Biserica Ortodoxă, rol crucial în politica externă a României. „Războiul sutanelor” împotriva influenței ruse

Un proiect de lege depus de către un grup de parlamentari PNL prevede acordarea unui ajutor financiar anual către Episcopia Dacia Felix din Serbia, parte din Biserica Ortodoxă Română, ai cărei credincioși sunt românii din Valea Timocului și Vojvodina. Acesta este doar ultima dintr-o serie de inițiative politice de sprijin al BOR, a cărei influență crescândă este favorabilă intereselor politicii externe românești.

O biserică proprie a românilor ucraineni

Proiectul menționat prevede ca statul român să aloce anual suma de 1.000.000 de euro, începând cu anul 2025. Potrivit datelor oficiale ale recensământului realizat în Serbia în anul 2022, în țara vecină trăiesc aproximativ 44.000 de persoane care s-au declarat fie români, fie vlahi, iar bisericile și mănăstirile Episcopiei Daciei Felix asigură oficierea liturghiei în limba română. Suma venită de la bugetul de stat ar urma să fie virată pe lângă susținerea oferită episcopiei de către Biserica Ortodoxă Română.

Proiectul de lege este calchiat după un altul, deja adoptat anul trecut, prin care Mitropolia Basarabiei, afiliată BOR, primește de la statul român suma anuală de 2.000.000 de euro. Legea a fost promulgată în luna noiembrie, astfel că prima plată s-a făcut în acest an. Modul în care sunt folosiți banii este decis de patriarhie și de către sinodul Mitropoliei Basarabiei.

Ședința Sinodului BOR din 29 februarie a stârnit interesul presei din cauza sancționării arhiepiscopului Teodosie al Tomisului, aflat în conflict cu patriarhul Daniel, din cauza pretenției acestuia de a-și vedea arhiepiscopia ridicată la rang de mitropolie. Însă ierarhii ortodocși au adoptat cu această ocazie o decizie ce ar putea consecințe pe termen lung în ce privește ortodoxia românească, dincolo de muștruluiala adusă unui cleric turbulent.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Astfel, la punctul 11 al comunicatului patriarhiei se vorbește despre „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.”

Miza este soarta a peste 120 de parohii, cu un număr de 400.000 de credincioși care trăiesc în Ucraina. În țara vecină funcționează două biserici ortodoxe, una subordonată patriarhului Moscovei, cealaltă autocefală. În momentul de față, românii ortodocși din Ucraina se află sub jurisdicția Moscovei, nu neapărat din cauza simpatiilor rusofile, ci pentru că biserica rusă le permite oficierea liturghiei în limba maternă, concesie pe care biserica ucraineană a refuzat să o facă. Mai mult, serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, a recurs la percheziții la Mitropolia de la Cernăuți sau în mănăstiri, suspectând clerul român ortodox de activități subversive favorabile Rusiei. De asemenea au fost aduși preoți desemnați de la Kiev în parohii românești.

În aceste circumstanțe, decizia Sinodului de la București din 29 februarie este un demers prin care se încearcă scoaterea românilor din Ucraina de sub jurisdicția religioasă a Moscovei printr-o soluție care să asigure totodată folosirea limbii române în bisericile frecventate de aceștia. În plus, decidenții politici de la Kiev nu ar mai avea motive să-i suspecteze pe preoții români că sunt spioni în sutană în slujba Moscovei. Pentru politicienii de la București ar fi un pas important în soluționarea unei probleme spinoase din relația cu Ucraina, anume respectarea drepturilor minorităților.

În ce măsură Biserica Ortodoxă a Ucrainei va fi de acord cu aceste aranjament rămâne de văzut. Patriarhia de la București ar putea invoca modul în care sunt tratați credincioșii ucraineni din România. Astfel, funcționează ca entitate distinctă Vicariatul Ortodox Ucrainean ce are în componență protopopiatele Sighetu Marmației și Lugoj, cu un total 25 de parohii și 3 mănăstiri. Slujbele  sunt oficiate în limba ucraineană.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Sprijin masiv pentru Mitropolia Basarabiei

Tot în ședința din 29 februarie a Sfântului Sinod s-a decis „reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită.”

Formula indică două lucruri importante. Primul este că preoții din Mitropolia Moldovei, de la Chișinău, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, care trec la Mitropolia Basarabiei, parte a BOR, vor avea același statut ca toți ceilalți preoți ai Bisericii Ortodoxe Române. În al doilea rând, este un semnal de susținere a acestor preoți în fața presiunilor Mitropoliei Moldovei de a-i ține în rândurile sale sau de a-i izgoni din parohii când trec la Mitropolia Basarabiei.

Semnalul dat de la București era necesar în condițiile în care mitropolitul Vladimir, subordonat al patriarhului Kirill al Moscovei, încearcă să țină laolaltă o mitropolie care dă de semne de dezagregare întrucât zeci de preoți împreună cu enoriașii lor au trecut sub oblăduirea mitropolitului Petru al Basarabiei. Ziarul Național, o publicație din Moldova, a relatat chiar marți despre o tentativă a protopopului de Orhei de a readuce sub ascultarea Moscovei o parohie dintr-o comună, încercând pe săteni să fie de acord cu îndepărtarea preotului.

Situația este suficient de gravă pentru mitropolia afiliată Moscovei pentru a-l determina pe mitropolitul Vladimir să trimită, toamna trecută, o scrisoare dură patriarhului Kirill în care i-a reproșat că abandonat Biserica Ortodoxă a Moldovei ajunsă într-o stare de „faliment instituțional”.

„Mitropolia Basarabiei, sprijinită deschis de Patriarhia Română, de Republica Moldova şi România, a demonstrat că este o forţă care nu mai poate fi oprită şi care, se pare, că doreşte şi va obţine restabilirea drepturilor sale istorice, iar Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei este doar un element secundar şi inutil pe scena religioasă, socială şi culturală a ţării noastre. Biserica Ortodoxă din Moldova nu are absolut nicio cale de a opri aceste procese. În această situaţie, orice paşi ai noştri în sensul unei intervenţii ar fi practic consideraţi drept sabotaj antinaţional, pentru care poporul ne va izola şi, în cele din urmă, ne va uita”, avertiza mitropolitul.

Biserica Ortodoxă Română, susținută și din considerente politice

După ce decenii întregi Mitropolia Basarabiei a fost privită cu suspiciune de către puterea de la Chișinău, odată cu instalarea Maiei Sandu în funcția de președinte și cu preluarea guvernării de către PAS raportul de putere s-a inversat și pe plan religios. Biserica afiliată Moscovei este cea neagreată, în timp ce Mitropolia Basarabiei este pe cale să realizeze ceea ce nici nu mai spera în urmă cu câțiva ani, anume recuperarea bunurilor confiscate în timpul regimului sovietic. Iar acest lucru se petrece chiar cu sprijinul politic de la București, nu doar pe linie ecleziastică. Astfel, pe 13 iulie 2023 a fost semnat un protocol prin care guvernul român și patriarhia de la București se angajau să susțină demersurile Mitropoliei Basarabiei de recuperare a bunurilor sale.

Vrând-nevrând, conflictele ecleziastice din Moldova și Ucraina au și o componentă politică întrucât reducerea influenței bisericii moscovite înseamnă implicit și o scădere a puterii Rusiei. În aceste circumstanțe, nu surprinde nici faptul că guvernul de la București susține, politic și economic, încercarea patriarhiei române de a aduce sub oblăduirea sa toți românii ortodocși.

Nu trebuie subestimat factorul economic, lucru arătat inclusiv în scrisoarea mitropolitului Vladimir către patriarhul Kirill în care se plângea că Rusia nici măcar nu a binevoit să subvenționeze facturile la energie pentru lăcașurile de cult. „Rapiditatea era necesară pentru a-i împiedica pe preoţi să fie în permanenţă tentaţi de Statul Român, care le oferă preoţilor un salariu lunar garantat de 800-900 de euro, asigurare medicală, pensii şi scutirea parohiilor de contribuţiile trimestriale”, scria mitropolitul.