Atacul cu drone de la granița cu România, sub lupa experților militari. Să ne temem de rachetele rusești? “Vorbim despre război economic”

Atacul cu drone împotriva infrastructurii civile ucrainene de la gurile Dunării, mai exact la aproximativ 20 de kilometri de granița cu România, au stârnit panică. Inclusiv președintele Iohannis a reacționat, precum și o mare parte din mass-media. Cu toate acestea, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, faptul că „porturile lovite de armata rusă nu au nicio legătură cu vecinătatea față de România. În realitate vorbim despre războiul economic, care derivă logic din orice conflict militar”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Rușii au declanșat războiul economic, nu lovesc în mod special ținte de la granița cu România”

Generalul Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la cartierul general al NATO de la Bruxelles, s-a referit în mai multe rânduri la scenariul conflictului armat dintre Rusia și Ucraina. În opinia sa, ne aflăm în perioada „duelului” de natură economică, iar faptul că proiectilele armatei lui Putin au lovit ținte din apropierea țării noastre nu are legătură cu un avertisment sau cu un alt tip de mișcare tactică, menită să descurajeze România, stat membru NATO, care și-a demonstrat sprijinul față de Ucraina.

„Este doar o chestiune de ordin geografic. Abia acum rușii au extins loviturile, pentru că prima oară au lovit Odesa și abia ulterior Nikolaiev și Reni. Probabil, pe listă va apărea și Ismailul. Așadar nu este o problemă legată de granița cu România, ci una care vizează lovirea infrastructurii”, ne-a precizat ofițerul român.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu susține că „nu trebuie să ne cantonăm doar pe atacul de la Reni, mai ales că majoritatea grânelor nu sunt exportate din acest loc. De la Reni se făcea tranzitul pe canal, către portul Constanța. În schimb, exportul de proporții se desfășura având ca punct de plecare Odesa, cel mai mare port, care rămâne ținta predilectă a rușilor”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

În opinia interlocutorului nostru, „în niciun caz nu trebuie să pornim de la ideea că rușii lovesc neapărat porturile ucrainene apropiate de granița cu România. Ei vor ținti, în continuare, infrastructura portuară, altfel spus linia Izmail – Reni – Odesa – Nikolaiev. Motivul este clar. Rusia a început războiul economic. Dincolo de războiul clasic, aflat în desfășurare, și pe lângă războiul energetic pe care deja îl cunoaștem, a început războiul economic”.

Putin dă „șah” infrastructurii portuare a lui Zelenski

În ultima vreme, agresiunile Armatei Roșii asupra porturilor ucrainene au căpătat amploare. Cu o zi înaintea loviturilor cu drone de la Reni a fost bombardată Odesa, iar pagubele au fost importante, soldate inclusiv cu victime colaterale. Din acest punct de vedere, Reuters a precizat că rachetele au distrus cea mai mare biserică ortodoxă din orașul Odesa, veche de mai bine de 200 de ani, iar asupra orașului Drujkivka, din estul Ucrainei, a fost folosită muniție cu dispersie.

„Moscova dorește să distrugă infrastructura legată de grâne, deoarece, în acest fel, capacitatea Ucrainei de export devine tot mai scăzută și dincolo de implicațiile la nivel ONU, complicațiile din Africa subsahariană, consecințele economice sunt destul de grave. Dacă Ucraina nu exportă, nu are bani, iar războiul se susține și cu fonduri materiale. Ca atare, asistăm și vom fi în continuare martorii conflictului economic”, a sublinat generalul Bălăceanu.

În privința rezervelor de petrol, acestea nu pot fi incluse în capitolul dedicat războiului economic, ci în al celui clasic, deoarece ele reprezintă, în primul rând, combustibilul pentru tehnica de luptă. Partenerul nostru de dialog a argumentat, în acest sens:

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

„Cu siguranță, petrolul reprezintă o resursă și pentru latura economică, implicit pentru navele care exportă grâne. Însă, atunci când rușii lovesc rezervele de combustibil, componenta militară este evidentă. Pretextul pentru a lovi aceste obiective este, așadar, legat de faptul că ele sunt ținte militare”.

Fostul oficial român consideră că, în general, rușii au avut în vedere și vor viza în continuare rezervele de combustibil. Pentru ucraineni, situația este dificilă, pentru că trebuie să-și redistribuie apărarea antiaeriană. Și totuși, „dronele Shahed 136 au avut succes, pentru că apărarea antiaeriană nu a fost concentrată. Aceasta nu putea fi concentrată peste tot, ci pentru apărarea sistemului energetic și a grupărilor de forțe care execută contraatacuri”.

De asemenea, generalul Virgil Bălăceanu este de părere că, în momentul de față, ucrainenii sunt obligați ca, prin aceleași mijloace și cu aceleași cantități de muniție, să treacă și la apărarea infrastructurii portuare, indiferent dacă vorbim despre cea din Reni, Odesa ori Nikolaiev.

Acordul de neagresiune și justificarea scopului umanitar

Conform agenției Reuters, Vladimir Putin a decis ca Rusia să se retragă din acordul care privea transportul cerealelor în Marea Neagră, deoarece acesta „nu și-a justificat scopul umanitar”. Kremlinul a precizat că au fost ignorate condițiile impuse de Rusia pentru prelungirea acordului, astfel că a decis să renunțe la înțelegerea care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale de la Marea Neagră, pentru a atenua o eventuală criză alimentară globală.

Generalul Bălăceanu a explicat că „respectivul acord a fost respectat o bună perioadă de timp, iar aici se constată meritul Turciei și al ONU. Ankara va încerca redeschiderea acordului și există posibilitatea ca Federația Rusă să condiționeze acest lucru de slăbirea sancțiunilor economice, de exportul propriu de grâne și îngrășăminte”.

„Așadar, revenim la elementele războiului economic și la sancțiunile care ar putea fi nu neapărat ridicate, ci reduse, din punctul de vedere al impactului. Dincolo de războiul clasic, apare tot mai evidentă componenta războiului economic și dispunem de o mulțime de date în sprijinul acestei afirmații”, a comentat fostul reprezentant al României la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Așteptându-l pe Erdoğan…

Totuși, în această situație, generalul Virgil Bălăceanu este de părere că intervențiile Turciei și ale ONU nu vor întârzia: „Ne așteptăm la o atitudine mai puternică din partea Națiunilor Unite, care să discute despre declanșarea foametei în zona subsahariană, dar Rusia „joacă” un război pe cele trei componente. Acest război este crud și nu dispune de uzanțe cu mănuși, inclusiv din punct de vedere economic”.

„Urmează să aflăm care va fi reacția Turciei, după ce președintele Erdoğan a declarat că încearcă redeschiderea acordului. Dar în momentul în care se va petrece acest fenomen, peste o lună și jumătate, este posibil ca infrastructura portuară ucraineană să fie grav afectată și ar putea apărea dificultăți în privința exportului, a încărcării navelor cu grâne. Iată de ce lucrurile se leagă”, a continuat ofițerul român.

Practic, interesul Federației Ruse este să afecteze, inclusiv din punct de vedere economic, capacitatea Ucrainei de a exporta și de a primi fonduri. Totuși, în momentul de față, această capacitate nu este atât de scăzută, deoarece infrastructura portuară nu a fost afectată: „Ne aflăm în toiul unui război în care ucrainenii au lovit podul de la Kerci, iar rușii au răspuns în același mod cu infrastructura portuară”.

Profeții despre… prezent

Generalul Bălăceanu consideră că, după războiul economic, următoarea fază a conflictului este continuarea războiului clasic de lungă durată. Însă acesta se poate extinde în componenta sa cibernetică sau se poate amplifica în cea informațională: „Celelalte componente au un rol important, dar nu determinant. Dar componenta economică presupune și consumul de muniție, de rachete, de drone kamikaze, etc. Altfel spus, reprezintă un consum mai mare”.

Intervievatul nostru a precizat că, din acest punct de vedere, există planificări, precum cea a focului îndreptat asupra inamicului. „Spre exemplu, rușii trebuie să-și păstreze loviturile și pentru eliminarea trupelor de contraatac și pentru dezvoltarea ofensivei pe direcțiile dorite. Acțiunile purtate în sud-estul Ucrainei se desfășoară în oglindă. În unele direcții ofensiva aparține ucrainenilor, iar în altele, rușilor. Există foarte mulți factori care trebuie conectați, iar, în ceea ce ne privește, nu dispunem de toate datele necesare, precum rezervele de muniție ale fiecărei tabere”, a detaliat Virgil Bălăceanu.

„Războiul nu are rețetă”

Din punct de vedere strategic, am aflat că „este nevoie de un anumit tip de planificare, deoarece apare inclusiv posibilitatea de a nu mai exista capacitățile de lovire ale războiului economic, pe direcțiile de contraatac. Acest lucru ar fi benefic, deoarece ar permite dezvoltarea direcțiilor de contraatac în direcții de contraofensivă. Dar este o evoluție pe care doar o presupunem”.

„Este dificil de intuit ce se va întâmpla într-un conflict militar, iar în lucrarea sa intitulată „Arta războiului”, Carl von Clausewitz a vorbit despre „ceața războiului”, adică despre mulțimea de incertitudini. Războiul nu are o rețetă pe care o preparăm și știm ce rezultat urmează să obținem, ci există o sumedenie de variabile”, a concluzionat generalul Virgil Bălăceanu.