Bullying-ul din școli, efectul sărăciei și al crizei globale. Psiholog: „Unele comportamente umane sunt similare acelora ale animalelor”

Statisticile oficiale recente în materie de bullying sunt îngrijorătoare. Unul din doi copii este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență. Psihologul Cristian Munteanu este de părere că această situație gravă „este rezultatul presunii sociale. Efectul sărăciei și al crizelor de tot felul își face simțită prezența, inclusiv la acest nivel. Mai ales din acest motiv, copiii ușor diferiți de ceea ce înseamnă „normă” trebuie ajutați să se integreze, cu blândețe”.

Psihologul Cristian Munteanu: „De trei ani, trăim o criză nemaiîntâlnită, iar bullying-ul este efectul asupra copiilor. În școli, integrarea se face cu o atitudine blândă!”

Potrivit unei analize recente a Organizației Salvați Copiii, în anul școlar 2021-2022 au fost înregistrate 10.971 de cazuri de bullying, față de 7.715, constatate anul precedent. Același document arată că bullying-ul în clase și perpetuarea lui în spațiul virtual afectează emoțional sute de mii de elevi, transformați în victimele situațiilor de violență fizică sau de amenințare, ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă ca martori la asemenea episoade (82%) sau recunosc ei înșiși că au recurs la asemenea acte (27%).

Din nefericire, în România, situația a fost ignorată mulți ani și abia în luna ianuarie a acestui an, instanța a dat verdictul în primul caz de bullying în școală, după un proces care a durat doi ani. În final, părinții copilului agresor și instituția de învățământ vizată urmează să plătească despăgubiri, însă, dincolo de această rezolvare a unui singur caz, chestiunea în sine rămâne o mare problemă.

Psihologul Cristian Munteanu a încercat să taie acest „Nod Gordian”, în exclusivitate pentru FANATIK: „În ultimii trei ani, cu atât mai mult în zona Europei, trăim cu toții într-o presiune nemaiîntâlnită. Am fost loviți de pandemie, iar acum, odată cu așa zisa „operațiune specială” marca Vladimir Putin, totul este dat peste cap. Justificarea prețurilor și scăderea nivelului de trai pentru majoritatea populației sunt de neînțeles (nu mai vorbesc despre ce se petrece în țările sărace din Africa!) iar acest fenomen se răsfrânge asupra calității vieții copiilor, prin prisma părinților”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Important este cum pot fi evitate situațiile nedorite, care pot crea traume îndelungate copiilor noștri. Există grupuri de acțiune anti-bullying, însă principala cale de rezolvare este mult mai apropiată de cei mici. Așa cum este firesc, dincolo de familie, cel mai apropiat cadru în care un copil își desfășoară activitatea este școala.

„Acest fenomen de eradicare se poate desfășura instituționalizat, la orele de dirigenție, prin sancționarea promptă și imediată a acțiunii de bullying. Apoi, în spațiul media există o reclamă care susține că toți copiii cu nevoi speciale au dreptul să învețe în orice școală. Integrarea celor puțini, dar un pic diferiți de normă, se face cu o atitudine blândă”, a continuat intervievatul nostru.

Micuții au învățat că există replică în fața agresiunilor

Cristian Munteanu a relevat faptul că bullying-ul ține de agresivitate, dar, din păcate ne ciocnim de acest fenomen, care nu se petrece doar în România, iar cotele cresc la maxim, în momentul în care societatea este bulversată, așa cum se petrec lucrurile în perioada actuală:

„Copiii nu sunt neapărat avizați în privința războiului din Ucraina, a crizei, a creșterii prețului gazului, dar cu toții sesizează sentimentul general de panică, prezent în întreaga societate și consecințele sunt vizibile”.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Discutăm despre un fenomen constatat la nivel școlar, care, la nivelul adulților poartă numele de „hărțuire”. Însă Cristian Munteanu are o experiență bogată, în privința terapiei pentru adolescenți:

„Într-adevăr, din postura de psiholog, m-am întâlnit cu puști care s-au confruntat cu asemenea situații. Copiii au avut nevoie ca un adult să le explice situația. După ce au înțeles ce li se întâmplă, au realizat că, de fapt, nu este vorba despre ei, ci despre cei care practică acest tip de agresiune, una nu foarte urâtă, ci deosebit de urâtă”.

„Copiii respectivi au învățat că există replică pentru asemenea acte și că, în momentul în care cel hărțuit acționează, celălalt știe că a depășit o anumită limită. În consecință, agresorul nu se oprește neapărat, dar pricepe că tot ceea ce face nu este bine și că nu este acceptat. Există mai multe tipuri de reacții față de bullying. În primul rând, poți vorbi cu profesorii de la școală, așadar te adresezi autorității, nu-ți faci tu dreptate. Din păcate, mulți încearcă să se răzbune prin metode proprii, ceea ce iarăși este de nedorit, deoarece acționează în urma impulsului”, a subliniat psihologul.

„Totul depinde de gradul de instruire al adulților”

Partenerul nostru de discuție ne-a mărturisit că, în cazurile pe care le-a întâlnit, autoritățile au intervenit, la momentul oportun: „În speță, la ora de dirigenție, pedagogii au explicat fenomenul, au atras atenția asupra sa și, în multe cazuri, au invitat la școală părinții copiilor, pentru a afla care este situația”.  

Așa cum era firesc, am dorit să aflăm dacă, în general, părinții agresorilor au înțeles problema sau au apelat la o formulă, din nefericire mult prea cunoscută și anume că „aceasta este legea junglei”. Ni s-a explicat că „au existat cazuri diferite, iar din acest punct de vedere, totul depinde de gradul de instruire al adulților”.

Să revenim, totuși, de la noțiunea inițială de „bullying”, ușor neclară pentru neavizați, deoarece conotațiile termenului depășesc uneori tema „hărțuirii”. Cu atât mai mult, în zona copiilor, situația este, incomparabil, mai delicată.

Referitor la acest aspect, Cristian Munteanu a explicat: „Termenul de „bullying” are o suită de valențe. În capitolul respectiv sunt incluse multe aspecte. Nu cunosc exact statistica oficială, dar, într-adevăr, dacă un copil este ușor diferit de ceilalți, din varii motive (este mai mic de statură, mai slab, un pic bâlbâit, etc), în general devine ciuca bătăii. Motivul este legat de faptul că atitudinea față de non-normă este hipertrofiată, copiii fiind destul de „cruzi”, în sensul de a fi direcți”.

Psihologul a menționat faptul că nu toți copiii se comportă în acest fel și că totul depinde de temperament, de educație și de nivelul de cultură. Pe de altă parte, legile naturii își cer, și de această dată, „partea leului”.

„Unele comportamente umane sunt similare acelora ale animalelor. Acestea din urmă, în situația în care constată că un membru al comunității este diferit, îl repudiază pe respectivul. Dar și aici, lucrurile funcționează similar. Spre exemplu, există maimuțe care nasc pui cu probleme, dar pe care îi apără și îi îngrijesc cât pot de mult, astfel că instinctul matern este foarte puternic”, a adăugat intervievatul nostru.

Fenomenul violenței poate dispărea doar într-o societate așezată

Potrivit raportului la care am făcut referire anterior, actele de bullying au loc pe fondul dezinteresului manifestat de sistemul de educație, în a elabora o strategie și un plan de acțiune, de prevenire și de combatere a bullying-ului și a cyberbullying-ului, totul având ca punct de plecare prevederile legale în vigoare. Cu toate acestea, persoana intervievată de FANATIK consideră că problema este incomparabil mai amplă și ține de întregul sistem:

„Fenomenul de bullying poate dispărea doar într-o societate în care lucrurile sunt foarte așezate. Din păcate, deocamdată, cu siguranță că noi nu dispunem de o asemenea societate. Din păcate, mulți pătimim din pricina lipsei unei stări materiale decente, ceea ce nu se poate spune despre alte zone ale lumii. Suntem o țară săracă. Cu cât sărăcia este mai pregnantă, cu atât acest fenomen este mai clar, pentru că ambele sunt mână în mână”.

Părerea psihologului este că, „într-o asemenea stare de fapt, ies la iveală instinctele primare, iar filtrele sunt tot mai mici. Este o realitate, ca și bullying-ul. Cu cât ne apropiem de zonele mai sărace și de cele în care pauperitatea materială trage după sine și pauperitatea spirituală, cu atât fenomenul devine mai puternic”.

„Legat de această realitate, la final aș dori să vă ofer un exemplu, anume zona Moldovei, care este una foarte săracă. Din punct de vedere statistic, majoritatea cazurilor de violență apar în această parte a țării”, a încheiat Cristian Munteanu.