„Beaver”, noua dronă ucraineană care le cade-n cap moscoviților. Un „castor” care mușcă adânc din teritoriul rus

Actuala campanie de atacuri repetate cu drone pe teritoriul rusesc demonstrează capacitățile ultimei apariții în arsenalul ucrainean de astfel de arme: „Beaver”. Cu o rază de acțiune foarte mare, această dronă a fost special concepută pentru misiuni „kamikaze” care pun Moscova în raza de acțiune a Kievului.

Un castor care poate zbura foarte departe

Războiul început de Rusia în Ucraina este din ce în ce mai mult un război al dronelor. Deseori dronele sunt prezentate ca eroi apărători de invazia rusă, chiar dacă unii experți avertizează că nu vor fi atât de eficiente pe termen lung. Totuși, ele ridică moralul trupelor Kievului și populației ucrainene, demoralizând în același timp forțele rusești. În acest moment, în Rusia, noaptea aparține dronelor. Lansate de Ucraina, în ultimele zile acestea au avariat avioane de transport pe un aeroport și au lovit ținte în șase regiuni rusești, inclusiv la Moscova. Iar de la începutul războiului, niciodată nu au fost atât de multe lovituri ca în noaptea de marți spre miercuri 30 august, potrivit canalului american CNN.

În centrul acestei campanii se află un nou venit: drona „Bober”, sau „Beaver” – traducerea în engleză a cuvântului ucrainean pentru „castor”. Aceasta a fost special concepută pentru a îndeplini misiuni cât mai departe în spatele liniilor inamice, chiar în inima Rusiei. „Principalul său avantaj este raza mare de acțiune. Poate lovi ținte la o distanță de peste 600 km”, explică Alexandre Vautravers, specialist în armament și redactor-șef al Revue Militaire Suisse.

Un influencer, la originea proiectului

Această capacitate extinsă era neobișnuită pentru Ucraina. Până în primăvara anului trecut, „marea majoritate a dronelor (kamikaze) asamblate în țară aveau o rază de acțiune de aproximativ 20 de kilometric”, subliniază Dominika Kunertova, specialistă în militarizarea tehnologiilor emergente la Centrul de studii de securitate din cadrul Institutului Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich (ETH Zürich).

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Cu alte cuvinte, Beaver – folosit ca o dronă kamikaze – pune în cele din urmă Moscova, la aproximativ 500 de km de frontieră, în raza de acțiune a piloților acestor drone, care operează în siguranță din Ucraina. Nașterea acestui aparat, care are o anvergură a aripilor de peste 2,5 metri și cântărește 150 kg, sugerează că Kievul plănuia de ceva vreme să-și intensifice loviturile mai adânc pe teritoriul rusesc.

Povestea începe cu influencerul Ihor Lachenkov, care a fost abordat la sfârșitul anului trecut de către autorități pentru a ajuta la dezvoltarea unei drone „care ar putea merge foarte departe”, potrivit New York Times. Această vedetă ucraineană a internetului a lansat apoi o campanie de finanțare care a strâns peste jumătate de milion de dolari, dând astfel un impuls proiectului „Beaver”, scrie France 24.

Comandată de serviciile de informații

În același timp, Ukroboronprom – un concern industrial ucrainean de producători de arme și echipamente militare – a fost însărcinat să dezvolte drona. Dar drona „Beaver” nu este producția Ministerului Apărării. „A fost comandată de serviciile de informații”, explică Alexandre Vautravers. Așadar, este o armă foarte specială: creată cu bani donați de ucraineni și comandată de spioni.

Potrivit lui Alexandre Vautravers, acest amestec explică rezultatul destul de neașteptat pentru această dronă. „De obicei, UAV-urile de această mărime sunt construite de armată pentru a transporta importante sarcini utile. Dar, în acest caz, ucrainenii au decis să sacrifice acest aspect în favoarea cantității de combustibil de care dispune Beaver, ceea ce îi conferă o mare rază de acțiune”, explică acest specialist.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Efect psihologic pentru ruși

Prin urmare, Beaver transportă mai puțini explozibili decât alte drone de același tip, deși cantitatea este suficientă pentru a avaria obiective militare întărite, potrivit experților. Această alegere de concepție spune multe despre rolul dronei Beaver. Mai degrabă decât să distrugă la scară mare, este o dronă „care servește în primul rând pentru a da o lovitură în mentalul rușilor” – mutând conflictul chiar la ușa locuințelor din Moscova.

În acest sens, această dronă este parte integrantă a contraofensivei ucrainene. „Distrage statul major rus”, care trebuie să fie mereu cu ochii în patru pe această amenințare venită din cer, spune Dominika Kunertova. Dar nici nu este o armă miraculoasă împotriva Rusiei. În primul rând, pentru că „poate fi mai ușor de țintit prin atacuri electronice, cum ar fi bruierea”, notează Dominika Kunertova.

Apoi, „Beaver” este mai lentă, mai grea și mai mare decât alte drone „kamikaze” cu rază de acțiune mai scurtă. În continuare, ca toate dronele, are o durată de viață limitată în timp de război. „Se estimează că, după trei luni, adversarul a găsit o modalitate de a contracara un tip de dronă. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, nu mai auzim prea mult despre dronele turcești (Bayraktar), care au fost utilizate pe scară largă la începutul conflictului”, subliniază Alexandre Vautravers.

Un „Beaver” actualizat în curând?

Beaver, care a fost utilizată pentru prima dată la sfârșitul primăverii, aproape că și-a atins termenul de valabilitate. Cel puțin pentru prima sa generație. Probabil că mai poate fi folosită încă puțin, deoarece Kievul nu o folosește pe linia frontului „și vizează ținte în zone mai puțin apărate”, recunoaște Alexandre Vautravers. O soluție ar fi „creșterea producției acestor drone pentru a copleși apărarea în număr”, sugerează Dominika Kunertova.

O alta ar fi să se dezvolte un „Beaver” 2.0. „În timpul unui conflict, apar noi arme care funcționează o vreme. Dar trebuie să te gândești rapid la următoarea generație dacă vrei să păstrezi avantajul”, rezumă Alexandre Vautravers. Este posibil ca drona Beaver originală să nu mai fie folosită pentru mult timp, dar și-a lăsat deja amprenta asupra cursului acestui conflict. În primul rând, pentru că „ciclul de dezvoltare – de la proiectare la fabricație – a durat doar câteva luni, ceea ce este foarte rapid pentru acest tip de UAV”, notează Dominika Kunertova.

Potrivit lui Kunertova, Castor este o demonstrație a ceea ce poate realiza o țară atunci când toate părțile interesate – autoritățile, publicul (datorită campaniei de strângee de fonduri și industria – își unesc forțele pentru a atinge același obiectiv. În al doilea rând, Beaver ilustrează avantajele „home-made”: „A fost făcută pe măsură pentru a răspunde nevoilor armatei în acel moment al războiului”, conchide Dominika Kunertova.

Câte tancuri mai are armata lui Putin?

Are Rusia stocuri atât de mari de tancuri precum pretinde? Aceasta este întrebarea la care a încercat să răspundă Institutul Action Résilience într-o analiză publicată la sfârșitul lunii trecute. După mai bine de un an de război și în timp ce Ucraina își conduce contraofensiva, videoclipurile cu tancuri rusești distruse sau capturate sunt numeroase.

În ciuda tuturor acestor lovituri, stocul de tancuri și, în general, de vehicule blindate din Rusia, pare inepuizabil. Într-adevăr, Moscova se folosește de această viziune a unei armate gigantice pentru a estompa sprijinul occidental pentru Kiev. Cu toate acestea, această analiză arată că realitatea armatei blindate ruse este cu totul alta, fiind aduse pe front tot mai multe tancuri vechi și chiar depășite.

Rezerva blindată

La momentul invaziei Ucrainei, la 24 februarie 2022, cifrele Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) arătau că Rusia avea 17.500 de tancuri în rezervă pentru perioada 2017-2022. O cifră colosală, dar care se baza pe numărul de stocuri ale Uniunii Sovietice. „Dezmembrarea blocului comunist a făcut ca o parte din aceste tancuri să ajungă sub un alt pavilion decât cel rusesc”, subliniază autorii notei. În plus, o mare parte dintre vehicule erau parcate în aer liber, ceea ce indică starea lor precară. O estimare mai recentă plasează numărul acestora între 6.000 și 7.000 de tancuri de toate tipurile, în stare de funcționare sau nu, scrie Le Point.

Studiul imaginilor din satelit ale bazelor de depozitare și reparare a rezervelor oferă o idee despre rezervele de tancuri disponibile. „La 24 februarie 2022, aproximativ 74% dintre tancurile stocate de armata rusă datau de dinainte de 1980”, potrivit notei de analiză. Modele  T-54, T-55, T-62. Aceste modele învechite au ajuns însă pe linia frontului. Dimensiunile teritoriului Rusiei au complicat operațiunile: „dacă tancurile T-62 sau T- 55 trebuie recondiționate, atunci va fi nevoie de o călătorie dus-întors de 13.000 km pentru a prelua aceste modele. Probabilitatea este cu atât mai mare dacă aceste vehicule trebuie să facă doar o incursiune în Ucraina”, dau ca exemplu autorii.

Situația nu este mai bună nici când vine vorba de repararea sau recondiționarea modelelor mai vechi sau mai moderne (T-72, T-80, T-90). Falimentul și lichidarea centrelor de întreținere mărește lista de așteptare înainte de a putea fi preluate. Sancțiunile occidentale au, de asemenea, un impact. În lipsa unor sisteme de vizare termice, spre exemplu, modelele de generație mai veche sunt montate în turele.

Aproape 3.000 de tancuri pierdute

În total, între 24 februarie 2022 și 31 august 2023, armata rusă a pierdut 2.273 de tancuri în Ucraina (distruse, avariate, abandonate sau capturate). Aceste cifre, oferite de site-ul Oryx, care înregistrează pierderile materiale ale celor doi beligeranți cu ajutorul dovezilor vizuale, „trebuie ajustate cu un factor de 1,3 până la 2” pentru a ține cont de echipamentele care nu au fost înregistrate din cauza lipsei de imagini. Aceste pierderi par a fi greu de compensat în condițiile în care Rusia produce sau modernizează doar 390 de vehicule blindate pe an.

Institutul Action Résilience propune trei scenarii pentru viitorul număr de tancuri rusești. Primul presupune că pierderile rusești vor continua în ritmul actual (2,61 tancuri pe zi în 2023, potrivit Oryx). Potrivit autorilor, „tancurile T-62 vor suplini T-72 la începând cu anul viitor”. T-90, cele mai avansate modele, ar urma să constituie segmentul de elită al forțelor blindate rusești. Aceasta  ar urma să mai aibă doar între 400 și 600 de tancuri.

Cel de-al doilea scenariu imaginează succesul ofensivei ucrainene, care ar duce la „distrugerea într-un ritm accelerat a flotei de tancuri rămase în serviciu”, rămânând doar 250 de tancuri de diferite modele la sfârșitul anului 2023. „Absența unei forțe active de blindate grele ar duce, în mod mecanic, la o configurație pur defensivă a forțelor terestre rusești”, adaugă autorii.

În cele din urmă, stagnarea pe front este cel de-al treilea scenariu preconizat. Acesta ar permite flotei de tancuri să „supraviețuiască” și să înceapă să își „revitalizeze” efectivele. „Rusia ar fi capabilă să restabilească o mare unitate blindată de decizie începând cu anul 2024”. Nota de analiză concluzionează că armata blindată rusă este totuși prinsă „într-un cerc vicios”.