Donald Trump a devenit, în acest an, primul președinte american care a fost pus sub acuzare în istoria de 234 de ani a SUA și de atunci a mai doborât acest record de trei ori, confruntându-se cu patru procese.
Acuzațiile istorice prezintă riscuri juridice grave pentru Trump și au consecințe politice imprevizibile, în timp ce acesta încearcă să revină la Casa Albă. El a pledat nevinovat la toate acuzațiile.
Punerile sub acuzare nu i-au erodat, până în prezent, avansul masiv în bătălia pentru nominalizarea republicană la prezidențialele din 2024, dar procentajul său în sondajele realizate în rândul publicului larg este mediocru, potrivit publicației The Hill.
Fiecare dintre aceste acțiuni în justiție aduc un nivel de pericol pentru fostul președinte. Dar care ar fi, în opinia analiștilor publicației citate acuzațiile de care i-ar fi cel mai greu să scape.
Deși a marcat prima dată în istoria SUA când un președinte sau un fost președinte a fost pus sub acuzare, consensul general este ca acesta este cel mai puțin riscant caz împotriva lui Donald Trump.
În procesul deschis la New York, Procurorul districtului Manhattan, Alvin Bragg, a prezentat 34 de capete de acuzare contra lui Trump care vizează falsificarea documentelor comerciale. El este singurul menționat în actul de acuzare.
Cazul acuzării a pornit de la plată de 130.000 de dolari către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels, făcută în ultimele zile ale campaniei prezidențiale din 2016, prin care Trump încerca să-i cumpere tăcerea.
Plata a fost facilitată de Michael Cohen, avocatul și omul de încredere al lui Trump de la acea vreme, care ulterior s-a întors împotriva fostului președinte și a fost el însuși condamnat pentru încălcarea finanțării campaniei electorale și evaziune fiscală.
Cohen a efectuat el însuși plățile și a fost ulterior rambursat de către Organizația Trump. Pe scurt, corporația a făcut aceste plăți pe o perioadă îndelungată de timp, sub auspiciile unui contract pentru servicii juridice.
Argumentul lui Bragg este că acele plăți au fost, în esență, frauduloase și că schema “a ascuns dovezi care ar fi schimbat opinia publicului votant în timpul alegerilor prezidențiale din 2016”.
Potrivit sursei citate, există un grad neobișnuit de unanimitate în jurul convingerii că acesta este cel mai slab dintre cele patru cazuri cu care se confruntă Trump. Chiar și unii critici duri ai președintelui au fost de acord cu această opinie.
Este, de asemenea, cel mai puțin convingător pentru opinia publică. Se referă la un comportament privat de dinainte ca Trump să fie președinte.
Comportamentul în cauză poate fi considerat o picanterie – Daniels susține că a avut o relație sexuală cu Trump în 2006 – dar nu reprezintă un pericol pentru democrația americană sau pentru securitatea națională, spre deosebire de comportamentul presupus în celelalte trei cazuri.
Iar apărarea poate continua să susțină argumentul conform căruia înregistrările comerciale nu au fost deloc frauduloase și că banii au fost, de fapt, pentru o parte a serviciilor juridice furnizate de Cohen.
În acest caz, Trump se confruntă cu patru capete de acuzare: conspirație pentru fraudarea Statelor Unite, conspirație împotriva drepturilor persoanei și două acuzații legate de obstrucționarea unei proceduri oficiale.
El este singura persoană menționată în actul de acuzare, deși acesta enumeră, de asemenea, șase complici nenominalizați și neinculpați. Acuzațiile au fost formulate de avocatul special Jack Smith.
Acțiunea penală se concentrează pe încercarea lui Trump și a aliaților săi de răsturna rezultatul alegerilor din 2020, care a atins apogeul cu revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu. Peste 100 de ofițeri de poliție au fost răniți, legiuitorii au fugit temându-se pentru viața lor, iar unii protestatari și-au declarat dorința de a-l spânzura pe vicepreședintele de atunci Mike Pence.
Actul de acuzare de 45 de pagini începe prin a încerca să facă o distincție între dreptul lui Trump, conform Primului Amendament (care include libera exprimare n.r.), de a susține că alegerile au fost desfășurate în mod incorect și demersul infracțional de a merge mai departe cu planurile de a le anula.
În această din urmă categorie sunt incluse acuzații precum folosirea “cu bună știință a acuzațiilor false de fraudă electorală pentru a-i determina pe legiuitorii de stat și pe funcționarii electorali să submineze rezultatele legitime ale alegerilor”, întocmirea de liste frauduloase de electori în șapte state-cheie, presiuni asupra lui Pence pentru a-l determina să refuze să certifice rezultatele și încercarea de a folosi Departamentul de Justiție “pentru a efectua investigații false privind infracțiunile electorale”.
Acțiunile care stau la baza acestui caz sunt cele mai grave dintre oricare dintre acuzațiile contra lui Trump. El este acuzat că a subminat însăși democrația americană. În plus, o mare parte din acțiunile relevante au avut loc în public. O investigație separată efectuată de o comisie specială a Camerei Reprezentanților a scos la iveală și mai multe dovezi incriminatoare.
Faptul că acest caz are loc la Washington este, de asemenea, un dezavantaj pentru Trump în ceea ce privește posibilii membri ai juriului. Președintele Biden a primit 93% din voturi în Districtul Columbia în 2020.
Dar apărarea evidentă pentru președinte este să argumenteze – în mod plauzibil sau nu – că a crezut în mod legitim că alegerile au fost furate. Actul de acuzare anticipează acest argument, menționând cât de mulți consilieri și susținători i-au spus lui Trump că afirmațiile sale sunt greșite. Dar el ar putea, probabil, să afirme că alții i-au spus că are dreptate și că i-a crezut.
Deși aceasta nu pare deloc o apărare de neînvins, Trump mai are un fel de poliță de asigurare. Atât timp cât recâștigă președinția și cazul nu este complet judecat în momentul în care ajunge din nou la Casa Albă, el ar putea să-și folosească puterile pentru a ordona Departamentului de Justiție să înceteze procesul împotriva sa.
O astfel de mișcare ar ar arunca națiunea într-o criză constituțională. Dar puțini sunt dispuși să parieze împotriva faptului că Trump o va face dacă va putea.
În acțiunea deschisă în Georgia de procurorul districtual al districtului Fulton, Fani Willis, Trump este confruntat cu 13 capete de acuzare și are 18 coinculpați. Acuzațiile împotriva fostului președinte includ șantaj, trei capete de acuzare pentru că a solicitat unui funcționar public să-și încalce jurământul și două capete de acuzare pentru conspirație în vederea săvârșirii de fals de gradul întâi.
Dosarul acuzării este construit pornind de la eforturile lui Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020 în statul Georgia. Președintele Biden a câștigat Georgia cu mai puțin de 12.000 de voturi, devenind primul candidat prezidențial democrat care a câștigat statul de la fostul președinte Clinton în 1992.
Una dintre cele mai notabile decizii ale lui Willis a fost aceea de a-i acuza pe Trump și pe cei 18 coinculpați ai săi în temeiul legilor RICO din statul său – legi concepute inițial pentru a fi folosite împotriva crimei organizate.
Actul de acuzare acoperă mai multe chestiuni separate, dar legate între ele. Printre acestea se numără celebrul apel telefonic al lui Trump către secretarul de stat din Georgia, republicanul Brad Raffensperger, la 2 ianuarie 2021, în care președintele de atunci a făcut presiuni asupra lui Raffensperger pentru a “găsi” suficiente voturi pentru a șterge marja de victorie a lui Biden.
De asemenea, în vizor se află și întâlnirile pe care avocații lui Trump și alți aliați, inclusiv fostul primar al orașului New York Rudy Giuliani, le-au avut cu membri ai Camerei și Senatului statului Georgia, în speranța de a-i determina să intervină. Acuzația include, de asemenea, un plan de a prezenta o listă de electori pro-Trump neautorizați, care ar fi avut ca efect răsturnarea verdictului alegătorilor.
O acuzație privind depunerea de documente false pare deosebit de periculoasă pentru Trump. Potrivit acesteia el și avocatul John Eastman au depus un dosar în instanță pentru “o ordonanță prezidențială” la sfârșitul anului 2020, în ciuda faptului că “aveau motive să știe” că documentul era plin de declarații false.
Apărătorii lui Trump au încercat să prezinte acest lucru ca pe o punere sub acuzare care încalcă dreptul său la libera exprimare. Argumentul este greu de susținut pentru că el este pus sub acuzare pentru acțiuni, cum ar fi încercarea de a-l convinge pe Raffensperger să intervină sau depunerea documentului juridic presupus mincinos.
Cel mai grav pericol ar putea fi unul mai practic. Spre deosebire de cele două cazuri federale intentate de Smith, Trump nu poate face mare lucru în privința situației sale din Georgia, chiar dacă ar fi ales din nou președinte.
Statul este suveran în această chestiune și nici măcar guvernatorul său nu are puterea de grațiere. Celălalt caz la nivel de stat împotriva lui Trump, cel din New York, nu este nici pe departe la fel de puternic.
Cel mai mare risc pentru Donald Trump îl prezintă dosarul în este confruntat cu 40 de capete de acuzare, câteva dintre care au fie unul, fie doi coinculpați. Ceilalți inculpați sunt asistentul lui Trump, Walt Nauta, și administratorul proprietății Mar-a-Lago, Carlos De Oliveira, care au pledat nevinovat.
Rechizitoriul formulat de avocatul special Jack Smith împotriva lui Trump include 32 de capete de acuzare pentru păstrarea intenționată de informații privind apărarea națională, un cap de acuzare pentru conspirație în vederea obstrucționării justiției și mai multe capete de acuzare referitoare la diferite forme de tăinuire.
Păstrarea de către Trump a unor documente sensibile din timpul președinției sale, în pofida eforturilor depuse de Administrația Națională a Arhivelor și Dosarelor (NARA) și, mai târziu, de FBI, pentru a le recupera. Acesta a fost un efort îndelungat și chinuitor, care pare să fi fost în mod constant obstrucționat de Trump.
În cele din urmă, peste 300 de documente care purtau marcajul secret au fost fie restituite, fie descoperite când FBI a efectuat o percheziție la reședința lui Trump de la Mar-a-Lago, în Florida, la 8 august 2022. Un document legal din mai 2022 îi ceruse lui Trump să predea toate documentele aflate în posesia sa care erau marcate ca fiind secrete. Fostul președinte nu a făcut acest lucru.
În schimb, în iunie 2022, echipa lui Trump a predat 38 de documente, iar un avocat al fostului președinte a certificat că au fost incluse “toate documentele sensibile”, lucru care nu era adevărat.
Apărarea fostului președinte este slabă de la bun început, inclusiv propria sa afirmație publică – care nu a fost repetată în nicio împrejurare oficială de către avocații săi – că, în calitate de președinte, putea declasifica lucruri în mintea sa fără a fi nevoie să spună nimănui.
Acuzația de conspirație pentru obstrucționarea justiției ar putea fi cea mai periculoasă pentru Trump. Actul de acuzare include o abundență de detalii aparent grave în acest sens.
Se spune că Trump ar fi sugerat să mintă autoritățile, întrebându-l pe unul dintre avocații săi: “Nu ar fi mai bine dacă le-am spune că nu avem nimic aici?”.
Asistentul său, Nauta, este acuzat că ar fi mutat cutii de documente la indicațiile fostului președinte, probabil pentru a ajuta la ascunderea lor. Avocatul său și-ar fi amintit că, la un moment dat, Trump a făcut un gest prin care îi sugera să scoată cele mai incriminatoare documente dintre cele pe care le va preda autorităților.
Trump ar putea susține pur și simplu că asta nu s-a întâmplat niciodată. Dar, dacă procurorii pot dovedi că așa a fost, este foarte greu de găsit o explicație plauzibilă care să-l scoată pe fostul președinte basma curată.