Bătălie pentru controlul serviciilor între PSD și PNL. Marcel Ciolacu vrea să scoată DGPI de sub influența liberalilor

Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) este serviciul de informații al Ministerului de Interne, având atribuții legate de identificarea și contracararea amenințărilor la adresa personalului și procesului decizional din MAI. Înființat în 1990 ca UM 0215 (de unde și porecla de „Doi și-un sfert”), instituția a căpătat o reputație sulfuroasă după implicarea în mai multe scandaluri care au arătat că este foarte permeabilă la influență politică. Ministrul de Interne are un control aproape discreționar, însă PSD vrea să reducă influența acestuia.

Serviciul MAI, scos de sub controlul lui Bode

Potrivit legii în vigoare, „directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul Afacerilor Interne.” Practic, ministrul poate numi și demite șeful instituției după bunul plac, astfel că un om politic are sub control un serviciu de informații care are o rețea imensă prin care adună date până și de la cel mai izolat post de poliție din țară. Actualmente, acest om politic este liberalul Lucian Bode, iar acest lucru pare să-i nemulțumească pe pesediști.

Printr-un proiect de lege depus în dezbatere publică la Camera Deputaților, se dorește limitarea influenței ministrului prin faptul că numirea conducerii DGPI ar urma să se facă cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Avizul ar urma să fie dat inclusiv pentru actualul șef al DGPI, generalul-maior Tiberiu-Silviu Dumitrache, în cazul adoptării legii, în termen de 90 de zile de la adoptarea legii. Autorul proiectului este deputatul PSD de Vâlcea Eugen Neață, însă lista cu susținători ai proiectului arată că acesta a primit acordul partidului. Primul semnatar de pe listă este chiar președintele PSD, Marcel Ciolacu, urmat de prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu, liderul de grup al deputaților social-democrați Alfred Simonis, miniștrii Alexandru Rafila și Marius Budăi ș.a., în total 110 parlamentari PSD.

Modificarea este departe de a fi una minoră. CSAT este un organism colegial în care deciziile se iau în unanimitate. Avizarea șefului DGPI de către Consiliu ar însemna că acesta ar trebui să primească și acordul celorlalte servicii, SRI și SIE, dar în primul rând al președintelui României. În momentul de față, pare cumva inutil să treci serviciul de sub controlul direct al ministrului Bode sub cel al președintelui Iohannis, însă mandatul acestuia este pe final, iar sondajele din momentul de față indică faptul că PSD ar avea șanse mari să dea următorul președinte al României, după alegerile din 2024.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

O istorie marcată de scandaluri

Paradoxal, social-democrații încearcă să repare ceea ce tot ei au stricat, în 2017, pe vremea când liderul partidului era Liviu Dragnea. Până în acel moment, serviciul avea deja o istorie agitată. Înființat la scurtă vreme după revoluție, cu mulți ofițeri proveniți din Securitatea regimului comunist, „Doi și-un sfert” a fost implicat în mineriada din 13-15 iunie 1990. În anii în care au urmat, presa a relatat că serviciul ar fi fost implicat în scandaluri de corupție sau chiar în activități de urmărire a opoziției.

După mai multe restructurări și schimbări de nume, în martie 2001, instituția a căpătat legal dreptul de colecta informații privind siguranța națională, spărgând oficial monopolul pe care SRI îl avea în domeniul contraspionajului. Sub numele de Direcția de Informații și Protecție Internă (DIPI), instituția a fost condusă de generalul Virgil Ardelean, supranumit „Vulpea”. Scandalurile în care acesta a fost implicat erau legate de faptul că ar fi dispus ascultarea telefoanelor redacției Mediafax pentru identificarea sursei unei scurgeri de informații, precum și ascultarea convorbirilor unor baroni PSD care erau critici la adresa premierului Adrian Năstase. „Vulpea” a fost nevoit să demisioneze după fuga din țară a lui Omar Hayssam, prilej pentru președintele Traian Băsescu de a înlătura șefii tuturor serviciilor secrete care fuseseră numiți sub președinția lui Ion Iliescu.

Guvernul Cioloș a decis să rezolve problema de imagine a „Doi și-un sfert”, iar prin OUG 76/2016 a primit denumirea actuală și i s-a retras statutul de serviciu de informații, DGPI urmând să se ocupe exclusiv de problemele de integritate ale angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, s-a impus un mecanism complex de numire a directorului instituției astfel încât să fie eliminată dependența excesivă față de șeful direct, ministrul de Interne. „Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, prevedea ordonanța.

PSD se mai leapădă o dată de Liviu Dragnea

După adoptarea în Guvern, OUG 76/2016 urma să fie aprobată prin lege de către Parlament. Între timp, guvernul Cioloș își terminase mandatul, iar PSD câștigase categoric alegerile parlamentare, condus de către Liviu Dragnea. O anchetă RISE Project din 2017 arăta că angajați ai DGIPI au întocmit în 2011 un raport despre încrengăturile de afaceri ale lui Liviu Dragnea și influența acestuia în asupra unor angajați din instituțiile publice din Teleorman. Raportul nu a fost urma de acțiuni legale și a rămas într-un sertar.

Digisport.ro

Ieri legendă, azi ”terorist”! A fugit din țară, iar acum e șofer și vânzător de cărți: ”Mi-a luat tot”

În acest context, ordonanța guvernului Cioloș a fost modificată în Parlament de către PSD astfel încât a fost eliminată cerința ca șeful DGPI să fie militar de carieră și au fost scoase prevederile prin care numirea se făcea de către prim-ministru, după primirea avizului CSAT. Astfel, ministrul de Interne urma să fie capete atribuții exclusive și nelimitate privind numirea șefului „Doi și-un sfert”, a cărui ședere în funcție depindea exclusiv de bunăvoința ministrului. În 2017, ministru de Interne era Carmen Dan, o apropiată a lui Liviu Dragnea, iar modificările făcute în Parlament însemnau că premierul Sorin Grindeanu nu avea niciun cuvânt de spus în ce privește DGPI și nici președintele Klaus Iohannis.

Se pare că aranjamentul din 2017 făcut de PSD nu-i mai servește în condițiile actuale, în care ministrul Lucian Bode are în subordine un serviciu de informații, fără control din partea altor instituții. Proiectul asumat de parlamentarii PSD survine la două luni după ce site-ul Recorder a publicat o anchetă, intitulată „Puterea din umbră”, în care erau prezentate abuzuri comise de DGPI, prin care unor ofițeri de poliție li se refuza nejustificat accesul la informații clasificate, ceea ce echivalează cu încheierea carierei. Astfel contextul este favorabil unei schimbări a modului în care este numit șeful DGPI. De asemenea, prevederea ca avizul CSAT să fie acordat și în cazul actualei conduceri a Direcției reprezintă practic o tentativă de înlocuire a actualului director general, peste capul lui Lucian Bode.