Cât de aproape este România de a fi primită în Schengen. „Războiul este șansa noastră, dar e clar că nu suntem de încredere”

La începutul lunii decembrie, în Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne al UE se va da votul decisiv pentru intrarea în spațiul Schengen a României, unul din obiectivele strategice ale țării noastre, asumat încă din anul 2007.

Intrarea în Schengen, o necunoscută politică

Intrarea României în spațiul Schengen ar reprezenta mai mult decât o uriașă lovitură de imagine pentru țara noastră, practic românii care călătoresc în aceste țări ar scăpa de cozile de la aeroporturi și, poate mai semnificativ, tot ce înseamnă transporturi de marfă ar fi scutite de controalele de frontieră. Autoritățile de la București au susținut că țara noastră îndeplinește condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen încă din anul 2011, însă opoziția unor state precum Olanda sau Finlanda a făcut ca acest dosar să nu avanseze deloc în toți acești ani.

Războiul din Ucraina, cu milioanele de refugiați ucraineni care au venit în Europa și dificultățile cu care autoritățile europene s-au confruntat, plus nevoie unei mai mari integrări a statelor europene în fața noului context internațional, a creat un moment oportun uriaș pentru România de a-și vedea îndeplinit acest obiectiv strategic. La nivel european a existat în această ultimă perioadă un puternic lobby românesc, venit din partea tuturor formațiunilor, indiferent de culoarea politică, pentru acest obiectiv. Rând pe rând, cei mai importanți lideri europeni, de la președintele Franței la cancelarul german, și-au exprimat public susținerea pentru aderarea României la Schengen. Oficialii români de la Bruxelles susțin că există în acest moment o susținere aproape unanimă la nivelul instituțiilor europene pentru primirea României.

„În Parlamentul European există deja o majoritate covârșitoare pentru susținerea României. Comisia Europeană pare că face și ea totul pentru primirea noastră. Mai mult ca niciodată, aderarea țării noastre la Schengen pare aproape sigură”, a declarat, pentru FANATIK, un oficial român la Bruxelles.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Totuși, oficialii români susțin că îndeplinirea acestui obiectiv rămâne încă incertă în condițiile în care votul în JAI este unul politic și, potrivit acestora, Olanda s-ar opune în continuare intrării României în Schengen. În plus, principalul argument invocat împotriva primirii României rămâne problema corupției din țara noastră, o problemă pe care în toți acești 11 ani autoritățile de la București nu au reușit să o încheie.

„Șansa noastră cu aderarea la Schengen a venit doar pe fondul războiului din Ucraina. Asta este șansa noastră acum. Din păcate, capitolul Justiție nu pare că poate fi închis, și din ce vedem că se întâmplă în țară e clar că justiția va rămâne în continuare controlată de politic, indiferent de ce ne zic ei. Ideea că suntem o țară coruptă a rămas puternic împământenită, în special în țările din nordul Europei, acolo unde există și o puternică aversiune față de românii care vin la muncă.

Olanda a lăsat să se înțeleagă că dacă va vota împotriva primirii României în Schengen, nu vor fi singurii. Deci ei clar se bazează și pe alte state. Ar putea să existe șansa unei presiuni asupra lor ca în cazul în care nu găsesc aliați care să respingă candidatura României să renunțe la această poziție. Rămâne încă o necunoscută. Oricum, concluzia este că nu suntem deloc o țară de încredere, iar de Bulgaria ce să mai vorbim”, a declarat, pentru FANATIK, un alt oficial român.

Miercuri, premierul Olandei, Mark Rutte, face o vizită în România, urmând a se întâlni cu militarii țării sale ce se află la baza de la Cincu, acolo unde va fi însoțit atât de către președintele Iohannis cât și de către premierul Ciucă. „Prim-ministrul Rutte poate face ca acest drum atât de lung al țării noastre către Schengen să se apropie de final printr-o susținere publică a aspirațiilor noastre. Am respectat toate detaliile tehnice. Suntem europeni loiali. Singurul lucru care stă în cale este voința politică”, a scris marți, pe pagina sa de Facebook, liderul PSD Marcel Ciolacu într-un apel la liderul olandez pentru a nu bloca această șansă a țării noastre.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

Totuși, surse politice au explicat pentru FANATIK, că în cazul Olandei și al premierului Rutte s-ar putea să nu existe doar o problemă de voință politică în contextul în care popularitatea acestuia este deja în scădere în Olanda iar în interiorul coaliției există un important partid ce se opune aderării țării noastre la Schengen.

„Au existat tot felul de legende la noi cum că portul Constanța ar face Rotterdamul mic și de aceea Olanda se opune primirii României, dar realitatea este că la nivelul coaliției din Olanda toate partidele sunt sceptice, majoritatea e fragilă, e la limită, Rutte nu mai e popular, nu mai poate impune decizii. Deci e o dificultate la ei acolo. Deci e și o chestie de putință, nu doar de voință. Conjunctura e favorabilă, tot efortul depus și efectul războiului”, a explicat, pentru FANATIK, un oficial european, care a subliniat că în Parlamentul European există o majoritate largă pentru rezoluția prin care cere Consiliului primirea României în Schengen.

Justiția, principala rană deschisă

În toți acești ultimi ani, problema justiției a fost văzută drept principala piedică în încheierea dosarului Schengen. După perioada PSD-Liviu Dragnea, actuala coaliție aflată la putere speră să poată obține ridicarea MCV prin promulgarea pachetului de legi privind legile justiției, legi care, în teorie, ar trebui să repare toate modificările toxice făcute în anii anteriori și să incorporeze recomandările instituțiilor europene.

Totuși, în încercare de a trece prin Parlament acest pachet legislativ până la începutul lunii noiembrie, atunci când este așteptat ultimul raport MCV, actuala coaliție ignoră deschis apelul Comisiei Europene de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția în timp ce multe dintre amendamentele propuse au fost criticate de către societatea civilă și asociațiile de magistrați care au subliniat că aceste modificări reprezintă în fapt un regres. În ciuda declarațiilor publice ale președintelui Iohannis, care a susținut că a rugat „expres Guvernul și Parlamentul să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția”, coaliția PNL-PSD-UDMR pare decisă să finalizeze adoptarea acestor legi până la finalul acestei luni.

Surse politice au explicat pentru FANATIK că, în ceea ce privește MCV-ul, România stă mult mai prost ca anii trecuți, cu mult mai multe capitole neînchise, dar că autoritățile de la București fac același tip de șantaj la adresa Bruxelles-ului pe care-l vedem din partea unor state precum Ungaria.

„Nu mai e 2007, nu mai stă nimeni de la Bruxelles după noi să ne rezolvăm problemele din justiție. Acum fiecare stat e îngrijorat efectiv de ceea ce se întâmplă la el acasă. În această fereastră de oportunitate cu Schengen trebuie tras la maxim pentru că apoi nu văd cum mai există vreo presiune pentru a repara acest aspect. Sigur, există partea de fonduri europene și amenințarea blocării finanțării, dar nici măcar la Ungaria nu a fost efectiv aplicată.

Tot Consiliul trebuie să decidă și aici și nu cred că vor opri finanțările, pentru că au nevoie de votul Budapestei pentru deciziile pe sancțiuni, pe energie, iar ei știu asta și îi șantajează. Problema este că și ai noștri fac la fel. Îi șantajează efectiv”, au declarat, pentru FANATIK, surse politice.

De altfel, la București, din partea liderilor politici de la putere a fost lansată ideea unui „armistițiu politic” până la finalizarea acestui dosar. Marcel Ciolacu sau Lucian Bode au susținut că este în interesul României ca disputele politice să fie reluate după eventuala intrare a țării noastre în Schengen.

„Este timpul ca toate forţele politice să dovedească unitate pe acest dosar major pentru România. Sunt momente când nu trebuie să ratăm şansa istoriei şi să dovedim maturitate politică şi consens. Pentru că dosarul Schengen nu este pe persoană fizică, este al României şi nu trebuie virusat politic”, a transmis marți Lucian Bode.

Opoziția a criticat imediat acest apel venit din partea ministrului de interne al cărui nume a fost implicat în scandalul de corupție privind licitația pentru autospecialele BMW pentru Poliția Română susținând că tocmai aceste suspiciuni de corupție pun în pericol aderarea României la Schengen.

„Avem un stat capturat, patronat de Don Klaus de la Cotroceni, Il Capo care coordonează mafia ce periclitează aderarea la Schengen. E foarte grav în contextul aderării la Schengen. Un ministru corupt pune în pericol aderarea la Schengen”, a declarat marți, liderul USR, Cătălin Drulă.

Imaginile solidarității europene

Marți, în Parlamentul European, a avut loc o expoziție foto, Europe Solidarity, unde au fost expuse imagini ale unor fotografi români, polonezi, ucraineni și moldoveni surprinse în primele zile ale războiului. Expoziția, organizată de membri grupului Renew Europe, a avut invitați oficiali din Ucraina, Polonia sau Republica Moldova, dar și înalți oficiali europeni, precum președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

„Suntem deja în peste a 230-a zi de război și este încă incredibil pentru noi toți să vedem că acest tip de teroare, atrocități și violență încă se petrec, și în același timp, este la fel de incredibil să nu vedem că atât de multă generozitate încă există. Am simțit în primele zile de război cum oamenii și-au deschis casele și inimile pentru ucraineni. La fel ca titlul acestei expoziții imaginile vorbesc de la sine exact despre solidaritatea europeană”, a declarat Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, cea care a organizat această expoziție.

„Este o inițiativă ce ne amintește că Europa este sinonimă cu valoarea solidarității. Am văzut deja suficiente dovezi ale războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Momente oribile ce demonstrează crimele comise de Vladimir Putin. Dar cred că ar trebui să ne reamintim și noi care sunt valorile care stau la baza Uniunii Europene. Rațiunea noastră de a fi e fundată pe certitudinea solidarității între statele membre. Europa este cea mai puternică exact în momentele ei de solidaritate”, a subliniat și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.