Căldura persistentă, efecte grave asupra organismului. Bolile cronice cauzate de expunerea la temperaturi mari

Temperaturile de vară continuă să doboare recorduri în întreaga lume, atingând limitele superioare la care oamenii pot supraviețui. Deși o mare parte din atenția acordată căldurii extreme se concentrează pe riscul imediat pentru sănătatea umană, căldura persistentă poate provoca o serie de probleme cronice de sănătate.

Căldura persistentă, efecte grave asupra organismului

Zilele și anii de expunere la căldură persistentă pot pune la încercare inima și rinichii, pot perturba somnul și pot pune la încercare sănătatea mintală. Și, deși este important să ne protejăm de căldură, specialiștii avertizează că unii oameni fac greșeala de a nu se aclimatiza niciodată la vremea caldă.

“Dacă oamenii trăiesc în medii cu aer condiționat – unele locuri o fac 24 de ore din 24, 7 zile din 7 – atunci corpurile oamenilor nu se aclimatizează niciodată cu adevărat la temperaturi mai ridicate”, a declarat Kristie Ebi, profesor de sănătate globală la Centrul pentru Sănătate și Mediu Global de la Universitatea din Washington pentru The Washington Post. “Iar acest lucru va fi din ce în ce mai important pe măsură ce încercăm să ne pregătim mai bine pentru un viitor mai cald.”

Căldura cronică stresează inima

Pentru a înțelege de ce căldura cronică poate fi periculoasă pentru sănătatea oamenilor, este important să înțelegem ce face corpul nostru pentru a încerca să își apere temperatura de bază. La oamenii sănătoși, o temperatură corporală în afara unui interval cuprins între 36,6 și 37,5 grade Celsius riscă să ne afecteze celulele, țesuturile și organele.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Capacitatea noastră de a ne termoregla în fața căldurii se bazează în primul rând pe sistemul cardiovascular și pe rinichi; prin urmare, căldura cronică solicită în mod predominant aceste două sisteme. “Această vulnerabilitate fiziologică este cea care, în cele din urmă, este responsabilă pentru rezultatele negative asupra sănătății”, a declarat Ollie Jay, profesor la Universitatea din Sydney și director al Incubatorului de cercetare privind căldura și sănătatea.

Atunci când sistemul nostru nervos central detectează căldura sufocantă, acesta activează sistemele de reglare a temperaturii corpului nostru. Vasele de sânge din piele se dilată și sângele cald este direcționat din centrul corpului nostru către suprafață pentru a se răci. Dar acest lucru poate provoca, de asemenea, scăderea tensiunii arteriale, ceea ce poate fi în detrimentul celor care au deja tensiunea arterială scăzută.

Pentru a compensa această scădere a tensiunii arteriale, inima noastră mărește ritmul de circulație a sângelui prin creșterea frecvenței cardiace, solicitând sistemul nostru cardiovascular. Pentru persoanele cu o afecțiune cardiacă subiacentă, solicitarea crescută a căldurii “crește probabilitatea unui eveniment cardiovascular catastrofal”, a declarat Jay.

Aproximativ jumătate din decesele suplimentare în timpul valurilor de căldură sunt cauzate de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord, a declarat Ebi care, împreună cu Jay, a scris un articol despre riscurile pentru sănătate ale vremii calde pentru The Lancet. Dar expunerea pe termen mai lung la temperaturi mai ridicate ar putea avea, de asemenea, consecințe negative.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Căldura și deshidratarea pot afecta rinichii

Transpirația este principala modalitate prin care corpul nostru se poate răcori. Atunci când este secretată de glandele sudoripare, transpirația se evaporă și ne răcorește pielea – cu excepția cazului în care umiditatea este prea mare pentru ca aceasta să se evapore.

Transpirația ne deshidratează dacă fluidele nu sunt refăcute. Pe măsură ce deshidratarea se dezvoltă și avansează, aceasta solicită din ce în ce mai mult rinichii noștri, care în mod normal filtrează deșeurile și excesul de lichide înainte de a le elimina din corpul nostru. În timp, deshidratarea cronică și stresul termic ar putea duce la afectarea rinichilor și la boli cronice de rinichi.

O meta-analiză publicată în The Lancet Planetary Health a raportat că 15% din peste 21.000 de persoane care au lucrat frecvent în condiții de stres termic au prezentat boli sau leziuni renale. S-a constatat că muncitorii care muncesc în America Centrală, Sri Lanka și Nepal dezvoltă boli renale cronice la vârste relativ tinere.

În plus, deshidratarea poate agrava insolația și stresul cardiovascular, făcându-ne să transpirăm mai puțin și scăzând volumul general al sângelui, crescând astfel cât de mult trebuie să lucreze inima noastră.

“Multe dintre impacturile negative ale stresului termic sunt cuplate cu deshidratarea”, a declarat Orlando Laitano, profesor asistent de fiziologie aplicată și kinesiologie la Universitatea din Florida.

Căldura cronică are impact asupra sănătății mintale

Căldura persistentă poate avea un impact negativ și asupra creierului și sănătății mintale. Un studiu publicat în 2021 în JAMA Psychiatry a raportat că temperaturile mai ridicate sunt asociate cu rate mai mari de vizite la departamentul de urgență pentru sănătate mintală.

Într-un set de date de peste 2,2 milioane de adulți americani, căldura extremă a fost corelată cu mai multe spitalizări pentru afecțiuni specifice de sănătate mintală, inclusiv tulburări de consum de substanțe, tulburări de dispoziție și auto-agresiune.

Căldura duce, de asemenea, la un somn mai slab

Nopțile mai călduroase erodează, de asemenea, calitatea somnului, care are un impact asupra tuturor aspectelor biologiei și sănătății umane. Un studiu recent a estimat că pierdem deja o medie de 44 de ore de somn în fiecare an din cauza încălzirii lumii și este posibil să pierdem și mai mult timp de somn în anii următori.

Somnul redus abundă în consecințe negative asupra sănătății, inclusiv slăbirea sistemului nostru imunitar și a sistemului cardiovascular și creșterea susceptibilității noastre la inflamații și boli cronice.

Nopțile multiple de căldură și umiditate ridicată cresc, de asemenea, riscul de insolație, deoarece nu oferă corpului nostru timpul necesar pentru a se recupera. Un alt studiu a constatat că și căldura pe timp de noapte este deosebit de periculoasă, iar nopțile fierbinți pot crește riscul de mortalitate cu 50 %.

Organismul nostru se poate adapta la căldură, până la un punct

Capacitatea noastră de a tolera căldura nu este fixă și poate fi îmbunătățită, în cadrul unui proces cunoscut sub numele de aclimatizare la căldură, care durează cel puțin șapte zile. La fel “cum vă puteți antrena mușchii să tolereze mai multă greutate, vă puteți antrena și sistemul cardiovascular să tolereze mai multă căldură”, a spus Laitano.

Unul dintre răspunsurile mai rapide ale adaptării este o expansiune a volumului de plasmă sanguină, care mărește proporția de apă din sânge și capacitatea organismului de a face față unor solicitări cardiace mai mari (deși nu se știe exact cum se produce acest lucru), a mai explicat Laitano. De asemenea, aclimatizarea accelerează și crește reflexul de a transpira.

Cu cât o persoană este mai în formă din punct de vedere fizic, cu atât are mai multe șanse să reziste la căldură. Acest lucru se datorează faptului că exercițiul fizic ne încălzește mușchii scheletici și induce o aclimatizare parțială la căldură.

Există, de asemenea, dovezi că organismul uman își amintește cum să se adapteze la căldură dacă a mai făcut-o înainte. Cercetările sugerează că, atunci când o persoană este aclimatizată la căldură, pierde din aclimatizare atunci când este scoasă din căldură. Dar readaptarea la căldură are loc mult mai repede decât adaptarea inițială.

Există totuși un fel de punct de convergență pentru cât de benefică este expunerea la căldură.  Căldura scăzută, pe perioade mai lungi de timp, pare să sporească rezistența la expunerea viitoare la căldură. Dar expunerea la o căldură extremă și contractarea de boli cauzate de căldură, cum ar fi insolația, poate provoca modificări ale expresiei genetice care cresc șansele unor viitoare complicații de sănătate.

Pentru a ne aclimatiza în siguranță la căldură, trebuie să creștem treptat căldura sau nivelul de exerciții fizice și să ne asigurăm că nu exagerăm, spun cercetătorii.