Canalul Bâstroe, motiv de ceartă între România și Ucraina. Ce spunea Ion Iliescu în 2004: „Nu va degenera într-un conflict militar”

România este una dintre țările în care refugiații ucraineni, goniți de invazia rușilor, au fost primiți extraordinar și ajutați din toate puterile, și de autorități, și de oamenii simpli. În ultimele 12 zile, în România au intrat 261.445 de refugiați şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut luni de Poliția de Frontieră, ceea ce înseamnă că pe teritoriul țării noastre sunt în prezent circa 70.000 de ucraineni.

Și totuși, dacă ne ducem înapoi pe firul istoriei, am avut timp în cele trei decenii scurse de la obținerea independenței de către Ucraina să ne și certăm cu vecinii noștri. În context, cea mai spinoasă problemă apărută între noi și ucraineni a fost cea a Canalului Bâstroe.

Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au demarat în octombrie 2001

Totul a început în 2004, când Ucraina a anunțat că a demarat construirea un canal de legătură între Dunăre și Marea Neagră, amplasat pe teritoriul ei, în Delta Dunării. Imediat, țara noastră a cerut stoparea acestui proiect, ”având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului”. 

”Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au demarat de fapt în octombrie 2001, o dată cu lărgirea porțiunii navigabile a cărei mărime s-a dublat, ajungând la aproape 6 metri.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Autoritățile ucrainene și-au motivat acțiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare și a șomajului. Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin România aduce pierderi statului de peste un milion de dolari”, amintea presa în 2004 despre debutul problemelor în cazul Bâstroe.

Autoritățile internaționale au dat dreptate României

Conflictul a escaladat apoi, s-a ajuns la arbitrajul autorităților internaționale, iar în 2006 Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. În ciuda acestor avertismente oficiale, guvernul de la Kiev a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.

Președintele de atunci al României, Ion Iliescu, s-a implicat activ în acea dispută, anunțând totuși, pacifist, că diferendul ”nu va degenera într-un conflict militar”. ”O asemenea lucrare nu se poate face fără acordul partenerilor, fără să se analizeze consecinţele asupra mediului”, a avertizat atunci Ion Iliescu.

Interesant este faptul că, în timp ce construirea canalului a fost criticată de Departamentul de Stat american, Uniunea Europeană și majoritatea organizațiilor ecologiste la nivel mondial, ambasadorul Rusiei în Ucraina, Victor Cernomârdin, declara în 2004 că țara lui sprijină în totalitate proiectul guvernului de la Kiev.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Președintele Ucrainei: „Avem dreptul să construim acest canal și care e problema?”

În replică, Leonid Kucima, președintele Ucrainei, a declarat că nu există nici o problemă de mediu legată de canalul Bâstroe, ci doar interese politicie și economice din partea României. ”Am comandat studii de care s-au ocupat experții. Le punem la dispoziția celor interesați. Avem dreptul să construim acest canal și care e problema?”, afirma Kucima.

Pe 20 septembrie 2004, Bogdan Chireac publica în ziarul Adevărul, sub titlul ”Provocarea ucraineană”, un editorial în care aborda problema conflictului dintre România și Ucraina referitor la canalul Bâstroe.

”În ultimele zile, la frontiera României cu Ucraina au loc evenimente ce amintesc, mai degrabă, de anul 1940, când, urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică anexa prin forță Basarabia și Bucovina de Nord. Astăzi, în 2004, nave militare ucrainene au început, pur si simplu, operațiuni militare ostile României pe Brațul Chilia din Delta Dunării.

Navele ucrainene pun și scot balize, delimitează frontiera, aruncă ancore pe malul românesc. Polițiștii români de frontieră semnalizează cu disperare – acustic și luminos – încălcarea cu rele intenții a frontierei de stat cu România. Din fericire, până acum au fost evitate abordajele directe sau deschiderea focului.

„Pe Brațul Chilia tensiunea a ajuns la maximum. Ucrainenii fac o demonstrație de forță militară!”

Totul intervine într-un context politico-diplomatic intens deteriorat între România și Ucraina. Kievul a săpat Canalul Bâstroe fără o motivație economică solidă, riscând, în schimb, să provoace o catastrofă ecologică în cel mai umed și mai bogat pământ în floră și faună din Europa – Delta românească a Dunării.

De partea cealaltă, Kievul pare hotărât să provoace un incident militar. Este unul din acele momente de cumpănă în politica externă a României, care poate marca viitorul țării. Indiferent de ostilitatea ucraineană, ultimul lucru pe care ar trebui să-l facă România ar fi să se lase antrenată sub orice formă într-un conflict deschis cu Ucraina.

Treptat, pe Brațul Chilia, tensiunea a ajuns la maximum. Ucrainenii fac o demonstrație de forță militară. În același timp, nu ezită să distrugă fără milă plasele pescarilor din zonă. Ca urmare, civilii au ripostat, dezafectând unele balize puse de Kiev pe malul românesc” , nota ziarul Adevărul în septembrie 2004.