Analiză: Ucraina are nevoie urgent de ajutor militar. Ce poate face NATO fără a provoca un război deschis cu Rusia

În condițiile în care NATO a spus răspicat, înainte de a începe invazia Rusiei în Ucraina, că nu va interveni militar în conflictul despre care serviciile de informații americane au anunțat în repetate rînduri că este iminent, ajutorul dat Kievului de țările Alianței Nord-Atlantice și de cele ale Uniunii Europene este semnificativ, de la sancțiunile drastice impuse Rusiei lui Putin până la transferul de tehnologie militară (și de instructori militari, înainte de începerea ostilităților). Dar toată lumea simte că încă nu se face destul pentru a ajuta Ucraina, nu doar la nivel diplomatic și umanitar, ci și militar, pentru a putea să-și apere independența și suveranitatea.

Totuși, după ce Putin a atacat Ucraina încălcând toate reglementările de drept internațional, valul de sancțiuni internaționale, pe de-o parte, și apărarea curajoasă a ucrainenilor, de cealaltă parte, nu l-au descurajat pe dictatorul de la Kremlin, care acum își arestează proprii cetățeni ce îndrăznesc să protesteze contra acestui război. Dimpotrivă, el a ordonat acțiuni și mai dure, care încalcă legile războiului, bombardând locuințe și spitale și persmițând militarilor ruși să tragă în populația civilă.

Ucraina are nevoie urgent de ajutor militar

De cealaltă parte președintele ucrainean Volodimir Zelenski, văzut de toată presa și opinia publică occidentală ca un erou, repetă zilnic, oricui e dispus să-l asculte, că soldații țării sale nu apără doar Ucraina, ci întreaga Europă, cu ale sale valori și principii. Și cere, mereu, instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, pe un ton tot mai apăsat, ajungând să acuze Occidentul că, dacă nu face nimic mai mult decât până acum, va fi vinovat de sângele civililor uciși de invadatorii Kremlinului.

Totuși, ajutorul militar, dincolo de trimiterea de armament modern și muniție, întârzie să apară. Și asta pentru că, deocamdată, nici NATO, nici SUA, nici UE sau alte structuri occidentale nu-și doresc un conflict deschis cu Rusia. Iar impunerea unilaterală a unei zone de interdicție aeriană în Ucraina, fără mandat din partea Organizației Națiunilor Unite – unde Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate, deci e puțin probabil ca un astfel de acord să existe – ar însemna angajarea avioanelor NATO în lupte deschise cu aviația rusă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Ce poate face, totuși, occidentul, pentru a ajuta curajosul popor ucrainean în lupta sa contra invadatorilor ruși? Este întrebarea la care au încercat să răspundă experții consultați de Atlantic Council,  Lt. Col. Tyson Wetzel, din US Air Force și Barry Pavel vicepreședinte și director al Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate. Întrebarea este cu atât mai importantă cu cât, potrivit unei prime evaluări a situației, din 2 martie anul curent, armata Rusiei, deși a suferit pierderi masive, iar planurile de atac s-au dovedit deficitare, reprezintă încă un risc mult peste capacitățile de răspuns ale Ucrainei.

Problemele armatei Rusiei

Evaluarea respectivă arăta că, după prima săptămână de război, forțele terestre ale Rusiei erau încă ținute în afara principalelor orașe, precum capitala Kiev și Harkiv, din următoarele cauze:

• incapacitatea Kremlinului de a-și asigura supremația aeriană, care a dus la peirderi de avioane și elivoptere de luptă;
• deplasarea a prea puține trupe pentru cele trei atacuri simultane de la Kiev, Harkiv și sudul Ucrainei (la nord de Crimeea);
• slaba coordonare a manevrelor, mai ales prin incapacitatea de folosire combinată a forțelor aeriene și a artileriei cu trupele de la sol
• probleme majore de logistică, precum lipsa de carburanți și muniție pentru tancuri și blindate

Desigur, superioritatea navală în Marea Neagră a ajutat Rusia în operațiunile din sudul Ucrainei, dar răspunsul armatei ucrainene a încetinit și aici avansul invadatorilor ruși. Astfel că Putin a ajuns să amenințe cu armele nucleare, amenințare care ar putea semnifica o încercare de divizare a NATO, potrivit specialiștilor. Dar, spun aceiași experți, armata Rusiei este departe de a fi înfrântă, astfel că mulți experți se întreabă ce ar putea face NATO, SUA și UE, pe lângă ajutoarele financiare imense acordate Ucrainei, pentru a ajuta Kievul.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Evaluarea posibilelor măsuri de ajutor pentru Ucraina

Iar un ajutor militar, pentru a fi eficient, e necesar să ajungă cât mai repede în Ucraina. Așa că Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate a cerut părerea a 37 de specialiști, printre care un fost ambasador în Rusia, foști oficiali de top din NATO, Consiliul de Securitate și Departamentul Apărării ale SUA, militari activi sau în retragere și experți ai Atlantic Council.

Acestora li s-a cerut să evalueze o listă de 11 măsuri posibile, toate de natură militară, prin care NATO și SUA ar putea contribui la întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei. A rezultat astfell un instrument de calcul al riscului strategic, util decidențillor politici de pe ambele maluri ale Atlaneticului, prin care să poată fie evaluate eficiența și riscurile oricărei măsuri de ajutor militar pentru guvernul de la Kiev.

Autorii evaluării le-au prezentat intervievaților mai multe acțiuni, de la ajutor umanitar pentru Ucraina până la implicarea activă în conflict. Iar măsurile au fost analizate în funcție de eficiența din punct de vedere militar și riscul de escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Occident.

Lista de posibile măsuri

1. Lansarea de atacuri cibernetice asupra forțelor armate ale Rusiei;

2. Angajarea în misiuni de consiliere a Forțelor de Ooperațiuni Speciale (SOF) în interiorul Ucrainei;

3. Angajarea în misiuni directe cu Forțe de Ooperațiuni Speciale (SOF) în interiorul Ucrainei;

4. Organizarea de operațiuni de asistență umanitară în interiorul Ucrainei;

5. Trimiterea de drone în Ucraina

6. Trimiterea de echipamente de război cibernetic în Ucraina

7. Trimiterea de sisteme C-RAM în Ucraina

8.a. Transferul de sisteme antiaeriene avansate (CIWS)

8.b. Trimiterea de sisteme antiaeriene de tip „Iron Dome”

8.c. Transferul de rachete antiaeriene de tip Patriot

9. Realizarea unui pod aerian cu ajutoare umanitare la Liov

10. Realizarea unei/unor escadrile aeriene internaționale care să execute misiuni pentru Forțele Aeriene ale Ucrainei

11. Impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei 

Din întreaga listă de posibile acțiuni, transferul de drone către Ucraina este cea mai eficientă în raport cu riscurile de escaladare, iar instituirea unei zone de excludere aeriană ar fi cea mai riscantă. Surprinzător, folosirea de personal din NATO sau SUA chiar și pentru operațiuni umanitare a fost considerată de majoritatea experților ca având un risc foarte mare de escaladare a situației, în timp ce eficiența din punct de vedere militar ar fi foarte scăzută.

Dar, dintre acțiunile umanitare, un „pod aerian” cu capătul la Liov ar putea fi una dintre cele mai eficiente măsuri, asigurând, prin efectul de descurajare, un spațiu sigur pentru ucraineni în cazul în care Kievul ar fi cucerit de invadatorii ruși.

Ce s-ar putea face fără a ajunge la un război NATO-Rusia

Cele mai bune măsuri, atât ca eficiență, cât și ca risc scăzut de escaladare, pe care SUA și aliații săi din NATO le-ar putea lua privitor la conflictul din Ucraina, potrivit analiștilor Atlantic Council, sunt:

• Trimiterea de drone (unmanned aerial vehicles – UAV)
• Trimiterea de sisteme C-RAM și
• Trimiterea de sisteme antiaeriene de tip „Iron Dome” (Cupolă de fier, sistemul folosit mai ales de Israel).

Alte măsuri, precum:

• Transferul de sisteme de război electronic,
• Transferul de sisteme antiaeriene avansate (CIWS) și
• Transferul de rachete antiaeriene de tip Patriot

ar avea un impact limitat, dar ar fi fără riscuri majore.

Iar alte măsuri, precum stabilirea unei zone de interdicție aeriană (a no-fly zone  – NFZ) ar fi eficientă, dar cu un risc de escaladare foarte mare, iar angajarea directă în misiuni specifice Forțelor de Operațiuni Speciale (Special Operations Forces – SOF) ar avea eficiență moderată, dar riscuri semnificative.

Ce sunt sistemele C-RAM, CIWS și Iron Dome

Sistemele C-RAM se folosesc împotriva rachetelor, artilerie și mortierelor, și au scopul de a le detecta sau distruge în timp ce se află în aer, înainte de a lovi țintele de la sol, sau doar să dea alarma cu privire la atac.

Sistemele CIWS (de la „close-in weapon system) pot fi de două feluri: bazate pe arme, adică o commbinație de radare, computere și arme cu tragere foarte rapidă, de regulă tunuri de calibru mic plasate pe o turelă rotativă, sau bazate pe rachete, care folosesc ghidaj în infraroșu. Se folosesc de regulă pe nave, pentru a distruge rachetele cu rază scurtă de acțiune sau avioanele care se apropie, dar și la sol, ca apărare a unei baze militare.

Iron Dome este un sistem mobil de apărare antiaeriană dezvoltat de „Rafael Advanced Defense Systems” și industria aerospațială din Israel, conceput să intercepteze și să doboare rachete cu rază scurtă de acțiune și proiectile de artilerie, la o distanță între 4 și 70 de kilometri, pentru a proteja zonele locuite.