Aurel Pădureanu, soțul regretatei Cornelia Catanga, face niște mărturisiri sincere astăzi, de ziua lui. Vorbește despre greșeala de a cânta un stil muzical nedorit în ziua de azi și despre ce nu-și va ierta niciodată în ceea ce privește moartea soției lui.
Într-un interviu sincer și emoționat pentru FANATIK.RO, Aurel Pădureanu ne vorbește despre greșelile, regretele și bucuriile din viața lui. Fiul unui mare lăutar, sărbătoritul de azi s-a apucat de muzică la 14 ani.
La 19 ani și-a cunoscut fosta soție apoi, la 41 de ani, și-a cunoscut singura și adevărat dragoste, pe Cornelia Catanga. Aurel Pădureanu spune că a făcut o mare greșeală când s-a apucat de cântat romanțe în loc să cânte folclor și că nu a făcut canto clasic că să ajungă mai departe în aceasta industrie. De asemenea nu își poate ierta faptul că nu a fost alături de soția lui în ultimele clipe de viață.
Aurel Pădureanu împlinește, astăzi, 73 de ani. Un mare talent, o viață cu suișuri și coborâșuri, o durere care nu se va stinge niciodată, moartea Corneliei Catanga. Aurel Pădureanu ne vorbește despre copilărie și cele mai mari visuri.
“Data de 6 august este o mare sărbătoare, Schimbarea la față. Eu am avut o viață fenomenal de frumoasă, am fost crescut cu credință în Dumnezeu, educație insuflată de părinții mei. Se știe că personalitatea unui artist se formează într-un mediu elevat. Am cântat de la vârsta de 14 ani împreună cu tăticul meu și am avut o viață liniștită. Poate de aceea am ajuns la 73 de ani și Dumnezeu m-a ajutat să arăt binișor.
Tatăl meu a fost unul dintre cei mai mari lăutari, Alexandru Pădureanu, și mama era Margareta. Am avut niște părinți cu un caracter frumos și un suflet elegant. Acum 65 de ani nu exista nici măcar curent la mine în cartier dar oamenii erau buni, calzi și săritori, nu exista ura de acum.
Cel mai mare vis al meu, ce-mi doresc din tot sufletul este ca Alexandru, băiatul meu și al Corneliei, să ajungă acolo unde îi este locul. Dorința mea arzătoare este să ajungă în America și acolo să-și câștige pâinea. În România se cântă cu totul alte genuri muzicale, dar stilul lui Alexandru nu”, declară, în exclusivitate pentru FANATIK.RO, Aurel Pădureanu.
De ziua lui, Aurel Pădureanu ne spune ce-și dorea la 20 de ani și ce vrea acum, la 73. De asemenea aflăm ce simte că a câștigat și ce a pierdut cunoscutul cântăreț.
“Aveam 19 ani și am participat la primul festival al tinerelor talente din România. Acolo am lansat ‘Of, inimioară’. Printre primii m-am clasat și au scris în ziar că Aurel Pădureanu a câștigat ‘pentru autenticitatea lui cuceritoare’. Pe vremea aceea existau foarte puține televizoare dar toți vecinii mei le-au scos afară să mă vădă. După 19 ani m-am însurat și am dus viața pe care am dus-o.
La 19 ani eram tânăr și perfect sănătos, nu mă mai gândeam la ziua de mâine, știam că am tinerețea în față. Acum, la 73, îmi dau seama ce am pierdut. Am făcut o greșeală pe care nu mi-o iert niciodată, nu trebuia să mă apuc de cântat romanțe, chiar dacă fac parte din patrimoniul național.
Dacă mă apucăm să cânt folclor eram mai bine cotat dar am cântat romanțe și am pierdut, nu mai sunt căutat.. Îmi pare rău, mi-aș fi ajutat altfel familia. În tinerețea mea erau grădinile de vară, era frumos, dar au dispărut toate tradițiile din România. Nu există viitor fără memoria trecutului”, declară Aurel Padureaunu în exclusivitate pentru FANATIK.RO.
Aurel Pădureanu mărturisește că, dacă n-ar fi luat-o pe soția lui, Cornelia Catanga, să cânte împreună, poate viața ar fi fost alta. Și acum, cunoscutul cântăreț declară că soția lui a fost de o frumusețe fără măsură și ne povestește cum s-au cunoscut.
“Cornelia mă știa de mulți ani dar când ne-am cunoscut bine ea aveam 36 de ani și eu 41. Era de o frumusețe răpitoare și îmi spunea mereu că nu am față de muzicant ci de securist. În 1990 s-a făcut un turneu la Tel Aviv și mi-a zis că vrea să mă ia, să cântăm amândoi. Mulți i-au spus să nu mă ia, că o fac ‘zdrențe’ la cât de bun cântăreț sunt.
Eram odată în Montreal și am avut un succes teribil în seara aia. Cornelia a venit la mine să mă sărute dar am împins-o, eram transpirat. După o săptămână am rămas împreună și eram parcă de 30 de ani așa. Între noi a fost o dragoste pe care n-o voi uita niciodată.
32 de ani am fost împreună și-mi aduc aminte prima noapte când eram atât de grăbiți că am făcut dragoste cu pantofii în picioare. De atunci nu ne-am despărțit niciodată. Mi-am lăsat fosta soție și copiii, noroc că erau mari. Cornelia mereu mi-a spus să le dau bani, să nu-mi simtă lipsa”, declară, în exclusivitate pentru FANATIK.RO, Aurel Pădureanu.
Alexandru, rodul iubirii din Cornelia și Aurel Pădureanu, suferă în fiecare zi după mama lui. Moartea Corneliei Catanga lui a fost o lovitură cruntă, pe care doar prezența tatălui și a soției o fac să mai dispară uneori.
“Alexandru este rodul dragostei noastre. Cornelia a fost locomotiva care trăgea de noi, motivul pentru care am trăit și încă trăiesc, o mamă excepțională și o gospodină fantastică. Alexandru a fost crescut ca un prinț, tot ce și-a dorit a avut. Merge mereu la mama lui la cimitir, singur sau cu Alina.
Mie îmi este foarte greu, enorm de greu. Nu pot să stau în casă, am stări de panică. Când a murit Cornelia am primit o lovitură cruntă, mi-aș fi dorit să o văd în casă, să n-o fi trimis la spital.
Am toate pozele cu ea pe telefon și seara îmi iau la revedere, îi spun noapte bună, vorbesc cu ea și-mi cer iertare că nu i-am fost alături în clipele cele mai grele”, declară Aurel Pădureanu, în exclusivitate pentru FANATIK.RO.
Aurel Pădureanu își aduce aminte cum a câștigat primii bani din viața lui. De asemenea își aduce aminte că a crescut într-o casă cu pământ și rogojini pe jos dar spune că era cel mai curat elev de la școală.
“La 15 ani am câștigat primii bani. Îmi plăcea să bat la tobe și tata mi-a adus o tobă mare și una mică, să mă ia cu el la nunți. Am fost la una și, de la bătut, mi s-a umflat piciorul dar am câștigat primii mei bani alături de tata, 200 de lei. Țin minte că atunci mi-am luat primii ciorapi și niște lucruri prin casă.
De mic îmi plăcea să fiu foarte curat. Când eram la Școala populară de artă am participat la un festival cu Angela Similea, Dida Drăgan. Când a venit profesoara la mine acasă, cu o mare haină de blană pe ea, nu i-a venit să creadă că aveam pământ pe jos și rogojini. Le-a spus părinților mei că sunt cel mai curat elev al ei” ne povestește Aurel Pădureanu.
În atâția ani de scenă, maestrul Aurel Pădureanu are o mulțime de amintiri. Poate cea mai frumoasă este atunci când i-a cântat, ore întregi, scriitorului Paulo Coelho, iar aceasta a fost super încântat de romanțele și muzica noastră.
“Țin mine că am plecat, la un moment dat, la un festival alături de Alexandru Jula. Am cântat o piesă, Nina se numea. Totul a fost bine doar că, la final, dirijorul a făcut semn pentru final mai devreme și am fost nevoit să mă țin după partitura mea, fără orchestră.
Și aici am un regret pentru că ar fi trebuit să fac studii superioare de canto clasic, puteam să ajung mult mai departe. Mi-a spus odată o mare cântăreață de operă că eu, cu glasul meu, îmblânzesc și un animal din junglă” declară Aurel Pădureanu.