În materie de turism, România nu a ratat trenul evoluției și spunem lucrul acesta privind la ultimele tendințe din străinătate. Nu a durat mult până când antreprenorii locali au mirosit eventuala afacere și au importat ideea, în ciuda faptului că au căutat mai mereu să o cosmetizeze și să o facă să meargă pe bani cât mai puțini.
Încet, dar sigur, românii cu bani și nu numai au mers să doarmă într-un hotel de gheață, în resorturi exclusiviste construite pe litoralul românesc sau în complexuri de lux din Delta Dunării. După ce au prins gustul locurilor inedite au vrut și mai mult și așa au apărut glampinguri pline în vârf de munte sau pe malul mării.
De altfel, cine vrea să petreacă o noapte sau un weekend în asemenea puncte de cazare trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Există chiar și liste de așteptare, liste lungi cât o zi de sărbătoare. Mai mult decât atât, hotelurile de cinci stele au plusat și cu experiențe gastronomice menite să lase pe toți cu gura căscată.
Așa au apărut restaurante construite în jurul unor masterchefi cunoscuți, farfurii rupte din documentare culinare și vile sau pensiuni cu grădini proprii, ferme sau stupine. Când s-a strigat catalogul nu aveau cum să lipsească podgoriile și cramele, toate ridicate la rang de artă.
Și abia atunci s-au dezvoltat micile activități pentru care românii se luptă acum să prindă un loc. Culmea, multe dintre ele nu sunt deloc ieftine, ci scot din buzunarele doritorilor sume serioase de bani.
Adunatul fructelor dintr-o livadă, „muncă” pe care în trecut o puteai face gratis chiar în curtea bunicilor, grădinăritul de primăvară sau strânsul recoltei de toamnă, culesul viței de vie, toate au fost transformate într-un spectacol al naturii.
Spectacol pentru care există mai multe tipuri de mușterii. Vorbim în primul rând despre familiile cu copii, dar fără bunici la țară. În jurul lor s-au format adevărate afaceri și există antreprenori care trăiesc strict din această dorință a părinților.
De altfel, generațiile născute în anii ’70 sau ’80 nu ezită o clipă. Este rândul lor să fie părinți și de dragul vremurilor trecute mulți dintre ei încearcă o împrietenire a odraslei cu natura, indiferent de cost. De la 300 de lei de persoană în sus costă biletul de acces care îți permite să intri într-o livadă și să culegi fructe. Atenție, primești câteva kilograme la plecare, dar grosul muncii tale rămâne la proprietarul de drept. Proprietar care te invită și mai la toamnă ca să cumperi ceva borcane cu gem și dulceață.
Grădinăritul este o poveste în sine, una în care mai mulți antreprenori s-au gândit chiar să facă abonamente. Astfel, cine vrea ca din primăvară să muncească pământul, să sădească planta, apoi pe perioada verii să vină constant să ude spațiul pe care îl îngrijește, pentru ca în toamnă să mânânce rodul, atunci ar putea să scoată din buzunare și 500 de lei, fără să punem la socoteala apa consumată. Da, aceasta se plătește separat. Ah! Și nici carburantul consumat săptămânal.
Cramele dau adevărate lovituri începând cu luna august. Disperați că nu găsesc mână de lucru, mulți antreprenori s-au reorientat și au învățat să ofere familiilor experiențe de poveste. Culesul strugurilor, o masă câmpenească la umbră, primul pahar de must gustat pe loc și chiar o seară petrecută la propriul hotel și restaurant au ajuns să coste și peste 1000 de lei de persoană. Este adevărat, cei mici au parte de reduceri.
La fel cum se întâmplă și în cazul corporațiilor care nu ezită să-și aducă angajații în asemenea team buildinguri. De altfel, întâlnirile de grup în natură au darul de a întări relațiile între colegi, spun psihologii și cei care se ocupă de dezvoltarea personală și profesională.