BigTech și industria de armament, noii stăpâni ai războiului. Ce se decide la Conferința de la Munchen, „Davos-ul” securității

În domeniul apărării are loc o revoluție cauzată de război și de integrarea mai strânsă cu tehnologia civilă. Indiferent cât de mare ar fi bugetul național al unei țări, sistemele de armament moderne pot fi construite doar în colaborare cu tehnologia civilă. Această revoluție va fi un subiect de ample discuții al Conferinței de Securitate de la Munchen, care a început vineri.

Revoluția civilă în armată

Trupele ucrainene fac față lipsei de obuze de artilerie înarmându-se cu drone din comerț. Apărarea Kievului se bazează pe accesul la sistemul civil de comunicații Starlink al companiei SpaceX, strâns integrat cu inteligența umană, imaginile din satelit și alte tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru a actualiza în timp real înțelegerea militară a câmpului de luptă.

Între timp, rebelii Houthi trag cu drone de 2.000 de dolari spre navele occidentale din Marea Roșie, care sunt nevoite să folosească armament disproporționat de scump, rachete de 2 milioane de dolari, pentru a le doborî. În trecut, cercetătorii militari au fost pionierii unor tehnologii diverse, de la motoare cu reacție la bandă adezivă și Internet, care au găsit ulterior utilizări în sectorul civil.

Acum, procesul s-a întors în sens invers: generalii cumpără tehnologie dezvoltată de companii civile. Această revoluție va fi în centrul atenției la Conferința anuală de securitate de la Munchen (MSC). Timp de trei zile, începând de vineri, directorii executivi din domeniul tehnologiei se vor întâlni cu producătorii de arme și cu comandanții militari.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Apărerea, dependentă de BigTech

Discuțiile vor fi dominate de eforturile de a înțelege noua dinamică. „Încet-încet, ajungem la un punct în care există o conștientizare a faptului că ambele (tehnologie și apărare) sunt necesare”, a declarat David van Weel, secretar general adjunct al NATO pentru inovare și cibernetică. „O lipsă totală de cunoaștere a existenței celuilalt era norma. Acum, marile companii (de apărare) înțeleg că trebuie să încorporeze aceste inovații în sistemele lor și că nu le pot dezvolta singure”.

Guvernele au devenit dependente de firmele de tehnologie pentru apărarea lor – o dependență care merge dincolo de securizarea sistemelor IT și se extinde până la stăpânirea noilor moduri de război, cum ar fi câștigarea unei bătălii cu drone, dezvoltarea de aplicații pentru a sprijini operațiunile militare și gestionarea fluxului de date care îi informează pe toți, de la generalii comandanți până la soldatul din tranșee estul Ucrainei.

Este o recunoaștere a faptului că, indiferent cât de mare ar fi bugetul național de apărare al unei țări, sistemele de armament moderne pot fi construite doar în colaborare cu tehnologia civilă.„Este o realizare uriașă să construiești o aeronavă de luptă. dar nu poți construi și cel mai bun software”, a spus Van Weel, scrie Politico.

„Războiul nu mai este o chestiune abstractă”

Miza pentru această alianță remodelată a tehnologiei și apărării nu ar putea fi mai mare. Ediția din acest an a MSC nu este o conferință „normală” pe teme de securitate, a declarat Nico Lange, fost șef de cabinet la Ministerul Apărării din Germania și membru al organizatorilor evenimentului. Cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care se apropie de al doilea an, cu conflictul care explodează în Orientul Mijlociu și cu China care provoacă în mod regulat Taiwanul, războiul „nu mai este o chestiune abstractă”, a spus Lange.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Conferința de la exclusivul Hotel Bayerischer Hof este locul în care actorii din domeniul tehnologiei se vor întâlni cu directorii executivi din domeniul armamentului și cu înalții gradați militari. Când oficialii din domeniul securității din 2020 se luptau cu contracararea campaniilor de dezinformare din Rusia, Iran și din alte părți, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a fost unul din principalii vorbitori care s-a adresat unui public despre modul în care Facebook a supravegheat siguranța și securitatea.

În 2023, atât Google, cât și Microsoft s-au implicat în afaceri publice pentru a arăta cum au sprijinit Ucraina în războiul cu Rusia, inclusiv prin schimbul de informații cibernetice. În acest weekend, Kent Walker, președintele Google pentru afaceri globale, va discuta cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu directorul general al producătorului de german de armament Rheinmetall, Armin Papperger.

Microsoft, Meta și alții trimis batalioane de specialiști în PR pe culoarele hotelului Bayerischer Hof. Firmele și-au planificat evenimente paralele și cine de networking în locații somptuoase, cum ar fi zona de piscină cu acoperiș deschis a hotelului, numită Blue Spa. Acestea vin cu promisiuni precum noul „Acord tehnologic”– de a crea sisteme pentru a respinge potențialul inteligenței artificiale de a perturba alegerile democratice care vor avea loc în întreaga lume în 2024.

Militarizarea tehnologiei

Dar chiar mai mult decât integritatea electorală, conferința din acest an se va concentra asupra implicațiilor inovației militare. Bătălia de-a lungul a 1.000 de kilometri de front din Ucraina îmbină „sângele, noroiul și obuzele” cu „science fiction-ul dronelor și al sateliților”, a declarat Dan Smith, director al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

Aceasta este o problemă pentru modelul de achiziții al guvernelor occidentale, care încă se bazează pe proiecte de dezvoltare costisitoare și lente, cum ar fi schemele franco-germane de dezvoltare a avioanelor de luptă de ultimă generație și a tancurilor de luptă principale. „Există o mulțime de mișcări în jurul militarizării tehnologiilor comerciale ieftine”, a declarat Lange. El a spus că există pericolul ca, în ciuda creșterii cheltuielilor pentru apărare, țările să continue să cumpere echipamente pe care ar fi trebuit să le achiziționeze în urmă cu un deceniu „fără să se uite la tehnologiile viitoare de care au realmente nevoie”.

Aceasta este o greșeală pe care a făcut-o Rusia, bazându-se pe puterea maritimă de modă veche în utilizarea Flotei sale din Marea Neagră pentru a bloca accesul Ucrainei la mare. Dar, folosind un amestec de drone și rachete marine, Ucraina a anihilat aproape o treime din flotă și și-a redeschis porturile.

Obiectivele și responsabilitățile

Amestecul de tehnologie veche și nouă vine în contextul în care banii se revarsă în apărare. Cheltuielile militare globale au crescut cu 9% anul trecut, ajungând la un record istoric de 2. 200 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice. Acest lucru înseamnă că este o perioadă de boom pentru contractorii din domeniul apărării – și pentru firmele de tehnologie – pe terenul de la Munchen.

În timp ce implicarea în proiecte militare poate aduce mulți bani, aceasta implică și riscuri mari pentru firmele de tehnologie. Pentru mulți actori din industria tehnologică – definită de o cultură corporativă a „fraților tehnologici” încrezători în ei înșiși, care își asumă riscuri și a IT-iștilor – această schimbare a ridicat întrebări legate de responsabilitate și scop.

Atât Google, cât și Amazon s-au confruntat în anii trecuți cu revolte interne, cu angajați care au protestat în mod deschis împotriva unor proiecte precum Project Maven și Project Nimbus pentru serviciile de apărare din SUA și Israel. Alții, precum ClearView AI și Palantir, au fost supuși unui control public intens pentru modul în care au gestionat datele personale.

Noi ținte „legitime”

În unele cazuri – și în special în domeniul apărării cibernetice – firme precum Microsoft și Google și-au asumat un rol care seamănă aproape cu cel al unei agenții de informații. Smith a declarat că unele companii de tehnologie au devenit „destul de îngrijorate” cu privire la responsabilitățile pe care le-ar putea avea în cazul unui conflict și dacă angajații ar putea fi ei înșiși ținte legitime în conformitate cu legile războiului.

Liderii guvernamentali și militari au trebuit, de asemenea, să se adapteze la obiceiurile industriei tehnologice. Pentru alianța occidentală, faptul de a se baza pe cele mai mari corporații ale sale vine cu riscuri – poate cel mai vizibil atunci când guverne precum cel al Ucrainei au trebuit să gestioneze relațiile cu Starlink și cu șeful Elon Musk pentru a lansa atacuri cu drone. Dar integrarea  puternicului sector tehnologic în rândul acestora a devenit o necesitate – și, atunci când este bine făcut, devine un avantaj pe fondul creșterii tensiunilor militare.

„Am văzut în Ucraina cât de mare este rolul marilor companii de tehnologie. Vă poate plăcea sau nu. Dar este o realitate”, a declarat David. „Ar trebui să ne bucurăm că aceste companii au sediul în democrațiile occidentale și nu în China”, a adăugat el.

Davos-ul securității

Repreprezentanți din peste o sută de țări se reunesc vineri, în Bavaria, cu ocazia celei de-a 60-a ediții a Conferinței de Securitate de la München , un forum de dezbatere privind politica de securitate internațională. În fiecare an, în luna februarie, această „conferință” reunește personalități marcante pentru a reflecta asupra problemelor strategice ale momentului. În acest an, tema principală este „consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Sunt așteptați să participe 50 de șefi de stat sau de guvern, peste 100 de miniștri și șefii a numeroase organizații internaționale. La fel ca și în cazul importantului Forum Economic Mondial de la Davos, din Elveția, marii lideri occidentali se vor reuni pentru a discuta probleme de securitate și geopolitice în cadrul conferințelor.

Printre participanții de anul acesta se numără președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz, vicepreședintele american Kamala Harris, ministrul chinez de Externe Wang Yi și omologii săi francez și britanic Stephane Sejourne și David Cameron. Printre experți se numără directorul FBI, Chris Wray, și Vincent Strubel, directorul general al ANSSI, autoritatea franceză responsabilă cu securitatea și apărarea sistemelor informatice.