Ce șanse de pace între Rusia și Ucraina sunt, de fapt, și de ce contează Turcia. Jocul lui Erdogan în conflict, Marea Neagră și NATO

Turcia este, joi, punctul de maxim interes mondial, pe fondul discuțiilor și negocierilor prin care se dorește obținerea păcii, sau măcar a unui armistițiu, sau până și, doar, a unei încetări a focului. Și asta printr-o serie de evenimente politice și diplomatice de cea mai mare importanță și la cel mai înalt nivel.

Ochii întregii lumi au fost ațintiți asupra discuțiilor dintre ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, cu omologul său din Ucraina, Dmitro Kuleba, în prezența șefului diplomației turce, Mevlüt Çavuşoğlu, care s-au desfășurat într-o stațiune turistică din Antalya. Negocierile Kuleba-Lavrov au avut loc în marja celei de-a opta Conferințe de Mediere de la Istanbul, care precede Forumul Diplomației din Antalya, care se vor  desfășura între 11 și 13 martie.

În același timp Isaac Herzog, președintele Israelului, țară al cărei premier a zburat sâmbătă la Moscova în încercarea de a media o înțelegere între Ucraina și Rusia, se află într-o vizită de două zile, considerată „istorică”, în Turcia, la Ankara și Istanbul. Iar cancelarul Germaniei, Olaf Scholtz, și-a anunțat joi prima vizită la Ankara de când a preluat mandatul, și care se va desfășura săptămâna viiitoare.

Și, tot joi, de la ora 3:30 GMT, președintele Erdoğan va avea o convorbire telefonică cu peședintele Statelor Unite ale Americi, Joe Biden, potrivit unui anunț al administrației prezidențiale de la Ankara. Iar miercuri, ministrul apărării din Turcia, Hulusi Akar, a discutat telefonic cu omologul său ucrainean Olexei Reznikov despre posibilitatea unui acord de încetare a focului între Moscova și Kiev.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Întâlnire Kuleba – Lavrov și mai multe premiere de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina

Convorbirile din Antalya reprezintă prima întâlnire la nivel înalt dintre Ucraina și Rusia, de la începutul invaziei ruse, din 24 februarie. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a ajuns în Antalya miercuri seara, în timp ce omologul său Dmitri Kuleba a sosit în Turcia joi dimineața, potrivit ziarului turc Daily Sabah.

Până în prezent, deși partea ucraineană a trimis oficiali de rang înalt, fiind prezent inclusiv ministrul apărării, la negocierile desfășurate în Belarus, care vizează mai ales obiective umanitare, precum formarea de coridoare pentru evacuarea civililor din zonele de conflict, partea rusă a trimis la discuții doar persoane fără putere de decizie reală.

În plus, deplasarea în Turcia a ministrului de externe rus Serghei Lavrov este prima sa vizită în străinătate de la începerea războiului din Ucraina, după ce Occidentul a decis izolarea internațională a Kremlinului și impunerea unor sancțiuni fără precedent. Mai mult, Lavrov, alături de șeful său Vladimir Putin, pe care îl slujește de foarte mulți ani, a fost plasat pe lista de oficiali sancționați de statele democratice, iar membri ai familiei sale au fost, de asemenea, incluși pe diverse liste de oligarhi ruși supuși măsurilor de răspuns față de agresiunea Rusiei.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, cel care a făcut eforturi diplomatice substanțiale pentru realizarea acestei întâlniri și își dorește ca țara sa să joace un rol decisiv în încheierea ostilităților, și-a exprimat speranța că negocierile vor permite evitarea unor noi tragedii și vor avea ca rezultat cel puțin o încetare a focului. Ministrul de externe Mevlüt Cavuşoğlu a fost și el prezent la discuțiile Lavrov-Kuleba, reprezentând Turcia, singura țară NATO care încearcă să mențină relații apropiate cu ambele părți aflate în conflict.

Digisport.ro

Ieri legendă, azi ”terorist”! A fugit din țară, iar acum e șofer și vânzător de cărți: ”Mi-a luat tot”

Șansele de pace. Ce spun actorii implicați și ce cred analiștii

Dar analiștii, citați de AFP, considerau că sunt puține șanse ca negocierile Kuleba-Lavrov să aibă un rezultat pozitiv. Inclusiv Dmitro Kuleba, care a confirmat, pe Facebook, că se pregătește pentru întâlnirea cu Lavrov, a declarat că așteptările sale sunt limitate.

Ministrul ucrainean de externe a precizat că rezultatele negocierii depind foarte mult de „instrucțiunile și directivele sub care se află Lavrov”, că importantă este mai degrabă decizia luată separat de Kremlin cu privire la continuarea sau oprirea războiului. „Nu am mari speranțe, dar voi încerca să obțin cât de mult se poate prin aceste discuții”, a mai spus Kuleba.

Mai mult, discuțiile dintre Kuleba și Lavrov au fost extrem de tensionate, având în vedere escaladarea retoricii dintre cele două țări aflate în război, dar și dintre oficialii acestora. De exemplu, într-un interviu pentru CNN, Dmitro Kuleba l-a descris pe Serghei Lavrov ca pe „un Ribbentrop al prezentului”, cu referire la ministrul de externe al Germaniei naziste din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Declarația venea, probabil, ca răspuns la declarația lui Vladimir Putin, potrivit căreia scopul invaziei, numită oficial de Kremlin „operațiune militară specială”, este, printre altele, „denazificarea” Ucrainei.

„Cred că orice efort este de ajutor, dar nu cred că există mari speranțe pentru un rezultat important”, a spus Aaron Stein, de la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă al Orientului Apropiat, citat de AFP, preluată de Hurriyet. Iar Soner Çağaptay, cercetător la Washington Institute, a spus că ar fi „foarte surprins” dacă discuțiile dintre Kuleba și Lavrov ar aduce rezultate decisive, în ciuda eforturilor președintelui Franței, Emmanuel Macron, și ale premierului Israelului, Naftali Bennett, de a media un armistițiu.

Dar însăși realizarea acestei întâlniri între miniștrii de externe ai Rusiei și Ucrainei este considerată un mare succes al diplomației turce.

Poziția complicată a Turciei și a lui Erdoğan

La un moment dat, după ce președintele Erdoğan a început să se manifeste dictatorial în Turcia, mai ales după amplele manifestații din Piața Taxim din Istanbul și ulterior așa-numitei „lovituri de stat” militare, dejucată de actualul șef al statului, acesta s-a apropiat destul de mult de Vladimir Putin.

În plus, reacțiile dure ale Uniunii Europene, SUA și NATO față de situația din Turcia (care face parte din Alianța Nord-Atlantică și pe al cărei teritoriu se află baze militare americane), care au mers până la discuții extrem de tensionate cu privire la armele nucleare tactice de la Incirlik, au fost de natură să îi apropie pe Putin și Erdoğan.

Dar în actualul context, în care Rusia ar putea să controleze tot litoralul nordic al Mării Negre, după ce și-a înfipt cizma în Crimeea, în 2014, iar acum a cucerit Insula Șerpilor și amenință Odesa, Erdoğan pare să realizeze importanța apartenenței la NATO, potrivit analiștilor. Așa că, după câteva zile de ezitări, președintele turc a decis aplicarea prevederilor Convenţiei de la Montreux și a închis strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru navele de război ale Rusiei care ar vrea să intre în Marea Neagră.

„Lecția” lui Erdoğan pentru Putin din Nagorno Karabah

Însă relațiile dintre cei doi au început să se deterioreze din cauza implicării Rusiei în războiul din Siria. Dar punctul de maximă tensiune l-au atins în timpul războiului dintre Armenia, susținută de Rusia, și Azerbaidjan, țară susținută de Turcia, pentru regiunea Nagorno-Karabakh, din 2020. Chiar dacă transferul de armament rusesc pentru Armenia este încă disputat, victoria rapidă și decisivă a Azerbaidjanului, înarmat cu sisteme moderne din Turcia și Israel, dar și ajutat la nivel tehnic și tactic de militari turci, cu experiență în operațiuni NATO, a supărat Kremlinul. Dar, până la urmă, cele două țări s-au înțeles asupra unor forțe comune de menținere a păcii.

Iar în prezent, în războiul din Ucraina, dronele turcești Bayraktar TB2, înarmate cu câte patru rachete cu ghidaj laser, au făcut pagube dureroase Rusiei, contribuind la distrugerea multor tancuri și blindate ale invadatorilor. Dar, pe de altă parte, Rusia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Turciei, mai ales în domeniul energetic și în turism, astfel că, spun analiști precum Berk Esen de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, „neutralitatea activă a adus Ankara în centrul jocurilor diplomatice” legate de acest conflict.

Criticile lui Erdoğan pentru Occident

În aceste condiții, este de înțeles poziția rezervată și ambiguă a președintelui Recep Tayyip Erdoğan. „Facem toate eforturile pentru a împiedica transformarea acestei crize într-o tragedie”, a declarat președintele turc miercuri, care și-a exprimat speranța că întâlnirea celor doi miniștri de externe va „deschide calea spre o încetare a focului cu caracter permanent”.

Pe de altă parte, într-o cuvântare ținută în fața reprezentanților partidului de guvernământ „Justiție și Dezvoltare” (AK), la oo întâlnire desfășurată în clădirea Parlamentului de la Ankara, Erdoğan s-a declarat împotriva „vânătorii de vrăjitoare” ce i-ar avea ca victime pe rușii din întreaga lume, indiferent că sunt studenți, artiști sau oameni de litere.

„Practicile fasciste” contra rușilor, a spus președintele turc, „aruncă o umbră asupra luptei legitime a ucrainenilor”. „O atitudine de discriminare împotriva oamenilor pe baza religiei, originii sau culorii pielii nu are nimic de-a face cu umanitatea sau civilizația”, a mai spus Recep Tayyip Erdoğan. El a adăugat că Turcia nu a comis nicioodată astfel de discriminări și nici n-o va face.

Săgeți spre Kremlin

Președintele de la Ankara a mai declarat că scopul politicii externe a Turciei este de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea unor țări. „Suntem foarte întristați că tensiunile dintre Rusie și Ucraina, cu care suntem vecini la Marea Neagră, s-au transformat într-un conflict deschis. Am făcut eforturi considerabile ca această criză să nu se transforme într-o tragedie și vom continua să lucrăm în acest sens”, a mai spus președintele turc.

El a mai spus că, în convorbirile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu cel rus, Vladimir Putin, a subliniat necesitatea găsirii unor soluții pentru acestă criză obținute pe calea dialogului și a diplomației, nu prin forță brută. „Am spus limpede că regiunea noastră, care se confruntă deja cu diverse surse de instabilitate, nu are nevoie de noi crize, mai ales de unrăzboi, care va aduce costuri extremd e grele”, a adăugat Erdoğan, care a criticat și slaba implicare a Consiliului de Securitate al ONU în zonele de conflict sau război.

Președintele Turciei a salutat acordurile de încetare a focului pentru formarea de coridoare umanitare și și-a exprimat speranța că încetarea focului va deveni permanentă în urma negocierilor din Antalya. Erdoğan a menționat și eforturile țării sale pentru a-și evacua conaționalii din zona de război, menționând că este vorba despre circa 13.000 de persoane, printre care tătari din Crimeea, turci Ahiska, azeri, uzbeci și turcmeni și a mai precizat că circa 20.000 de refugiați au ajuns în Turcia.

Dincolo de negocieri. Ce probleme au Putin și Zelenski

Potrivit unui material publicat miercuri de Jerusalem Post, Vladimir Putin are câteva cerințe clare: Ucraina să nu adere la NATO și să ofere garanții în acest sens, să recunoască disidenţa prorusă, să cedeze Donbas și să fie neutră, precum și să-și restrângă forțelor armate. În plus, Kremlinul amenință că, în caz contrar, Ucraina și-ar putea pierde independența. Iar președintele Zelenski a lăsat să se înțeleagă, într-un interviu pentru ABC News, că ar putea fi de acord cu unele dintre aceste cerințe.

Potrivit surselor citate de Jerusalem Post, Zelenski ar putea să joace cartea popularității de erou, pe care și-a creat-o în aceste zile de război, dar costurile, inclusiv personale, ar putea fi foarte mari, cu zeci de mii de morți și posibila pierdere a independenței țării. Aceleași surse susțin că sunt în curs negocieri directe între Ucraina și Rusia, despre care partenerii occidentali nu știu mare lucru. Mai mult, se pare că, în ciuda eșecului operațiunii militare rapide pe care a plănuit-o Kremlinul, Putin se află într-o situație în care nu mai poate da înapoi. Așa că situația este dramatică pentru Zelenski, mai ales în condițiile în care Occidentul a spus clar că nu va interveni militar, nici măcar pentru instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.

Dar nici Putin nu se află într-o situație prea bună. Nu mai departe de miercuri, el a fost nevoit să recunoască, în urma presiunilor din partea familiilor, trimiterea de recruți pe frontul din Ucraina. Și, deși a pasat responsabilitatea către eșaloanele inferioare ale puterii și a promis că nu vor mai fi trimiși recruți în Ucraina, problema este de natură să-i șubrezească poziția, fiind suficient de disperat cu privire la suplimentarea forțelor deplasate peste graniță încât să trimită încât să recurgă la unități speciale și mercenari precum cei de la Wagner.

În plus, problema va deveni cu atât mai acută cu cât mobilizarea de primăvară a armatei, care ar fi trebuit să aibă loc pe 1 aprilie, a fost devansată pentru 18 februarie, cu câteva zile înaintea invaziei. Ceea ce, combinat cu rezistența dârză a ucrainenilor, care a dus la pierderea a circa 12.000 de militari și a o mulțime de avioane, elicoptere, tancuri și blindate, potrivit surselor de la Kiev, ar face continuarea războiului extrem de costisitoare în vieți umane și echipamente pentru Kremlin.

Așa că, în ciuda faptului că prima rundă de negocieri între Lavrov și Kuleba s-a încheiat fără rezultat, este posibil ca discuțiile la nivel înalt să continue, în formate mediate de Turcia. Chiar dacă Lavrov, după întâlnire, a declarat că negocierile din Belarus rămân cele mai importante. Dar, a mai spus ministrul rus de externe, o întrevedere Zelenski-Putin nu este exclusă, întrucât liderul de la Kremlin nu va reufuza o discuție pe chestiuni specifice.