Legea 1/2011 a educației naționale a fost una dintre cele mai modificate legi din istoria Parlamentului, iar legile care au înlocuit-o, prin intermediul proiectului „România educată” al președintelui Iohannis, ar putea avea aceeași soartă. Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior au fost adoptate recent, în iulie 2023, însă deja au fost depuse mai multe proiecte legislative de modificare a lor. Câteva dintre ele sunt susținute în comun de PSD și USR, deși de obicei cele două partide se privesc reciproc cu o ostilitate nedisimulată.
Doar de la începerea acestei sesiuni parlamentare, într-o lună și jumătate, au fost depuse șase proiecte de modificare a celor două legi, iar trei dintre ele au ca semnatari, în principal, parlamentari de la PSD și USR. Toate trei au ca obiect acordarea unor beneficii sau facilități pentru elevi și studenți.
Primul dintre proiecte vizează bursele studenților. Articolul 149, alineatul 24 al Legii învățământului superior 199/2023 prevede că „instituțiile de învățământ superior pot suplimenta fondul de burse din venituri proprii.” Proiectul vrea să schimbe caracterul opțional al prevederii într-unul obligatoriu, astfel încât universitățile să fie forțate să contribuie și ele la bursele studenților, pe lângă banii alocați de către Ministerul Educației.
„Instituțiile de învățământ superior au obligația de a suplimenta fondul de burse din venituri proprii. Ponderea veniturilor proprii în fondul de burse constituie indicator de evaluare externă a calității. Instituțiile de învățământ superior actualizează anual bursele acordate în funcție de rata inflației”, este forma propusă pentru alineatul 24 de către USR și PSD.
Inițiatorii susține că măsura este necesară în condițiile în care un raport din 2022 al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării a arătat că aproape un student din doi nu-și finalizează studiile nici măcar după doi ani de când ar fi trebuit să o facă în mod normal. Deseori, motivele sunt de natură financiară, cu mulți studenți care trebuie să-și caute chirie în orașele universitare pentru că problema cazării în căminele studențești nu a fost încă rezolvată. În multe situații, studenții nu-și permit să se angajeze pentru că trebuie să meargă tot timpul la cursuri. În consecință, creșterea burselor și indexarea lor periodică ar reprezenta o modalitate de a preveni abandonul universitar.
Și al doilea proiect USR-PSD are ca obiectiv reducerea abandonului în rândurile studenților, dar din perspectiva taxelor percepute de către statul român de la cei intrați pe locurile cu taxă. Proiectul propune ca taxele de studii să fie menținute la același nivel pe durata întregului ciclu de studii, indiferent dacă este vorba de o universitate privată sau una de stat.
În momentul de față, taxele pot fi suplimentate unilateral de către universități, fiind impusă doar o limitare pentru cele de stat, care nu pot majora taxele peste rata anuală a inflației. „Din momentul încheierii contractului de școlarizare, studentul de află într-o poziție de inferioritate, întrucât instituția de învățământ superior poate modifica oricând și în mod unilateral conținutul contractului de școlarizare în ceea ce privește cuantumul taxei”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.
În eventualitatea adoptării proiectului de lege, taxele de școlarizare din învățământul superior vor fi înghețate la nivelul la care erau în momentul admiterii. O altă obligație nouă impusă universităților este să anunțe, pe site-urile proprii, cuantumul taxelor pentru o generație de studenți, cu cel puțin 6 luni înaintea concursului de admitere.
În fine, al treilea proiect vizează gratuitatea completă pentru accesul elevilor la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, pe teritoriul României. În momentul de față, elevii beneficiază de o reducere de 75%, în limita bugetelor aprobate. Inițiatorii își motivează proiectul prin faptul că România este țara din UE cu cel mai redus consum cultural, fiind o țară în care 60% din populație nu citește, nu merge la muzeu, teatru etc. nici măcar o singură dată de-a lungul unui an.