News

Ajutor pentru Ucraina și reînarmarea propriei armate. Germania îți schimbă radical politica de securitate

Germania marchează un punct de cotitură în politica sa de securitate. Ajutor masiv pentru Ucraina și reînarmare fără precedent a Bundeswehr-ului
16.11.2023 | 18:12
Ajutor pentru Ucraina si reinarmarea propriei armate Germania iti schimba radical politica de securitate
Cancelarul german Olaf Scholz devine principalul sprijin european pentru Ucraina lui Volodimir Zelenski / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Germania, care era deja principalul susținător european al Ucrainei, a anunțat că își va dubla ajutorul acordat Kievului pentru 2024. În același timp, Berlinul continuă să investească în armata sa pentru a deveni „coloana vertebrală a apărării europene”. Este o direcție pe care Germania speră să o mențină pe termen lung, mizând pe sprijinul opiniei publice, în ciuda climatului economic dificil.

De la 4, la 8 miliarde pentru Ucraina

În condițiile în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina se prelungește, iar criza din Orientul Mijlociu, generată de atacurile Hamas în Israel, este în centrul atenției, ucrainenii se tem că cauza lor va fi uitată. În paralel, Uniunea Europeană și NATO își croiesc drum spre o nouă ordine de securitate mondială.

ADVERTISEMENT

Dar ucrainenii pot conta pe sprijinul Germaniei, care a anunțat duminică, 12 noiembrie, că își dublează ajutorul militar acordat Kievului. „Acesta este un semnal puternic pentru Ucraina că nu o dezamăgim” a declarat ministrul Apărării, Boris Pistorius, la televiziunea publică ARD, confirmând informațiile din presă privind dublarea bugetului.

Reevaluarea cuantumului ajutorului, care va crește de la 4 miliarde de euro la 8 miliarde de euro, reflectă „experiența pe care am avut-o în acest an, care a arătat că sumele planificate au fost consumate rapid”, a adăugat el. Această declarație simbolizează creșterea ajutorului militar german pentru Ucraina, care a avut un început timid la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, scrie France 24.

ADVERTISEMENT

Gazul rusesc și reticențele inițiale ale Berlinului

Germania a fost inițial reticentă în a oferi Kievului ajutor militar. Dar, la scurt timp după invazia rusă, cancelarul german, Olaf Scholz, a reafirmat, în termeni dramatici, obligația morală a Germaniei de a ajuta la rezistența în fața agresorului vecin. În ianuarie 2022, confruntată cu o invazie rusă iminentă, Ucraina s-a adresat NATO pentru sprijin militar.

În timp ce SUA și Marea Britanie au fost de acord să furnizeze arme defensive, propunerea Germaniei de a trimite 5.000 de căști de protecție a provocat frustrare în Ucraina. „Ce ne vor trimite în continuare, perne?”, a întrebat dezamăgit primarul Kievului, Vitali Kliciko.

ADVERTISEMENT

„Ajutorul acordat Ucrainei a dat naștere unei dezbateri deosebit de dificile în Germania, atât din motive istorice, cât și economice”, subliniază Eric-Andre Martin, cercetător specializat în Germania la Ifri (Institutul francez de relații internaționale). „Nu numai că această țară are o politică de a nu furniza arme unei țări aflate în război, dar oficialii germani nu se simțeau deloc confortabil cu ideea de a se opune Rusiei, care le furniza 50% din gazul țării”.

La un an după trimiterea căștilor, ministrul Apărării Christine Lambrecht, care fusese deja criticată pentru lipsa sa de inițiativă, a fost scoasă din ecuație după ce a declarat într-un videoclip din 31 decembrie 2022 că războiul din Ucraina i-a oferit „ocazia de a întâlni atât de mulți oameni minunați și interesanți”.

ADVERTISEMENT

Precauții politice

În același timp, controversa legată de trimiterea tancurilor germane Leopard 2 în Ucraina se întețea. Germania nu numai că refuza să furnizeze Kievului prețioasele sale tancuri, dar se opunea și reexportului către Ucraina a celor achiziționate de aliații săi. Sub presiune, cancelarul Olaf Scholz a acceptat să livreze tancurile cerute de Ucraina, la 25 ianuarie.

„Germania nu a fost singura țară europeană care s-a temut să toarne gaz pe foc prin livrarea de echipamente militare avansate Ucrainei pentru a lupta cu Rusia. Dar este adevărat că, pentru o lungă perioadă de timp, a fost deosebit de precaută”, spune Gaspard Schnitzler, director de cercetare la Institutul pentru relații internaționale și strategice din Franța (Iris), specialist în probleme de apărare europeană și în industria de armament.

„Această dificultate de a lua o decizie este legată de configurația politică a Germaniei, condusă de o coaliție care cuprinde trei partide cu perspective foarte diferite, de o politică de control drastic al exporturilor, dar și de Constituția germană, adoptată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a evita verticalitatea puterii. Deciziile sunt luate în mod colegial și, prin urmare, durează mai mult, ceea ce a fost dificil de înțeles pentru partenerii săi”.

Peste Marea Britanie și Franța

La aproape doi ani de la începutul războiului, Germania a ajuns treptat să devină principalul susținător militar al Kievului în Europa. Potrivit Institutului Kiel, care compilează date privind sprijinul pentru efortul de război ucrainean, Berlinul a angajat peste 17,1 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina începând cu 24 ianuarie 2022.

Această sumă nu este cu siguranță la egalitate cu cele 42 de miliarde de euro oferite de SUA, dar este de peste două ori mai mare decât cea a Marii Britanii (7 miliarde) și de 34 de ori mai mare decât cea a Franței. Această investiție a crescut considerabil în ultimul an, cu livrarea de tancuri Leopard 2, sisteme de apărare antiaeriană Gepard și obuze.

„Astăzi, Germania vrea să fie exemplară în sprijinul acordat Ucrainei, să compenseze ezitările sale de la începutul războiului și politica sa de deschidere economică față de Rusia. Pentru că semnarea deschiderii gazoductului Nord Stream II după anexarea Crimeei a fost foarte prost primită de Ucraina, de statele baltice și de Polonia”, continuă expertul Iris.

Ascensiunea la putere a Bundeswehr-ului

Pentru Germania, acest sprijin masiv pentru Ucraina este în primul rând o chestiune de securitate națională. Realizând amploarea amenințării la adresa propriei sale securități reprezentată de o cucerire a Ucrainei de către Rusia, Berlinul a început o schimbare radicală în direcția creșterii forței armatei sale de îndată ce a izbucnit războiul, în opoziție cu decenii de lipsă de investiții.

După ce a anunțat în februarie 2022 un fond special de 100 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani pentru modernizarea Bundeswehr-ului, Germania a adoptat în iunie prima sa „strategie de securitate națională”. La 9 noiembrie, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a dezvăluit orientările sale în materie de politică de apărare, promițând să facă din armata germană „coloana vertebrală a apărării colective în Europa”.

„Suma anunțată poate părea foarte importantă, dar trebuie să se înțeleagă că este vorba în primul rând de o investiție de recuperare a decalajelor”, subliniază Eric-Andre Martin. „Germania a fost cu mult sub angajamentele NATO, care stabilesc cheltuielile de apărare la 2% din PIB”, continuă specialistul.

„A fost un fel de pasager clandestin în ceea ce privește contribuția sa la apărarea europeană. În numele stabilității bugetare, Berlinul a transferat povara către alți membri ai Alianței, și în special către SUA, ceea ce a dus la tensiuni puternice cu Donald Trump. Prin această schimbare strategică, Berlinul intenționează să își transforme politica de apărare pe termen lung. Este un efort de a reasigura SUA, în special în ceea ce privește partajarea nucleară cu achiziționarea de avioane de luptă F-35, precum și de a oferi un cadru militar ierarhic în cadrul NATO în care țările europene cu mai puține resurse își pot integra batalioanele”.

O schimbare de viteză pe timp de criză

Pentru Boris Pistorius, statutul Germaniei de cea mai mare economie a Europei îi conferă o „responsabilitate” specială în apărarea blocului comunitar, pe care intenționează să și-o asume acum.Totuși, această transformare ambițioasă intervine într-un moment în care țara traversează o perioadă de turbulențe economice. Germania, care își bazase strategia energetică pe aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin, se află în prima linie a crizei inflaționiste care a lovit continentul de la izbucnirea războiului în Ucraina și introducerea sancțiunilor împotriva Moscovei.

„Germania se baza pe energia rusă pentru a-și pune în aplicare tranziția către energiile regenerabile. Acum trebuie să se aprovizioneze cu energie din altă parte, și la un cost mult mai mare. La aceasta se adaugă încetineala tranziției industriale, deoarece țara a investit puțin în vehicule electrice, iar sectorul său auto pierde din competitivitate în fața chinezilor”, adaugă Eric-Andre Martin.

În acest context, Fondul Monetar Internațional și-a revizuit la începutul lunii octombrie previziunile privind contracția economiei germane, estimând acum o scădere de 0,5% a PIB-ului, față de un declin de 0,3% prevăzut anterior pentru 2023. Aceasta este de departe cea mai slabă performanță anuală dintre economiile blocului comunitar.

Invazia lui Putin a spart tabu-ul reînarmării

„Fondul special de 100 de miliarde de euro pe cinci ani pentru finanțarea armatei pălește în comparație cu PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de euro. Același lucru este valabil și pentru pachetul dedicat sprijinului pentru Ucraina. Dar dificultatea este că, pentru ca aceste investiții să fie eficiente, ele trebuie să fie susținute în timp”, explică Eric-Andre Martin. „Dacă dificultățile din economia germană persistă și au un impact prea mare asupra gospodăriilor, guvernul ar putea fi obligat să își reevalueze opțiunile bugetare”.

„Invazia rusă a spart tabu-ul pe tema apărării naționale în Germania”, spune Gaspard Schnitzler. „Marea majoritate a germanilor sunt în favoarea susținerii Ucrainei, în ciuda costurilor, și sunt acum conștienți de importanța consolidării propriei lor armate”. Cu toate acestea, cercetătorul Iris consideră că, în ciuda opiniei publice favorabile, există încă o serie de întrebări cu privire la capacitatea Berlinului de a menține această politică.

„Pentru a fi sustenabile, aceste investiții trebuie să fie transferate treptat către bugetul apărării. Dar, pentru moment, totul se bazează încă pe fondul special de 100 de miliarde de euro. În cele din urmă, ne întrebăm ce se va întâmpla cu această politică odată ce războiul din Ucraina se va încheia. Odată ce amenințarea imediată a fost înlăturată, este întotdeauna mai dificil să justifici în fața publicului niveluri ridicate de cheltuieli militare”, potrivit lui Gaspard Schnitzler.

 

ADVERTISEMENT