Ciprian Olinici, secretarul de stat pentru Culte, a precizat, într-o declarație pentru FANATIK, că în forma finală a ordonanței de urgență este prevăzută o scădere a numărului de posturi clericale. El a arătat că a existat într-adevăr o majorare a numărului de preoți, pastori, imami etc. decisă prin Legea 378/2022 când numărul inițial prevăzut în Legea salarizării unitare a fost majorat de la 15.722 la 16.890.
Ordonanța adoptată acum prevede că numărul acestor posturi va fi redus la 16.386. „Acum noi tăiem de la Biserica Ortodoxă vreo 700 de posturi. Câteva culte – penticostali și altele – primesc unele posturi în plus, dar pe numărul total este o scădere de posturi. Adăugăm posturi de conducere și tăiem posturi clericale”, a precizat Ciprian Olinici.
Acesta a confirmat că numărul de posturi neclericale pentru care statul acordă o contribuție la nivelul salariului minim pe țară va fi de 21.452 de posturi, însă a precizat că este vorba de o majorare de mai mici proporții, de aproape 300, întrucât numărul personalului neclerical fusese anterior crescut de la 19.989 în 2017 la 21.172 în 2022.
În ce privește intrarea Secretariatului de Stat pentru Culte în rândul ordonatorilor principali de credite și creșterea aproape dublă a personalului, Ciprian Olinici a afirmat că SSC are nevoie de un compartiment de audit intern, un birou care să verifice modul în care cultele cheltuiesc banii primiți de la stat, precum și un birou de fonduri europene.
„Un alt argument este că avem un buget mare întrucât vrem să aducem salariile personalului neclerical, care acum sunt plătite de consiliile județene, la SCC. De la 1 ianuarie 2025, aceste salarii revin în gestionarea Secretariatului de Stat pentru Culte pentru că au fost practici neunitare de la un județ la altul”, a mai spus secretarul de stat.
Acest lucru înseamnă că de anul viitor autoritățile locale vor fi degrevate de plata unor salarii care au crescut constant în ultimii ani întrucât au fost majorate de fiecare dată când a crescut și salariul minim. Membrii personalului neclerical își vor primi salariile direct de la bugetul de stat, prin intermediul SCC.
Biserica Ortodoxă Română va angaja câteva sute de persoane în cadrul aparatului birocratic de funcționare, reducând în schimb din numărul de preoți. Ordonanța de urgență care va permite acest lucru prevede și o serie de alte beneficii pentru BOR care vizează în special sprijinirea lăcașurilor de cult din străinătate.
În anunțul venit de la Palatul Victoria privind ordinea de zi a ședinței de guvern din 28 februarie era menționată „Analiza referitoare la proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul vieții religioase”. Fiind trecută la secțiunea de „analize”, adică o lectură preliminară a proiectului, documentul nu a fost publicat, așa cum se întâmplă în cazul proiectelor care urmează să fie aprobate.
Numai că după ședință, s-a anunțat deja adoptarea ordonanței de urgență, însă nici atunci textul acesteia nu a fost prezentat, biroul de presă făcând doar câteva mențiuni vagi cu privire la obiectul ordonanței, cu toate că este vorba de un efort financiar considerabil al statului român. „Prin actul normativ se are în vedere modificarea legislației aplicabile în ceea ce privește sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical al cultelor religioase recunoscute în România, respectiv corelarea sprijinului financiar cu structura posturilor ocupate de către personalul clerical de execuție și implementarea unitară a cadrului legislativ referitor la modificările structurii posturilor”, preciza Guvernul.
Deși a fost adoptat în urmă cu o săptămână, ordonanța nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial„Textul nu a fost nicăieri publicat în dezbatere publică. Nici măcar nu a apărut în Monitorul Oficial, încă. Noroc că a fost trimis spre avizare către Consiliul Legislativ, și l-am găsit acolo (ironic, instituția condusă de dl. Florin Iordache încă respectă legea)”, a semnalat, într-o postare pe Facebook, Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.
Discreția exagerată și chiar la limita legii a guvernanților nu surprinde în condițiile în care nu doar numărul de preoți este crescut, ci și al funcționărimii ecleziastice. În primul rând, OUG prin care este modificată Legea salarizării unitare crește de la 34 la 38 numărul de posturi de episcop și episcop vicar – patriarhal, care sunt plătite la nivelul vicepreședinților de comisii parlamentare, adică 11.438 lei net pe lună. De asemenea, numărul maxim de episcop-vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar și arhiereu vicar este majorat de la 26 la 28, funcții care sunt plătite la nivelul indemnizației parlamentarilor, adică 10.951 lei net.
Este crescut nu doar numărul de posturi ecleziastice asimilate demnitarilor, ci și pentru cei care primesc lefurile asimilate cadrelor didactice, în funcție de vechime și de grad didactic. Astfel, este majorat de la 52 la 64 numărul maxim de funcții de vicepreședinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin. Însă o creștere spectaculoasă se înregistrează în privința birocrației bisericești prin creșterea de la 732 la 1.403 a funcțiilor de secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop. Dublarea acestor funcții survine la scurtă vreme după ce Biserica Ortodoxă Română a decis să înființeze o structură proprie de control intern financiar și judiciar menită să combată corupția din rândurile clerului. Este probabil ca membrii acestei structuri să fie recrutați din cei care ocupă funcțiile de mai sus.
La fel de spectaculoasă este și creșterea cu 1.110 a numărului de preoți, diaconi, pastori, imami, cantori – în funcție de cult, al căror număr total va fi de 16.832. Dinte aceștia, cam trei sferturi sunt cu studii superioare, restul având studii medii. Textul OUG dă dreptul Secretariatului de Stat pentru Culte să transforme, „în funcție de necesități”, unele posturi de clerici cu studii medii în clerici cu studii superioare, ceea ce înseamnă automat și o creștere a salariilor.
Ulterior, șeful Secretariatului de Stat pentru Culte, Ciprian Olinici a precizat că numărul de preoți din ordonanță este de 16.386 de persoane, o scădere față numărul aprobat în 2022, an în care fusese într-adevăr o creștere a acestor posturi.
Ordonanța va afecta nu doar bugetul de stat, ci și bugetele locale care trebuie să suporte, în parte, salariile personalului neclerical. Actul normativ crește numărul acestora de la 19.989 la 21.452 și stabilește contribuția autorităților locale la nivelul salariului minim pe economie. Peste acest nivel, salariile pot fi majorate doar din veniturile proprii ale cultelor. În cazul personalului neclerical din unitățile de învățământ teologic avem o reducere a posturilor de la 300 la 200. Însă reducerea este doar aparentă întrucât suta de posturi este formată din personal didactic pentru care nu se va mai plăti contribuție de la bugetele locale, lefurile acestora urmând să fie achitate integral de la bugetul de stat la nivelul unui profesor cu definitivatul luat și vechime în învățământ de 1-5 ani.
„Se acordă pentru un număr de 300 de posturi ale personalului neclerical din unităţile de cult din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, ca sprijin de la bugetul de stat, o contribuţie pentru asigurarea completării drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii, echivalentă cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară”, este o altă prevedere a ordonanței ce reprezintă o suplimentare cu 50 de posturi față de cele care erau finanțate până acum pentru această regiune în care ortodocșii sunt minoritari.
Totodată, Guvernul a decis să mai acorde niște bani pentru a susține influența BOR peste granițe, „ținând cont de nevoile pastoral – misionare ale Bisericii Ortodoxe Române în afara granițelor țării, mai ales cele din Republica Moldova, și necesitatea suplimentării cu 302.000 euro/ lună, de la 532.200 euro/ lună la 832.200 euro/ lună, pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor”, după cum se spune în preambulul ordonanței de urgență.
Ordonanța de urgență este o veste bună nu doar pentru preoți și ierarhii bisericești, ci și pentru instituția care gestionează relația statului român cu cultele, Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC). Instituția va deveni ordonator principal de credite, angajații săi fiind plătiți la nivelul celor din Secretariatului General al Guvernului. Deși guvernul Ciolacu s-a angajat să reducă numărul de posturi din administrația centrală prin ordonanța menționată, numărul de posturi din SSC este aproape dublat, de la 34 la 66, în afară de angajații de la cabinetul secretarului de stat.