News

Alegeri prezidențiale în Franța. Emmanuel Macron câștigă primul tur de scrutin. O va înfrunta pe Marine Le Pen. Ce au transmis cei doi alegătorilor

Francezii își aleg președintele în aprilie, alegeri considerate cruciale pentru Franța și cheie pentru Europa. Președintele Emmanuel Macron este favorit să câștige, dar cursa este destul de strânsă.
10.04.2022 | 07:35
Alegeri prezidentiale in Franta Emmanuel Macron castiga primul tur de scrutin O va infrunta pe Marine Le Pen Ce au transmis cei doi alegatorilor
Schimb dur de replici între Macron și Le Pen pe tema relației cu Putin. Cum explică politiciana de extremă dreapta creditul luat din Rusia
ADVERTISEMENT
11-04-2022
03:27

Ce au transmis cei doi candidați alegătorilor

Actualul preşedinte francez Emmanuel Macron (LREM) a obţinut 28,1 la sută din totalul voturilor la alegerile de duminică, iar Marine Le Pen (RN, extremă dreapta) a obţinut 23,3 la sută, conform estimărilor Ipsos/Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI/MCD, Public Sénat/LCP Assemblée Nationale şi Le Parisien-Aujourd’hui en France

Emmanuel Macron le-a mulţumit candidaţilor care au anunţat că îl vor vota în al doilea tur.

“Încrederea voastră mă onorează şi mă obligă. Puteţi conta pe mine pentru a pune în practică acest proiect de progres, deschidere şi independenţă a Franţei, pe care l-am apărat în timpuul campaniei. Îi salut pe toţi candidaţii prezenţi în primul tur. Mulţumesc pentru că îi aplaudaţi. Ştiu dezamăgirea candidaţilor şi sunt candidaţi cărora vreau să îi menţionez. Le mulţumesc lui Anne Hidalgo, Yannick Jadot, Valerie Pecresse şi Fabien Roussel, care mi-au arătat susţinerea în această seară”, a afirmat el.

“Nimic nu este jucat. Dezbaterea din perioada următoare este decisivă petnru ţara noastră şi pentru Europa. Eu vreau o Franţă care luptă împotriva separatismului islamist, dar nu o Franţă care îi împiedică pe musulmani şii pe evrei să mănânce conform religiei lor. Vreau o Franţă care este parte a unei Europe puternice, nu o Franţă care are ca aliaţi doar populişti şi xenofobi”, a mai spus Macron.    

Marine Le Pen a făcut un apel către cei care nu l-au votat pe Macron să i se alăture, ea promiţând între altele că va controla imigraţia. “Poporul francez mi-a făcut onoarea de a mă califica în turul doi. Le exprim recunoştinţa mea alegătorilor. Toţi cei care astăzi nu au votat pentru Emmanuel Macron sunt chemaţi să ni se alăture. Voi asigura independenţa naţională, voi controla imigraţia şi restabiili securitatea pentru toţi”, a afirmat Le Pen.  

Dintre ceilalţi candidaţi, Valerie Pecresse, Yannick Jadot, Fabien Roussel şi Anne Hidalgo au anunţat că îl vor vota în turul doi pe Emmanuel Macron.

10-04-2022
18:03

Emmanuel Macron, câștigător în primul tur

Conform datelor de la ora 21:00, ora locală, Emmaneul Macron este învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța. Actualul președinte intră cu prima șansă în turul doi, având momentan un scor de 28,6%. Pe locul doi îl urmează Marine Le Pen, care ar fi obținut 24,4% din voturile cetățenilor. 

10-04-2022
17:10

Emmanuel Macron, la egalitate cu Marine Le Pen

Cu toate că primul exit-poll transmis în Franța va fi disponibil abia la ora 21:00, ora României, publicația belgiană La Libre Belgique a dat publicității primele cifre parțiale din țara vecină.

Astfel, Emmanuel Macron și Marine Le Pen ar fi obținut câte 24% dintre voturile cetățenilor francezi, în vreme ce pe locul al treilea se află Jean-Luc Melenchon. Candidatul de stânga ar fi cotat cu 19% în acest moment.

Așadar, se prefigurează un tur al doilea în care actualul președinte o va înfrunta pe Marine Le Pen, care a mai candidat și în trecut la prezidențiale.

10-04-2022
15:46

Absenteismul din 2022, mai pronunțat decât în urmă cu 4 ani

La ora 17, prezența la vot era de 65% la nivel național. Astfel, proiecțiile actuale arată că rata absenteismului de la primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța va ajunge la 26,5%, fiind în creștere cu 4 puncte procentuale față de acum patru ani.

Între timp, principalii candidați la acest scrutin și-au exercitat dreptul de a vota. 

Primele exit-poll-uri urmează să fie furnizate la ora 21:00, ora României. 

10-04-2022
12:42

Prezența la urne, mai scăzută ca la ultimul scrutin prezidențial

Până la jumătatea zilei, prezența la urne a francezilor a fost de aproximativ 25%, o scădere cu 3 puncte procentuale față de același prim tur al prezidențialelor din 2017.

Există voci care susțin că această campanie prezidențială a eșuat în a discuta despre probleme importante ale societății actuale.

Alegerile prezidențiale atrag cei mai mulți francezi la urne, însă trendul prezenței este unul descrescător. De la 84% în 2007 s-a ajuns la 78% în 2017, iar previziunile arată că absenteismul ar putea fi și mai ridicat în acest an.

Recordul anterior stabilit datează din 2002, când 28,4% dintre francezi nu s-au prezentat la vot în prima rundă.

10-04-2022
09:15

De ce își aleg francezii președintele în două tururi

Sistemul de vot în două tururi datează din vremea generalului Charles de Gaulle, părintele celei de-a Cincea Republici Franceze și a Constituției din 1958.

Acesta a fost întotdeauna sceptic față de partide politice și a căutat să le reducă influența printr-un sistem de vot în două tururi, folosit pentru alegerea liderului francez prin vot universal direct.

O idee comună a acestui proces în două etape este că votanții pot alege prima dată cu inima și apoi cu capul. Gândirea lui De Gaulle era că sistemul va putea uni țara în jurul unui candidat care se bucură de cel mai larg consens. 

Criticile sistemului sugerează, însă, că se ajunge la alegerea ”celui mai mic rău.”

10-04-2022
05:48

Cine sunt contracandidații lui Emmanuel Macron

Deși actualul președinte francez are prima șansă la alegerile care se desfășoară în două tururi, competiția sa nu este una de neglijat.

Marine le Pen încearcă din nou să devină președintele Hexagonului, iar mai multe despre parcursul și planurile acesteia poți citi AICI.

De asemenea, în cursă mai există un adversar important, Eric Zemmour, un politician care promovează teorii ale conspirației, despre care poți afla mai multe AICI

10-04-2022
05:44

Francezii au început să meargă la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale

Cetățenii francezi au început să meargă la urne în dimineața zilei de duminică, pentru a-și alege președintele. FANATIK te va ține la curent pe parcursul zilei cu cele mai importante evenimente din Hexagon.

Primele exit-poll-uri sunt așteptate în jurul orei 21, ora României, când se vor și închide primele urne din Franța. Până la acel moment, mass-media franceză nu are voie să publice informații despre scorurile candidaților, pentru a nu influența procesul de vot. 

Președintele francez are un control considerabil asupra politicii interne și externe, într-unul dintre cele mai populate și influente state membre ale Uniunii Europene.

Alegeri prezidențiale în Franța. Războiul din Ucraina a umbrit campania

Războiul din Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania. Președintele Emmanuel Macron a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de diplomat șef al Europei pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi și pentru a câștiga ușor un al doilea mandat, unii critici îngrijorându-se că din campania dezechilibrată a lipsit o dezbatere de fond.

ADVERTISEMENT

Dar cursa s-a revigorat recent după o creștere în sondaje a principalului său contestatar, Marine Le Pen, liderul de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar reverbera la nivel global dacă ea ar câștiga alegerile.

Scrutinul se va desfășura în două tururi, pe 10 aprilie și 24 aprilie.

Mizele prezidențialelor franceze

Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie a lumii, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și o putere nucleară. Este membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.Preze

ADVERTISEMENT

Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze două probleme cheie care afectează în prezent Europa: invazia brutală a Rusiei în Ucraina, care a strămutat milioane de oameni la porțile continentului și o redresare economică legată de pandemie, care tensionează lanțurile de aprovizionare.

În timp ce forțele de dreapta au câștigat în mare măsură războaiele culturale ale Franței în ultimii ani, sondajele alegătorilor arată că alegătorii francezi sunt acum preocupați în primul rând de creșterea costului vieții.

ADVERTISEMENT

Următorul președinte va trebui să jongleze cu aceste îngrijorări și cu alte probleme pe termen lung din mintea alegătorilor, cum ar fi tranziția la energie curată a Franței, sustenabilitatea modelului său generos de bunăstare, temerile față de imigrație și locul islamului în țară.

Deziluzia amplă față de politică a devenit, de asemenea, o sursă majoră de îngrijorare, cu îngrijorarea că aceste alegeri ar putea înregistra cea mai scăzută prezență la vot pentru o cursă prezidențială din ultimele decenii.

ADVERTISEMENT

Puterile președinției franceze

Președinții francezi au puteri formidabile la dispoziție – mai mari decât majoritatea liderilor occidentali, cu mai puține controale și echilibrări care limitează puterea executivă în alte țări.

Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani.

La scurt timp după prezidențiale, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, camera mai puternică a Parlamentului, unde mandatele durează de asemenea cinci ani.

A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca Franța să voteze deputații care-l susțin pe noul președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare.

Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca și Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda Franței.

Candidații la alegerile prezidențiale din 2022

Există 12 candidați oficiali, dar sondajele sugerează că doar câțiva au șansa de a câștiga.

Emmanuel Macron

Actualul favorit este Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, un fost bancher de investiții care a fost ales în 2017 cu puțină experiență politică și candidează pentru un al doilea mandat.

A fost ales pe ruinele partidelor politice tradiționale ale Franței, cu o puternică platformă pro-business. A revizuit Codul Muncii, a eliminat impozitul pe avere și a reformat Compania Națională de Căi Ferate.

Dar avântul său reformist a fost temperat de grevele masive motivate de planurile sale de reformă a pensiilor, protestele Vestelor Galbene și pandemia de coronavirus.

Războiul din Ucraina l-a adus în fruntea sondajelor, dar avantajul său s-a redus recent, la aproximativ 25% din preferințele alegătorilor.

Marine Le Pen

Principalul contestatar al lui Macron este Le Pen, în vârstă de 53 de ani, liderul de extremă dreapta care candidează pentru a treia oară și care a pierdut în fața lui în 2017.

Ea conduce Adunarea Națională (Rassemblement national), numită până în 2018 Frontul Național (Front national), o mișcare cunoscută de mult pentru antisemitism, nostalgie nazistă și bigotism anti-imigranți pe care ea a încercat să o igienizeze și să o transforme într-un partid credibil, de guvernare.

Le Pen s-a confruntat cu critici față de simpatia ei din trecut față de președintele Vladimir Putin, dar inflația și creșterea prețurilor la energie joacă bine în platforma ei protecționistă. Ea se află în prezent pe locul doi, cu aproximativ 20% sprijin în sondaje.

Jean-Luc Mélenchon, Valérie Pécresse și Éric Zemmour se luptă pentru locul trei în sondaje

Mai mulți candidați se bat pentru locul al treilea și adună între 10 și 15% în sondaje, în speranța unei creșteri de ultim moment care să-i trimită în al doilea tur de scrutin.

Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 70 de ani, este liderul partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise) și candidatul de stânga cel mai bine poziționat pentru a ajunge în al doilea tur.

Politician veteran și orator priceput, cunoscut pentru retorica sa înflăcărată și personalitatea dezbinătoare, el a promis că va investi în energie verde, va reduce vârsta legală de pensionare, va crește salariul minim lunar și va redistribui averea prin impozitarea celor bogați.

Mélenchon dorește, de asemenea, să revizuiască radical Constituția Franței pentru a reduce puterile prezidențiale.

Valérie Pécresse, 54 de ani, este un politician care prezidează regiunea Ile-de-France din Franța, o putere economică și demografică care include Parisul.

Ea este candidatul Les Républicains, principalul partid conservator francez. Mai multe dintre propunerile ei economice, cum ar fi creșterea vârstei legale de pensionare la 65 de ani, sunt similare cu cele ale lui Macron.

Dar, într-o campanie în care voci mai radicale au dat tonul dezbaterii în cadrul dreptei, ea a luat o poziție dură pe probleme precum imigrația și criminalitatea, străduindu-se să iasă în evidență față de alți candidați de dreapta.

Éric Zemmour, în vârstă de 63 de ani, este un scriitor, expert și vedetă de televiziune de extremă-dreapta, care a fost o prezență obișnuită în mass-media franceză de ani de zile, dar a cărui campanie, cu ecouri a la Donald J. Trump, a zguduit politica franceză.

Este un naționalist care evocă imagini cu o Franță în declin abrupt din cauza imigrației și a islamului și a fost condamnat de mai multe ori pentru încălcarea legilor care pedepsesc defăimarea sau acte care provoacă ură sau violență pe baza rasei și religiei. Perspectivele lui au scăzut recent.

Candidații rămași înregistează procente cu o singură cifră în sondaje și au șanse mici să ajungă în turul al doilea. Printre aceștia se numără Anne Hidalgo, 62 de ani, primarul Parisului și candidatul muribundului Partid Socialist, și Yannick Jadot, 54 de ani, candidatul Partidului Verzilor, care s-a chinuit să avanseze în cursa electorală în ciuda sprijinului tot mai mare din Franța pentru cauzele de mediu.

Regulile de desfășurare a alegerilor prezidențiale franceze

Un candidat care obține majoritatea absolută de voturi în primul tur de scrutin este ales definitiv, un rezultat improbabil care nu a mai avut loc din 1965 – prima dată când un președinte francez a fost ales prin vot popular direct. În schimb, de obicei are loc un al doilea tur între primii doi candidați.

Reglementările electorale franceze sunt stricte, cu limite stricte privind finanțarea campaniei și timpul de antenă și cu sprijin financiar și logistic din partea statului, care are scopul de a asigura condiții de joc egale. (Totuși, multe posturi de știri sunt deținute de bogați, ceea ce le oferă o cale de a influența alegerile.)

Cheltuielile pentru campanie sunt limitate la aproximativ 16,9 milioane de euro pentru candidații din primul tur, sau aproximativ 18,5 milioane de dolari, și aproximativ 22,5 milioane de euro pentru cei care ajung la al doilea.

Cei care încalcă regulile – precum Nicolas Sarkozy, fostul președinte de dreapta al Franței – riscă amenzi și pedepse penale.

Companiile private nu pot face donații de campanie, iar persoanele fizice pot dona doar până la 4.600 de euro pentru întregul scrutin. Candidații sunt rambursați pentru o parte din cheltuielile lor de campanie, iar statul plătește pentru unele cheltuieli.

Timpul de antenă este reglementat îndeaproape de organul de supraveghere al presei din Franța. La început, posturile de televiziune și radio trebuie să se asigure că candidaților li se oferă o expunere care se potrivește aproximativ cu importanța lor politică, pe baza unor factori precum sondajele, reprezentarea în Parlament și rezultatele alegerilor anterioare.

Când campania începe oficial, cu două săptămâni înainte de vot, toți candidații beneficiază de timp de antenă egal. Campania în weekendurile de vot este interzisă.

Ce urmează?

La ora 20.00 în ziua alegerilor, 10 aprilie, presa de știri franceză va colabora cu institutele de sondaje pentru a publica rezultatele proiectate pe baza numărării preliminare a voturilor.

Acest lucru va oferi o indicație bună despre cine se așteaptă să ajungă în turul doi, dar dacă cursa este strânsă, previziunile ar putea să nu devină clare decât mai târziu. Rezultatele oficiale vor fi disponibile pe site-ul Ministerului de Interne.

Cei doi candidați din turul doi se vor confrunta într-o dezbatere televizată înainte de al doilea tur de scrutin, pe 24 aprilie. Dacă Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția.

Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională. Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.

ADVERTISEMENT
Fiica lui Ilie Năstase s-a angajat în România! Cu ce se ocupă la...
Fiica lui Ilie Năstase s-a angajat în România! Cu ce se ocupă la 20 de ani frumoasa Alessia
Burleanu a lămurit problema noului selecționer: cum se va alege înlocuitorul lui Iordănescu
Burleanu a lămurit problema noului selecționer: cum se va alege înlocuitorul lui Iordănescu
Băiatul lui Gigi Becali s-a căsătorit în mare secret! Povestea de viață îngrozitoare...
Băiatul lui Gigi Becali s-a căsătorit în mare secret! Povestea de viață îngrozitoare a tânărului înfiat de patronal FCSB!
Petruţa a plătit 12.000 de euro pe meditaţii şi a fost admisă pe...
Petruţa a plătit 12.000 de euro pe meditaţii şi a fost admisă pe poziţia 71. După contestaţii, a ajuns respinsă, pe locul 422
O campioană mondială şi europeană la gimnastică, noua cucerire a lui Denis Alibec....
O campioană mondială şi europeană la gimnastică, noua cucerire a lui Denis Alibec. Imagini de senzaţie de pe plaja din Santorini
Bianca Drăgușanu, atac fără precedent împotriva lui Victor Slav, la 10 ani de...
Bianca Drăgușanu, atac fără precedent împotriva lui Victor Slav, la 10 ani de la divorț: „E mai mult influencer decât tată. Și am făcut un ditamai copilul care..."
BANI ÎN PLUS pentru 3 milioane de pensionari. Care va fi CEA MAI...
BANI ÎN PLUS pentru 3 milioane de pensionari. Care va fi CEA MAI MICA pensie
Schimbare importantă pentru pensionari. Când vor primi pensiile pe luna august
Schimbare importantă pentru pensionari. Când vor primi pensiile pe luna august
Acești șoferi nu mai au scăpare. Amenzile curg în ultima vreme
Acești șoferi nu mai au scăpare. Amenzile curg în ultima vreme
Simona Halep, ANUNŢUL momentului. A ales o publicaţie străină
Simona Halep, ANUNŢUL momentului. A ales o publicaţie străină
„În România sunt pregătiţi să-l primească”. Uciderea unui urs care a atacat un...
„În România sunt pregătiţi să-l primească”. Uciderea unui urs care a atacat un turist în Italia, oprită de activişti
Mara Bănică și Robert Turcescu, deranjați de profesorul de la Universitatea din București...
Mara Bănică și Robert Turcescu, deranjați de profesorul de la Universitatea din București care s-a îmbrăcat ca o femeie în fața studenților. „Cum să te prezinți în halul ăsta?”