Cât de reală e transformarea pro-europeană a PSD-ului lui Marcel Ciolacu. „Nu are aspirația unei aure de reformator”

Din noiembrie 2019 până în noiembrie 2021, timp de doi ani PSD a stat în opoziție, lăsând în spate era Dragnea, iar acum, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, social-democrații sunt aproape să își atribuie realizarea unui obiectiv strategic pentru România: aderarea la spațiul Schengen.

De la PSD-ul lui Dragnea la PSD-ul lui Ciolacu

La finalul anului 2016, PSD-ul condus de Liviu Dragnea câștiga detașat alegerile parlamentare, cu un scor mai mult decât dublu față de PNL, fapt ce-i permitea să formeze o coaliție de guvernare alături de ALDE. După o campanie în care românilor le-au fost promise majorări de salarii și scutiri de taxe, aveau să urmeze trei ani în care Partidul Social Democrat, condus și controlat total de președintele său, avea să se axeze pe o serie de reforme controversate în justiției concomitent cu un discurs politic puternic naționalist cu poziții anti-europene. În mai 2019, cu o zi înainte ca Dragnea să fie condamnat la închisoare, PSD obținea doar 23% la alegerile europarlamentare.

Ajuns la conducerea PSD-ului la finalul anului 2019, întâi în poziția de președinte interimar, reușind să o convingă pe Viorica Dăncilă să renunțe la șefia partidului după ceea ce aceasta a numit „o piesă de teatru foarte proastă” jucată „cu lacrimi în ochi”, Marcel Ciolacu a reușit în timp record să readucă în forță partidul atât la putere cât și în fruntea sondajelor. Întâi, la alegerile din 2020, după un an în care țara a fost condusă de Guvernul Orban în timpul pandemiei Covid, PSD obține cel mai bun scor, cu trei procente peste liberalii considerați favoriți clar.

Apoi, după doar 11 luni în opoziție, odată cu ruperea coaliției PNL-USR, social-democrații revin la putere chiar alături de liberali, iar toate sondajele de opinie, chiar și cele comandate de PNL sau USR, pun PSD-ul dar și pe președintele partidului, în fruntea încrederii electoratului. Mai mult, din luna iulie a anului viitor, Marcel Ciolacu va ocupa și funcția de premier, cu suficient timp la conducerea Guvernului pentru a pregăti toate cele trei rânduri de alegeri din anul 2024.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

În ciuda faptului că a avut puterea totală în partid, prin faptul că nu a putut ocupa funcția de premier din cauza unei condamnări anterioare, Liviu Dragnea a avut un mandat în fruntea partidului plin de conflicte interne, în special cu Sorin Grindeanu și Mihai Tănase, cei pe care chiar el i-a pus în fotoliul de prim-ministru. Conflicte interne au fost și cu alte nume importante din partid, precum Gabriela Firea, unde s-a ajuns la pace repede, sau cu liderii mai multor filiale din partid care i-au cerut demisia, susținând că tot discursul cu privire la „statul paralel” a vulnerabilizat în fapt partidul.

Deși în acest moment singurul conflict mocnit pare să existe tot în jurul Gabrielei Firea, sub conducerea lui Marcel Ciolacu acest gen de dispute publice au lipsit aproape cu desăvârșire din jurul PSD-ului. Mai mult, de la Liviu Dragnea care compara Uniunea Europeană cu „coloniștii care mergeau să ia resursele din țările unde ajungeau”, PSD-ul lui Marcel Ciolacu a fost primul partid, prin vocea lui Paul Stănescu, care a reacționat la declarațiile lui Victor Orban de la Băile Tușnad, iar acum susține votul rapid pe legile justiției pentru a asigura aderarea României la spațiul Schengen.

Analiștii politici sunt de părere că cea mai importantă diferență între cei doi președinți ai PSD stă în problemele din justiție ale lui Liviu Dragnea, probleme care au marcat irevocabil perioada în care acesta s-a aflat la conducerea partidului.

„Cred că principala diferență între cei doi este de natură personală. Liviu Dragnea avea o vulnerabilitate personală extrem de importantă dată de problemele din justiție. După părerea mea, întreg modul de a face politică a lui Liviu Dragnea s-a tras din această problemă. Inclusiv poziționarea în opoziție cu valorile europene sau cu instituțiile UE, cu încordatul mușchilor naționaliști la puterile din vest au venit tot din această încercare de a-și rezolva problemele personale.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Dragnea știa că are niște tinichele de gât și încerca să-și creeze pârghiile necesare pentru a le rezolva prin toate modurile posibile. Acest lucru s-a transformat într-o retorică anti-europeană, într-o ordonanță care a scos lumea în stradă, în conflicte continue cu cei care erau la Palatul Victoria, el fiind în imposibilitatea de a conduce guvernul. Din această perspectivă, Marcel Ciolacu nu are nicio vulnerabilitate personală deocamdată și, în consecință, libertatea de a conduce partidul fără să încerce să se salveze în fiecare zi”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă.

În opinia Marcel Ciolacu pare a adera din convingere la o poziție pro-europeană, poziție devenită mult mai clară și în ceea ce privește poziționarea partidului sub mandatul său. De altfel, una din principalele sale decizii odată ajuns în fruntea partidului a fost îndepărtarea cameliei personale a lui Liviu Dragnea, adică acei politicieni care l-au urmat orbește, care i-au preluat discursul anti-european. Codrin Ștefănescu a părăsit imediat partidului, Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu sau Cătălin Rădulescu s-au înscris în defunctul Partid Ecologist, Eugen Nicolicea nu a mai fost inclus pe listele partidului, Carmen Dan a prins doar un loc neeligibil, Eugen Teodorovici s-a întors în funcția de auditor al Curții de Conturi de unde a demisionat ulterior – un loc călduț a reușit să prindă doar Florin Iordache, numit președintele Consiliului Legislativ, funcție din care nu poate fi revocat și unde câștigă câteva mii de euro lunar.

„Astăzi, Marcel Ciolacu nu pare că ar deveni vreodată Liviu Dragnea, indiferent ce i s-ar întâmpla. Mesajele lui cu privire la apartenența României la NATO, cu privire la continuarea drumului european al țării par niște mesaje sincere și nu ca simplă strategie politică. Asta s-a văzut din modul în care PSD s-a poziționat de când Ciolacu a devenit președinte. E important în această diferențiere, mai toți cei care i-au cântat în strună lui Dragnea în ceea ce privește curentul naționalist, respingerea unor valori europene, au dispărut din PSD la dorința lui Marcel Ciolacu”, a mai precizat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă care este de părere că acum PSD-ul pare să fi renunțat la mesajul naționalist dus la extrem în perioada lui Dragnea ceea ce i-a adus și o altă imagine în plan extern. „Singurul succes extern al lui Liviu Dragnea a fost poza tip ospătar cu Donald Trump. Azi PSD e un partid care nu mai este hulit și pentru că actuala conducere a impus o politică mai temperată, care a scos PSD din zona urii, din zona lui mai 2019 atunci când o bună parte a societății ura din toți rărunchii PSD”, a mai subliniat Adi Zăbavă.

„Ciolacu pare un personaj mulțumit cu ceea ce are”

Politologii sunt de părere că Marcel Ciolacu a reușit să transmită în acești ani de când se află la conducerea partidului imaginea unui lider care nu este ahtiat după putere, unul care să-și dorească să controleze în mod absolut deciziile în cadrul PSD. Rând pe rând au fost readuși în partid, și au primit funcții importante, mulți dintre liderii care i s-au opus lui Liviu Dragnea – așa cum este cazul lui Mihai Tănase acum sau Marian Neacșu, numit în fruntea Secretariatului General al Guvernului.

„Marcel Ciolacu, care urmează să ocupe funcția de premier, pare un personaj mai degrabă mulțumit cu ceea ce are, spre deosebire de Dragnea, care mereu părea că-și dorește mai mult. Ori Ciolacu nu dă impresia asta, pare mai degrabă să-și accepte situația, deși a avut o traiectorie foarte asemănătoare cu cea a lui Dragnea, dintr-un județ din teritoriu, unde PSD e influent, dar care nu-ți oferă o trambulină spre politica națională.

A reușit să-și formeze o traiectorie proprie la Buzău, acolo unde s-a luptat cu oameni mult mai influenți, așa cum era baronul local Ion Vasile, și a ajuns spre vârful partidului fără ca oamenii să-și dea seama prea bine ce-i cu el, și apoi în fruntea partidului după ce a convins-o pe doamna Dăncilă că e mai bine pentru ea să se dea la o parte.

Și-a urmărit cu multă perseverență traiectoria asta spre vârful partidului, dar deocamdată îl văd pe el mai puțin ahtiat după o putere în stat așa cum o avea Liviu Dragnea. Prin felul în care se comportă, prin mesajele pe care le dă – la Dragnea era foarte mult despre el și lupta lui cu sistemul. Ciolacu, fără a avea anvergura intelectuală a lui Năstase sau Geoană, are o comunicare pe care reușește să o țină sub control, cu instituțiile, cu celelalte partide, pare mult mai temperat în termeni de ambiție, cel puțin până în acest moment, și dă impresia unui om mulțumit cu poziția în care se află”, a declarat, pentru FANATIK, George Jinglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În opinia acestuia, această imagine pe care o transmite, cel puțin până acum, Marcel Ciolacu, cel care insistă în mesajele sale și asupra faptului că nu dorește să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, fără a exclude complet această idee, se deosebește radical atât de Liviu Dragnea, dar și de alți foști președinți ai partidului.

„Liviu Dragnea a fost un lider diferit de toți ceilalți președinți PSD. Adrian Năstase, spre exemplu, a fost un tip de personaj care dorea să controleze tot și cu o oarecare anvergură intelectuală care l-a ajutat la vremea respectivă, ocupând și funcția de șef al Guvernului și de președinte al partidului, controlând total loialitățile celor din teritoriu.

Dragnea, spre deosebire, nu a fost un personaj cu anvergură foarte mare dar și-a dorit foarte multe de la el însuși. Nu doar la PSD, dar mi se pare că Dragnea, în raport cu alți lideri politici, a fost un personaj ce poate fi ușor asociat unei imagini de impostură sau de parvenitism. Nu a avut anvergura celorlalți, nici măcar a lui Ponta, cu atât mai puțin a lui Geoană sau Năstase. A avut niște vise de mărire în raport cu propria persoană, pe care le-a urmat cu multă perseverență în cariera sa și care aproape i-au ieșit, dacă nu avea niște mici obstacole”, a mai precizat, pentru FANATIK, George Jinglău, care a precizat că cel puțin din perspectiva capacității de a face compromisuri Marcel Ciolacu pare a fi un politician mai bun decât Dragnea.

Cât de mult s-a schimbat PSD-ul lui Ciolacu

Opinia liderilor politici de la București este că odată cu ridicarea mecanismului MCV, ce va veni odată cu modificarea legilor justiției astfel încât să fie eliminate modificările făcute sub regimul Dragnea, România ar putea fi acceptată în spațiul Schengen. Altfel spus, în calitate de președinte PSD, Ciolacu are șansa să contribuie decisiv la realizarea unui obiectiv strategic al României eliminând modificările legislative pentru care chiar el a votat ca parlamentar PSD.

De altfel, dacă ne uităm la capitolul justiție, putem observa că noua poziție a PSD-ului este adesea cel mult una la nivel declarativ, iar adesea nici măcar la nivelul discursului. Marcel Ciolacu a fost singurul lider politic care la finalul anului trecut s-a poziționat deschis de partea Curții Constituționale în conflictul cu CJUE pe tema întâietății aplicării dreptului european. Apoi, în ceea ce privește modificările importante făcute de actuala coaliție în justiție, acolo unde PSD joacă un rol decisiv prin majoritatea pe care o deține în Parlament, social-democrații au fost mai degrabă una din frânele acestor modificări. În ceea ce privește proiectul de desființare a Secției Speciale, Marcel Ciolacu a cerut expresiv avizul pozitiv al CSM, știind bine că majoritatea din CSM nu va accepta niciodată întoarcerea dosarelor de corupție cu magistrați în atribuția DNA-ului, așa cum cere Comisia Europeană. Ulterior, în Comisia Juridică, condusă de deputata PSD, Laura Vicol, legea a suferit alte modificări criticate atât de DNA cât și de Comisia de la Veneția ulterior.

Cazul cel mai flagrant rămâne legea avertizorilor de integritate, un proiect plecat de la Ministerul Justiției în ciuda criticilor venite din partea societății civile pe motiv că slăbea și mai mult protecția avertizorilor și mutilat la votul final din Camera Deputaților de majoritatea PSD-PNL. În fapt, legea s-a îndepărtat atât de mult de cerințele Comisiei Europene că Laura Kovesi, șefa Parchetului European, a amenințat cu sesizarea organismelor europene pentru sistarea fondurilor pentru țara noastră. Legea a fost retrimisă în Parlament de președintele Iohannis, și urmează să fie discutată în comisii în această săptămână.

Tot în comisii trebuie să fie discutate în curând și legile justiției, și ele criticate de către asociațiile de magistrați, iar marți chiar de către procurorul șef al DNA, Crin Bologa, pentru faptul că nu repară toate prevederile nocive introduse în perioada 2017-2019. Experții din societate civilă sunt de părere că modul de operare al actualei majorități și nu doar al PSD-ului nu arată o încredere în a urma cu încredere o cale europeană, susținând că modificările sunt făcute cel mai adesea în mod netransparent, cu modificări mai degrabă subtile, care nu atrag indignarea publicului.

„Contextualizând puțin rolul pe care PSD-ul l-a avut în zona de justiție, nu numai PSD-ului i-a convenit atacul asupra justiției – cred în multe alte partide există și au existat susținători pentru intervențiile prin care se slăbea independența justiției, sau prin care se tăia din avântul DNA-ului. Dincolo de asta, este clar că PSD-ul, cel puțin la nivel de manifestare publică, a înțeles lecția Dragnea și se vede atât în faptul că s-au potolit din inițiativele legislative cât și din faptul că de pe listele partidului au dispărut multe din personajele acelei epoci. Însă, nu cred că putem să le plângem de milă, domnul Florin Iordache a ajuns bine mersi șef la Consiliul Legislativ, deci schimbarea partidului nu a fost neapărat una de profunzime.

Ceea ce a învățat PSD-ul este că nu poți să ataci justiția cu buldozerul și să te aștepți să nu existe niciun fel de reacție. Ceea ce vedem este că s-au apucat să facă aceste modificări mai subtil, pe zone super-tehnice, acolo unde foarte puțină lume poate urmări ce se întâmplă, și profitând de faptul că nu sunt doar ei cei care nu doresc reforme adevărate. Desființarea Secției Speciale, avertizorii de integritate, legile justiției, pe toate zonele astea lucrurile au mers pe principiul „hai să le rezolvăm, hai să ne potolim”, dar în comisii, pe tehnicități, în cel mai bun caz au rămas neschimbate.

Sunt nenumărate situații unde ele au fost schimbate și făcute ceva mai prost decât erau înainte. La legea avertizorilor s-a mers cel mai mult înapoi, varianta care a plecat de la Ministerul Justiției era mai slabă decât ce aveam noi în vigoare iar apoi a fost măcelărită la Camera Deputaților. Acum legea e din nou în comisii, într-un calendar accelerat, și nu știm dacă aderarea la Schengen e doar un pretext sau un obiectiv real asumat. E o lipsă totală de transparență în modul în care sunt discutate aceste legi și nici măcar parlamentarii puterii nu știu încă dacă va exista o comisie comună pentru a dezbate aceste legi. Multe din criticile recente ale Comisiei Europene vizează chiar modul în care au fost trecute aceste legi, că nu avem un proces transparent, deschis în care se încearcă cu adevărat îndreptarea acestor legi”, a declarat pentru FANATIK, Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens.

Dincolo de capitolul justiție, PSD pare a rămâne un partid situat la fel de departe de stânga modernă, de partidele europene de stânga. Deși a criticat discursul rasist al lui Viktor Orban, PSD nu a avut obiecții la proiectul de lege, trecut tacit în Senat, introdus de UDMR prin care copiii ar urma să fie protejați „împotriva conținutului ce promovează homosexualitatea”. Legea a fost criticată de către societatea civilă pe motiv că este anti-europeană și, în plus, ar putea pune România într-un conflict de imagine chiar cu SUA, fiind o lege de inspirație ungară sau rusă.

Dacă la venirea la putere în luna noiembrie a anului trecut, Marcel Ciolacu ieșea public cu un editorial în care, într-un limbaj al stângii moderne, vorbea de necesitatea unei echități sociale, a undei societăți mai drepte – în actuala coaliție PSD-ul a susținut introducerea taxării progresive mai mult ocazional, fiind unul din obiectivele la care partidul a renunțat. Pe de altă parte, proiectul liberal Anghel Salingny, inspirat după PNDL-ul lui Liviu Dragnea, a fost votat fără critici interne.

Analiștii politici sunt de părere că Ciolacu nu și-a dezvoltat o aură de reformator, de președinte care să transforme PSD-ul și să-l ducă într-o altă direcție. „Ciolacu, spre deosebire de Năstase sau Geonă, nu are aspirația unei aure de reformator, a unui lider care să transforme partidul, și nici nu cred că vrea să ducă partidul într-o direcție diferită de cea pe care partidul a avut-o în ultimii ani. PSD a vrut mereu să țină sub control și electoratul mai conservator și, în același timp, să nu-și alieneze contractele greu construite pe plan internațional.

Ciolacu nu cred că poate duce el partidul într-o direcție de stângă modernă sau stângă europeană. PSD continuă să rămână un partid conservator, nu-și asumă niciun principiu progresist, ce caracterizează partidele europene de stânga, iar pe partea economică deși e un partid mai intervenționist, mai preocupat de aspecte sociale, care a jonglat mereu cu măsuri cu tentă populistă, majorări de pensii și salarii, a știut mereu, la măsuri concrete, să asculte și de zona antreprenorială.

La Dragnea discursul populist anti corporații, anti-Soros, era tot pachetul acolo, venea într-un context internațional în care Trump câștigase alegerile, iar el încerca să-și creeze o imagine internațională plătind tot felul de lobbiști pentru o poza și președintele SUA. La Ciolacu nu vedem încă lucrurile acestea, dar nu e exclus ca ele să apară”, a precizat, pentru FANATIK, profesorul George Jinglău.

În plus, analiștii politici subliniază că această transformare a PSD-ului spre un partid european nu este dorită nici de liderii sau membrii PSD și nici de electoratul partidului.

„O astfel de modificare e imposibilă. PSD reprezintă o parte a societății și este format din niște oameni care nu văd această direcție necesară. Electoratul PSD astăzi nu ar vota și nu-și dorește un partid de stângă europeană, un partid reformist european. Totodată, atât o bună parte a electoratului PSD cât și mai toți membri PSD lucrurile de finețe din legile justiției sau programele de tipul Anghel Saligny sunt lucruri care nu sunt contrare dorințelor lor. PSD astăzi este suma membrilor săi și un reprezentant legitim al electoratului pe care îl vizează, este ceea ce ne arată toate sondajele de opinie”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă.