Câte arme nucleare au Rusia și Statele Unite ale Americii. Ucraina și-a predat arsenalul în schimbul garanțiilor de securitate a țării

După aproximativ opt decenii de la prima și ultima folosire a unor arme nucleare pe timp de război, Vladimir Putin creează temeri cu privire la acestea. Liderul moscovit a pus în alertă ridicată arsenalul nuclear al țării, insistând că este un răspuns la anunțurile agresive făcute de state membre NATO în ultimele zile. Astfel, toți militarii din unitățile militare care găzduiesc focoase nucleare, fie că vorbim de rachete aflate pe teritoriul țării sau în interiorul submarinelor, de exemplu, sunt la posturi și sunt pregătiți pentru noi ordine.

Ce arsenale nucleare au marile puteri ale lumii

Retorica lui Vladimir Putin îngrijorează întreaga lume, având în vedere că s-a ajuns la discuția armelor nucleare, iar asta poate să însemne orice; chiar și cele mai negre scenarii pot deveni realitate într-o astfel de situație. Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU, și-a exprimat dezacordul față de decizia lui Putin, afirmând că ”simpla idee a unui conflict nuclear este pur și simplu de neconceput.” Deși este singura țară care, în 2022, aruncă amenințări vagi referitoare la arme nucleare, Rusia este parte dintr-un club ceva mai extins de țări care au astfel de dispozitive. Vorbim în primul rând despre statele recunoscute ca puteri nucleare, cele cinci fiind și cei cinci membri permanenți ai consiliului de securitate ONU: SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța.

Urmează și alte state care și-au declarat, în trecut, posesia de arme atomice, iar aici ne referim la India, Pakistan și Coreea de Nord. Cel din urmă stat a și efectuat mai multe teste cu astfel de arme în ultimii ani, sub conducerea lui Kim Jong-un. FANATIK a scris despre apartenența Coreei de Nord la ”selectul club” al țărilor care au arme nucleare.

Un statut aparte îl are Israelul, care nu a confirmat niciodată faptul că ar deține focoase nucleare, dar despre care comunitatea globală înclină să creadă că posedă aceste dispozitive de distrugere în masă.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Deși nu au în ”nume propriu”, sunt și câteva țări NATO care găzduiesc arme nucleare pe teritoriul lor: Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.

O ultimă categorie o reprezintă fostele puteri nucleare, una dintre aceste țări fiind Africa de Sud, care a renunțat la acest program în 1989. Celelalte trei state sunt foste republici sovietice: Belarus, Kazahstan și Ucraina.

Așa cum era de așteptat, Statele Unite și Rusia dețin cele mai multe arme nucleare, suficiente încât să distrugă întreaga lume, în cazul unei conflagrații de acest fel.

Arme nucleare găzduite de aliați NATO în Europa

În total, în întreaga lume, sunt aproximativ 12.700 de focoase nucleare, dintre care peste 9.400 sunt active și gata de folosire. Restul sunt focoase retrase din activitate, dar care n-au fost încă dezafectate și, la nevoie, pot fi reactivate. Dacă numărul ți se pare mare, trebuie să știi că ”vârful” a fost atins undeva în anul 1985, când în lume existau cam 70.000 de focoase nucleare. Totuși, pe măsură ce amenințarea Războiului Rece s-a stins, a scăzut și numărul de arme de acest fel.

Digisport.ro

Tragedie! Un campion a anunțat că fiul său în vârstă de 15 luni a murit: ”Prietenul meu e fără viață. Vă rog, ajutați-mă”

Estimările arată că Rusia are, în prezent, cel mai mare stoc de focoase nucleare, 6.257, în vreme ce Statele Unite dețin 5.550 de arme de acest fel. Celelalte trei puteri nucleare recunoscute au cifre modeste, cel puțin în comparație cu SUA și Rusia. Chinezii ar avea 350 de focoase nucleare, francezii 290, iar britanicii au un stoc de 225 de astfel de arme.

Armele găzduite de state membre NATO aparțin americanilor și sunt în număr de 150, distribuite între Belgia Germania, Italia, Olanda și Turcia (care deține o treime din totalul acestor focoase).

India și Pakistan ar avea un număr similar de focoase nucleare. În timp ce indienii stau pe un ”depozit” de 156 de arme de distrugere în masă, pakistanezii ”se mândresc” cu 165 de asemenea bombe și rachete. Despre nord-coreeni informațiile sunt destul de neclare, având în vedere secretomania statului condus de Kim Jong-un. Estimările sugerează un stoc de 40-50 de arme de acest fel.

Și în cazul Israelului, informațiile sunt neconfirmate, mai ales să statul a adoptat o politică de ambiguitate strategică. Statul nu a efectuat niciun test oficial, deși există două incidente din 1963 și 1979, care ar fi fost încercări ale armelor nucleare. Țara nici nu a semnat și nici nu a ratificat Tratatul de Neproliferare Nucleară. Astfel, se crede că israelienii ar avea aproximativ 80 de arme nucleare, însă există estimări și mai ridicate, care sugerează o cifră de 400 de focoase.

Ce s-a întâmplat cu armele de distrugere în masă ale Ucrainei?

Cazul Ucrainei este unul interesant. Statul a găzduit un număr enorm de focoase nucleare în perioada Uniunii Sovietice și a primit această ”moștenire” consistentă în urma căderii URSS, în 1991. Se estimează că ucrainenii ar fi avut până la 3.000 de arme nucleare, având astfel al treilea cel mai mare stoc de focoase din lume. Totuși, Ucraina a decis în 1994 să renunțe la aceste arme, cu condiția ca integritatea sa teritorială să fie respectată, conform Memorandumului de la Budapesta. Armele au fost scoase din Ucraina în 1996 și dezasamblate în Rusia.

Totuși, în 2014 și din nou în 2022, comunitatea internațională a atras atenția asupra faptului că Rusia încalcă prevederile Memorandumului pe care ea însăși l-a semnat, în 1994, alături de Ucraina, Kazahstan, Belarus, SUA și marea Britanie. Documentul a fost pregătit în vederea ratificării Tratatului de Neproliferare Nucleară de către cele trei foste țări sovietice, pentru ca acestea să aibă garanții cu privire la independența politică și securitatea teritoriului.

Kazahstan și Belarus au devenit, între timp, ”marionete” ale liderului de la Kremlin, în vreme ce Ucraina a refuzat să-și asume un parcurs similar. În 2014, odată cu anexarea Crimeei, mai multe puteri mondiale au declarat că acțiunile Rusiei încalcă obligațiile pe care statul și le-a asumat față de Ucraina prin semnarea Memorandumului de la Budapesta. În schimb, Vladimir Putin și-a motivat deciziile sugerând că în Ucraina are loc o revoluție: ”un nou stat se naște, dar cu acesta și față de acesta, noi nu ne-am asumat și nu am semnat niciun document obligatoriu.” De asemenea, Kremlinul a declarat că nu a fost obligată să ”forțeze vreo parte a populației civile din Ucraina să stea în Ucraina împotriva propriei voințe.” Putin a încercat să mute atenția pe SUA, sugerând că țara încalcă Memorandumul de la Budapesta și că Euromaidanul a fost o lovitură de stat susținută de americani.

În aceste zile, memorandumul semnat acum 28 de ani a fost invocat din nou, de această dată de către Volodimir Zelenski, ce afirmă că documentul nu oferă nicio garanție reală de securitate, din cauza puterii coercitive a Rusiei.