Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de lege prin care salariile din instituțiile teritoriale subordonate acestei minister vor crește substanțial de la 1 ianuarie 2024, această fiind principala revendicare a sindicatului care a organizat greva generală care a paralizat activitatea caselor de pensii din județe și a agențiilor județene de plăți și inspecție socială la finele lunii trecute.
Pe 26 noiembrie, Federația Sindicatelor din Ministerul Muncii (FSMM) anunța declanșarea, din ziua următoare, a unei greve generale „pentru eliminarea inechităților salariale și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă”. „Această acțiune vine în contextul eforturilor constante ale Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii de a obține condiții de muncă optime și remunerare echitabilă. Membrii sindicatelor au considerat că, greva este un pas necesar pentru a atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă angajații din instituțiile Ministerului Muncii”, se spunea în comunicatul FSMM.
Timp de câteva zile activitatea caselor teritoriale de pensii și a AJPIS-urilor a fost paralizată astfel că a fost pusă sub semnul întrebării plata pensiilor și a ajutoarelor sociale plătite prin intermediul Ministerului Muncii, ceea ce ar fi afectat veniturile pe luna decembrie a nu mai puțin de 6.000.000 de oameni. Confruntat cu riscul unui val uriaș de nemulțumire din partea unui număr atât de mare de cetățeni, Guvernul a făcut concesii greviștilor, iar proiectul de modificare a Legii salarizării, publicat miercuri de către Ministerul Muncii arată că aceste concesii reprezintă aproape o capitulare.
„În perioada imediat următoare, ajustările salariale vor fi concretizate printr-un act normativ. S-a convenit rezolvarea cerințele legate de personal, condiții de muncă și mediu de lucru într-un interval de timp mediu. Motivul este că această rezolvare implică utilizarea unui număr semnificativ de resurse, nu doar financiare, și necesită o analiză cuprinzătoare la nivelul tuturor instituțiilor. Cu privire la situația discriminatorie creată de inechitățile salariale din sistem s-a convenit ca acestea să fie eliminate definitiv prin noua lege a salarizării”, se spunea într-un comunicat al FSMM, publicat luni.
Principalul câștig pentru sindicaliști este transformarea posturilor din instituțiile descentralizate din județe din funcții publice teritoriale în funcții publice de stat. Acest lucru este mai mult decât o simplă schimbare de titulatură întrucât noul statut echivalează automat cu o creștere de salarii. Astfel, angajații din casele județene de pensii vor avea aceleași salarii precum angajații din Capitală ai Casei Naționale de Pensii.
De aceeași măsură beneficiază și instituțiile subordonate din județe ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. În total, sunt 7.888 de oameni care vor avea salariile mărite de la 1 ianuarie 2024.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență, creșterea medie a salariilor este de 2.170 de lei brut, ceea ce înseamnă că angajații instituțiilor menționate vor primi un plus net la leafă de peste 1.300 de lei pe lună. Impactul bugetar anual este estimat la circa 120.000.000 de lei, iar nota de fundamentare a OUG menționează ca sursă de finanțare a majorării „întărirea controalelor Inspecției Muncii, reducerea muncii la negru.”
Pe lângă substanțiala creștere de salarii, sindicaliștii au smuls de la Guvern și promisiunea că vor fi îmbunătățite condițiile în care angajații Ministerului Muncii își desfășoară activitatea, precum și că va fi angajat personal suplimentar, în pofida angajamentului actualului cabinet de a reduce numărul bugetarilor.
„S-a convenit rezolvarea cerințele legate de personal, condiții de muncă și mediu de lucru într-un interval de timp mediu. Motivul este că această rezolvare implică utilizarea unui număr semnificativ de resurse, nu doar financiare, și necesită o analiză cuprinzătoare la nivelul tuturor instituțiilor”, se mai spunea în comunicatul FSMM