Alegeri prezidențiale în Franța. Emmanuel Macron câștigă primul tur de scrutin. O va înfrunta pe Marine Le Pen. Ce au transmis cei doi alegătorilor

Președintele francez are un control considerabil asupra politicii interne și externe, într-unul dintre cele mai populate și influente state membre ale Uniunii Europene.

Alegeri prezidențiale în Franța. Războiul din Ucraina a umbrit campania

Războiul din Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania. Președintele Emmanuel Macron a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de diplomat șef al Europei pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi și pentru a câștiga ușor un al doilea mandat, unii critici îngrijorându-se că din campania dezechilibrată a lipsit o dezbatere de fond.

Dar cursa s-a revigorat recent după o creștere în sondaje a principalului său contestatar, Marine Le Pen, liderul de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar reverbera la nivel global dacă ea ar câștiga alegerile.

Scrutinul se va desfășura în două tururi, pe 10 aprilie și 24 aprilie.

Mizele prezidențialelor franceze

Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie a lumii, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și o putere nucleară. Este membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.Preze

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze două probleme cheie care afectează în prezent Europa: invazia brutală a Rusiei în Ucraina, care a strămutat milioane de oameni la porțile continentului și o redresare economică legată de pandemie, care tensionează lanțurile de aprovizionare.

În timp ce forțele de dreapta au câștigat în mare măsură războaiele culturale ale Franței în ultimii ani, sondajele alegătorilor arată că alegătorii francezi sunt acum preocupați în primul rând de creșterea costului vieții.

Următorul președinte va trebui să jongleze cu aceste îngrijorări și cu alte probleme pe termen lung din mintea alegătorilor, cum ar fi tranziția la energie curată a Franței, sustenabilitatea modelului său generos de bunăstare, temerile față de imigrație și locul islamului în țară.

Deziluzia amplă față de politică a devenit, de asemenea, o sursă majoră de îngrijorare, cu îngrijorarea că aceste alegeri ar putea înregistra cea mai scăzută prezență la vot pentru o cursă prezidențială din ultimele decenii.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Puterile președinției franceze

Președinții francezi au puteri formidabile la dispoziție – mai mari decât majoritatea liderilor occidentali, cu mai puține controale și echilibrări care limitează puterea executivă în alte țări.

Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani.

La scurt timp după prezidențiale, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, camera mai puternică a Parlamentului, unde mandatele durează de asemenea cinci ani.

A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca Franța să voteze deputații care-l susțin pe noul președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare.

Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca și Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda Franței.

Candidații la alegerile prezidențiale din 2022

Există 12 candidați oficiali, dar sondajele sugerează că doar câțiva au șansa de a câștiga.

Emmanuel Macron

Actualul favorit este Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, un fost bancher de investiții care a fost ales în 2017 cu puțină experiență politică și candidează pentru un al doilea mandat.

A fost ales pe ruinele partidelor politice tradiționale ale Franței, cu o puternică platformă pro-business. A revizuit Codul Muncii, a eliminat impozitul pe avere și a reformat Compania Națională de Căi Ferate.

Dar avântul său reformist a fost temperat de grevele masive motivate de planurile sale de reformă a pensiilor, protestele Vestelor Galbene și pandemia de coronavirus.

Războiul din Ucraina l-a adus în fruntea sondajelor, dar avantajul său s-a redus recent, la aproximativ 25% din preferințele alegătorilor.

Marine Le Pen

Principalul contestatar al lui Macron este Le Pen, în vârstă de 53 de ani, liderul de extremă dreapta care candidează pentru a treia oară și care a pierdut în fața lui în 2017.

Ea conduce Adunarea Națională (Rassemblement national), numită până în 2018 Frontul Național (Front national), o mișcare cunoscută de mult pentru antisemitism, nostalgie nazistă și bigotism anti-imigranți pe care ea a încercat să o igienizeze și să o transforme într-un partid credibil, de guvernare.

Le Pen s-a confruntat cu critici față de simpatia ei din trecut față de președintele Vladimir Putin, dar inflația și creșterea prețurilor la energie joacă bine în platforma ei protecționistă. Ea se află în prezent pe locul doi, cu aproximativ 20% sprijin în sondaje.

Jean-Luc Mélenchon, Valérie Pécresse și Éric Zemmour se luptă pentru locul trei în sondaje

Mai mulți candidați se bat pentru locul al treilea și adună între 10 și 15% în sondaje, în speranța unei creșteri de ultim moment care să-i trimită în al doilea tur de scrutin.

Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 70 de ani, este liderul partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise) și candidatul de stânga cel mai bine poziționat pentru a ajunge în al doilea tur.

Politician veteran și orator priceput, cunoscut pentru retorica sa înflăcărată și personalitatea dezbinătoare, el a promis că va investi în energie verde, va reduce vârsta legală de pensionare, va crește salariul minim lunar și va redistribui averea prin impozitarea celor bogați.

Mélenchon dorește, de asemenea, să revizuiască radical Constituția Franței pentru a reduce puterile prezidențiale.

Valérie Pécresse, 54 de ani, este un politician care prezidează regiunea Ile-de-France din Franța, o putere economică și demografică care include Parisul.

Ea este candidatul Les Républicains, principalul partid conservator francez. Mai multe dintre propunerile ei economice, cum ar fi creșterea vârstei legale de pensionare la 65 de ani, sunt similare cu cele ale lui Macron.

Dar, într-o campanie în care voci mai radicale au dat tonul dezbaterii în cadrul dreptei, ea a luat o poziție dură pe probleme precum imigrația și criminalitatea, străduindu-se să iasă în evidență față de alți candidați de dreapta.

Éric Zemmour, în vârstă de 63 de ani, este un scriitor, expert și vedetă de televiziune de extremă-dreapta, care a fost o prezență obișnuită în mass-media franceză de ani de zile, dar a cărui campanie, cu ecouri a la Donald J. Trump, a zguduit politica franceză.

Este un naționalist care evocă imagini cu o Franță în declin abrupt din cauza imigrației și a islamului și a fost condamnat de mai multe ori pentru încălcarea legilor care pedepsesc defăimarea sau acte care provoacă ură sau violență pe baza rasei și religiei. Perspectivele lui au scăzut recent.

Candidații rămași înregistează procente cu o singură cifră în sondaje și au șanse mici să ajungă în turul al doilea. Printre aceștia se numără Anne Hidalgo, 62 de ani, primarul Parisului și candidatul muribundului Partid Socialist, și Yannick Jadot, 54 de ani, candidatul Partidului Verzilor, care s-a chinuit să avanseze în cursa electorală în ciuda sprijinului tot mai mare din Franța pentru cauzele de mediu.

Regulile de desfășurare a alegerilor prezidențiale franceze

Un candidat care obține majoritatea absolută de voturi în primul tur de scrutin este ales definitiv, un rezultat improbabil care nu a mai avut loc din 1965 – prima dată când un președinte francez a fost ales prin vot popular direct. În schimb, de obicei are loc un al doilea tur între primii doi candidați.

Reglementările electorale franceze sunt stricte, cu limite stricte privind finanțarea campaniei și timpul de antenă și cu sprijin financiar și logistic din partea statului, care are scopul de a asigura condiții de joc egale. (Totuși, multe posturi de știri sunt deținute de bogați, ceea ce le oferă o cale de a influența alegerile.)

Cheltuielile pentru campanie sunt limitate la aproximativ 16,9 milioane de euro pentru candidații din primul tur, sau aproximativ 18,5 milioane de dolari, și aproximativ 22,5 milioane de euro pentru cei care ajung la al doilea.

Cei care încalcă regulile – precum Nicolas Sarkozy, fostul președinte de dreapta al Franței – riscă amenzi și pedepse penale.

Companiile private nu pot face donații de campanie, iar persoanele fizice pot dona doar până la 4.600 de euro pentru întregul scrutin. Candidații sunt rambursați pentru o parte din cheltuielile lor de campanie, iar statul plătește pentru unele cheltuieli.

Timpul de antenă este reglementat îndeaproape de organul de supraveghere al presei din Franța. La început, posturile de televiziune și radio trebuie să se asigure că candidaților li se oferă o expunere care se potrivește aproximativ cu importanța lor politică, pe baza unor factori precum sondajele, reprezentarea în Parlament și rezultatele alegerilor anterioare.

Când campania începe oficial, cu două săptămâni înainte de vot, toți candidații beneficiază de timp de antenă egal. Campania în weekendurile de vot este interzisă.

Ce urmează?

La ora 20.00 în ziua alegerilor, 10 aprilie, presa de știri franceză va colabora cu institutele de sondaje pentru a publica rezultatele proiectate pe baza numărării preliminare a voturilor.

Acest lucru va oferi o indicație bună despre cine se așteaptă să ajungă în turul doi, dar dacă cursa este strânsă, previziunile ar putea să nu devină clare decât mai târziu. Rezultatele oficiale vor fi disponibile pe site-ul Ministerului de Interne.

Cei doi candidați din turul doi se vor confrunta într-o dezbatere televizată înainte de al doilea tur de scrutin, pe 24 aprilie. Dacă Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția.

Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională. Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.