Câți bani cheltuie partidele pe presă și propagandă. PSD, PNL și USR au folosit banii din subvenții în alte scopuri decât cele stabilite prin lege

În același timp, PSD și PNL au probleme de transparență când trebuie să explice scopul pentru care au fost cheltuiți banii veniți de la stat. Este vorba despre subvenţia primită anual de la bugetul de stat, conform Legii finanțării partidelor, despre care puteți citi mai multe detalii pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

PSD a luat cei mai mulți bani de la stat în 2021

În raportul citat se notează că cea mai mare subvenție din 2021 a încasat-o PSD. În prim-plan apare suma de 91 de milioane de lei. Majoritatea acestor milioane au fost cheltuite pentru presă și propagandă, conform Expert Forum.

Când reprezentanții think tank-ului au solicitat informații despre modul în care au fost cheltuite milioanele de lei, social-democrații nu au oferit niciun detaliu.

Mai departe, raportul abordează o altă sursă de venit a partidelor: cotizațiile membrilor. La acest capitol, PNL ocupă primul loc, cu 10 milioane de lei. Practic, membrii acestei formațiuni au plătit sume cuprinse între un leu și 56.250 de lei.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Odată ce au descoperit anumite nereguli cu privire la banii primiți și cheltuiți de partide, oficialii de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au aplicat zeci de amenzi în 2021. Valoarea acestora? De la 15.000 de lei la 50.000 de lei.

Cea mai mare amendă a primit-o Partidul Forța Națională (80.000 lei), în timp ce PNL și PNȚCD au fost sancționate cu 50.000 de lei. Amenzi prea mici având în vedere milioanele de lei care vin de la stat pentru partide…

Ce spune cel care controlează finanțarea partidelor în AEP

Șeful Departamentului de control al finanţării partidelor din cadrul AEP, Constantin Rada, a dezvăluit pentru Expert Forum că instituția a aplicat amenda maximă posibilă în cele mai multe cazuri.

Amenzile demonstrează că PSD, USR, ALDE și PNL au încălcat prevederile legale care interzic folosirea veniturilor din subvenții în alte scopuri decât cele stabilite prin lege. Totuși, nu este specificată natura acestor încălcări.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Datele raportului indică și suma totală primită de partide numai din cotizații: 29 de milioane de lei. Cei mai mulți bani au mers la PNL (10 milioane de lei) și PSD (7,8 milioane de lei).

Sumele plătite pentru cotizații diferă în funcție de statutul persoanei, astfel că partidele politice nici nu insistă prea mult cu membrii obișnuiți, fără funcții. Colectarea acestor cotizații este mai puțin importantă.

Cei cu funcții de conducere și care pot contribui cu sume mai mari sunt mai atractivi când vine vorba despre cotizații. Chiar și așa, sumele plătite de membrii de partid nu sunt publice. La fel se întâmplă cu deciziile forurilor superioare ale partidelor.

Florin Cîțu, nr. 1 la cotizații

În cadrul Partidului Național Liberal, cotizația cea mai mică a însemnat plata unui leu. La polul opus, cea mai mare a însemnat 56.250 de lei și a fost plătită de fostul președinte al partidului, Florin Cîțu.

Președintele AUR, George Simion, a plătit 540 de lei pentru cotizație. În AUR sunt mulți membri care au plătit chiar și de 10 ori mai mult decât acesta.

Având în vedere tabloul prezentat până acum, vom remarca, totuși, că partidele nu au capacitatea de a cheltui destul de repede banii pe care îi primesc, conform Expert Forum.

Spre exemplu, formațiunile politice au primit 243 de milioane de lei în 2021. De la începutul anului 2022, pentru primele șase luni s-au transferat 124 de milioane de lei.

Totodată, în 2021, cei mai mulți bani din subvenția venită de la stat au fost cheltuiți pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%).

În 2021, partidele au cheltuit în medie jumătate din banii primiți. PSD a cheltuit 61% din suma primită, PMP 58%, iar Pro România 90%. PNL a reușit să cheltuie doar 43%, iar USR 40%, în timp ce AUR nu a cheltuit niciun ban din subvenție, cu excepția dobânzilor.

Cât au cheltuit PSD, PNL și USR pentru presă

”PSD a cheltuit 71% din bani pentru presă, PNL 64% și USR 7%. În 2022, PSD a alocat cel mai mare procent din sumele cheltuite pentru presă și propagandă, și anume 74%, PNL un procent de 78%, USR 7%. Comparativ, cheltuielile pentru propagandă au crescut semnificativ, de la 14 mil. lei în primele patru luni din 2021 la 30 mil lei în primele patru luni din 2022.

La PSD s-au dublat cheltuielile, de la 8 la 17 milioane, iar la PNL au crescut de la 5 la 11 milioane”, se arată în raportul publicat de Expert Forum.

Modul în care partidele cumpără publicitate în mass-media reprezintă o mare necunoscută. Atât pentru autorii raportului, cât și pentru public. AEP publică doar statistici pe categorii legate de cheltuirea banilor, dar nu și informații legate de contracte, pe care nu le verifică dacă le transmite partidul.

”Marile partide, dar mai ales PSD, au refuzat constant să publice aceste contracte, în ciuda insistențelor unor organizații civice. Singurul partid care publică din propria inițiativă lista de contracte despre cheltuieli la nivel de Secretariat General rămâne USR.

Pentru alte partide se poate afla parțial informația din rapoartele de venituri și cheltuieli, dar cu întârziere de un an, dar nu și pentru PSD, care cheltuie cei mai mulți bani”, se mai arată în raport.

Nu există o reglementare-cheie

La această situație s-a ajuns în contextul lipsei unei reglementări care să oblige partidele politice să marcheze campaniile de promovare. Expert Forum subliniază că lipsa de transparență în publicarea contractelor afectează independența media și modul de informare a alegătorilor.

Expert Forum este un think tank din Bucureşti înfiinţat de experţi în politici publice şi reforma administraţiei, care  acoperă domenii precum reforma administraţiei sau descentralizare şi finanţe publice.

De asemenea, aceștia se ocupă și de reforma justiţiei şi anticorupţie, dar și de politicile sociale şi pensii. Experții citați acoperă și teme care țin de energie, transporturi, sănătate, procese electorale şi cetăţenie activă.

Think tank este un termen care caracterizează o entitate instituțională de cercetare sau o organizație de persoane specializate sau chiar o singură persoană competentă. Un think tank oferă informații necesare pentru a crea, amplifica, diminua, înlătura, organiza sau optimiza un anume compartiment funcțional al societății.

În multe țări există organizații cu asemenea rol de consiliere, care își oferă cunoștințele pentru a ajuta diferite întreprinderi sau structuri sociale cu roluri determinate să își definească mai bine scopurile.

Există și critici ai think tank-urilor. Printre ei, mai cunoscut este Ralph Nader, care afirmă că orice entitate de tip think tank nu este neutră și non-partizană, ci dimpotrivă. El crede că fiecare organizație de tip think tank este partizană într-un fel sau altul, iar gradul de partizanat diferă de la caz la caz.