori descriu Republica Centrafricană ca fiind un „laborator” pentru acțiunile grupului paramilitar rusesc. „Apropierea de Rusia nu a început cu grupul Wagner; existau deja vânzări de arme, de exemplu, înainte de sosirea sa. Dar, pentru moment, activitățile grupului Wagner reprezintă apogeul acestor relații”, explică Caroline Roussy.

La cererea președintelui Faustin Archange Touadera, grupul Wagner a intervenit inițial pentru a proteja exploatările miniere și pe liderii centrafricani, precum și pentru a antrena armata. De atunci, însă, grupul Wagner și-a exploatat poziția, de exemplu prin preluarea sectorului diamantelor. Aceste manevre au loc cu prețul violenței, inclusiv împotriva civililor. Împreună, Rusia și Republica Centrafricană ignoră avertismentele internaționale.

Rușii, prezenți la toate nivelurile-cheie

Astăzi, Roland Marchal consideră că președintele Republicii Centrafricane „este atât prizonier al acestei alianțe, cât și beneficiar”. „Este greu de văzut cum ar putea restricționa activitățile grupului Wagner”, adaugă cercetătorul. „Rușii sunt acum prezenți la toate nivelurile aparatului de Securitate”. În plus față de implicarea lor economică în această țară. Pe lângă livrarea de arme către Republica Centrafricană, țara ar putea găzdui și o bază militară rusă de 10.000 de oameni.

Un element important al popularității rusești în această țară se bazează pe opoziția față de Franța și Occident. Ca și în Mali, „oamenii spun că rușii reușesc acolo unde francezii au eșuat”, spune Roland Marchal. Rusia umple un gol, deoarece ultimele trupe franceze au părăsit Republica Centrafricană în decembrie 2022, în urma întreruperii cooperării dintre Paris și Bangui.

Mai mult, Rusia îl susține pe președintele Faustin-Archange Touadera, care are nevoie de Moscova pentru moment. Referendumul constituțional pe care l-a convocat la 30 iulie ar putea fi o nouă ocazie de a ilustra dependența sa de acest parteneriat. În acest context, cercetătorul explică faptul că Republica Centrafricană este mai atașată de Moscova decât alte țări africane. „Multe țări spun despre conflictul din Ucraina: acest război nu este al nostru”. Dar „Republica Centrafricană are o marjă de manevră mai mică față de Rusia. Ea încearcă să joace cartea neutralității, dar cine poate fi păcălit?”

Mali, noul aliat

Mali și Rusia se apropie din ce în ce mai mult pe zi ce trece. Un exemplu este convorbirea telefonică de miercuri, 14 iunie, dintre președintele rus și șeful juntei maliene, colonelul Assimi Goïta. În timpul convorbirii, de care colonelul s-a declarat „foarte mulțumit”, acesta „i-a mulțumit lui Vladimir Putin pentru ajutorul umanitar acordat, precum și pentru ajutorul dat pentru asigurarea securității, neutralizarea amenințării teroriste și stabilizarea situației”, potrivit Kremlinului.

Cele două țări au discutat, de asemenea, despre relațiile lor economice, în special despre livrarea de cereale, îngrășăminte și combustibil de către Rusia către Mali. Această conversație a reamintit dependența multor țări africane de importurile de grâu ucrainean și rusesc, ceea ce explică și legăturile lor cu Moscova. Dar relația lor este în primul rând una militară. De la sfârșitul parteneriatului cu Franța, considerat nereușit, și de la preluarea puterii de către juntă din 2021, Bamako s-a orientat din ce în ce mai mult către Moscova, în special în lupta împotriva jihadiștilor.

Potrivit unui sondaj de opinie german, mai mult de nouă din zece malieni au încredere în Rusia pentru a le ajuta țara pe acest front. Această alianță decisivă implică atât livrarea de arme, cât și trimiterea de oameni, prezentați fie ca instructori ai armatei ruse, fie ca mercenari Wagner. „Confruntat cu o amenințare teroristă, ceea ce este interesant pentru Mali este că grupul Wagner este mai puțin prudent în ceea ce privește drepturile omului decât alianțele anterioare. Se cultivă o opacitate totală”, subliniază Caroline Roussy.În comparație, țările europene care cer contrapartide în domeniul drepturilor omului, par a fi „mai puțin competitive”. Rusia „încearcă să concureze și chiar să se impună în fața Occidentului, care este văzut ca fiind decadent”, adaugă aceasta.