O explozie puternică s-a produs luni, în Marea Neagră, în zona digului Hotelului Forum din Costinești, speculându-se că ar fi vorba despre o mină marină. A intervenit rapid o echipă de scafandri specializați în distrugerea dispozitivelor explozive, dar, deocamdată, nu s-a descoperit nimic. În presă s-a menționat că ar fi și o a doua mină marină în zonă, ce ar pluti în derivă.
Forțele Navale Române au anunțat că nu s-au găsit mine marine aflate în derivă, în urma verificărilor făcute la fața locului. Mai mult, o navă puitor de mine a plecat luni seară din Constanța pentru a patrula până la Mangalia. O altă măsură luată de autorități este aceea că toată zona litoralului românesc va fi survolată și cu ajutorul unui elicopter Puma naval.
Coincidența face ca doar cu câteva săptămâni înainte de acest incident, Academia Navală Mircea cel Bătrân să fi declanșat procedurile pentru achiziția unui sistem de detectare a minelor marine. Pe 23 iulie 2023, instituția a publicat un anunț de participare la o licitație în urma căreia se va parafa achiziția „Echipamente și materiale pentru Sistem bazat pe vehicule autonome aeriene și maritime, pentru identificarea minelor marine și suportul echipei de intervenție în misiunea de neutralizare – ASMINES (2023) – PSCD 2023”, conform datelor consultate de FANATIK pe platforma achizițiilor publice.
Valoarea acestuia este de 2.773.109,24 lei, adică aproximativ 560.000 euro. Achiziția de sisteme UAV, adică drone, este formată din: “Kit UAV – 1 buc -Sistem de blocuri cu senzori optici pentru UAV/USV – 2 cpl -Ambarcațiune pentru transformare în sistem USV – 1 buc -Materiale și piese pentru realizarea USV (componente mecanice și electronice) – 1 cpl -Echipamente hardware pentru realizarea platformei de comandă și control – 1 cpl -Module cu licențe software UAV – 1 cpl”. Termenul limită pentru trimiterea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit pentru 22 august 2023.
„Produsele aferente acestei proceduri reprezintă o componentă a unui proiect de cercetare și are ca scop realizarea și testarea în mediu operațional a prototipului unei platforme complexe de tip hardware și software, bazată pe concepte tehnologice moderne și flexibile, care să vină în sprijinul operațiunilor de căutare, identificare și neutralizare a minelor marine, substituind astfel activitățile specifice domeniului apărării din forțele navale ce implică riscuri inerente pentru personalul implicat direct.”, se menționează în caietul de sarcini.
În document se arată că factorii interesați de achiziție sunt Ministerul Apărării Naționale, Statul Major General, Statul Major al Forțelor Navale, care urmăresc creșterea siguranței operațiunilor, protecția vieții și a sănătății personalului de intervenție, prin reducerea timpului de expunere a acestuia la situația de pericol; scăderea timpului și a costurilor aferente misiunilor de căutare-identificare a minelor marine; creșterea eficienței operațiunilor și modernizarea forțelor navale.
“În urma agresiunii ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, mai multe mine în derive au fost găsite de-a lungul coastelor Turciei și României, precum și în alte părți ale Mării Negre. În timp ce Rusia susține că au fost ancorate pe fundul mării, dar s-au rupt cablurile din cauza vremii nefavorabile, Ucraina insistă că Rusia a eliberat în mod deliberat minele aflate în derivă. Într-o mare închisă precum Marea Neagră, minele aflate în derivă pot circula duse de valuri și curenți pe traiectorii stocastice, ceea ce reprezintă o amenințare durabilă pentru transportul maritim regional.”, se scrie în caietul de sarcini.
“Minele aflate în derivă sunt extraordinar de greu de contracarat de către marinele naționale, deoarece majoritatea capabilităților de contramăsuri ale minei sunt concepute pentru a contracara câmpurile de mine fixe. Un mod tradițional de combatere a minelor aflate în derivă implică ca marinarii să stea de veghe, scanând apele din jurul navei. Când detectează o mină din apropiere, nava se poate întoarce pentru a o evita, poate folosi un tun de apă pentru a o împinge sau poate încerca să o scufunde sau să o detoneze cu focuri de armă. Cu toate acestea, este greu de observat un obiect întunecat, semiscufundat, mai ales noaptea, în condiții de ceață sau în ape tulburi.”, mai menționează specialiștii în documentul consultat de FANATIK.
“Amenințarea minelor în derivă nu dispare: sunt arme simple, eficiente, care sunt ușor de făcut și de desfășurat chiar și de către actori cu capacități navale limitate. În conflictele din trecut, navele erau uneori echipate cu plase pentru a prinde minele și a le împiedica să intre în contact cu corpul lor. Acest tip de acțiune ar impune întârzieri și costuri, făcând navele mai puțin hidrodinamice. Vehiculele aeriene fără echipaj saturate cu senzori ar putea zbura în jurul navelor, detectând mine în derivă. În mod alternativ, vehiculele de suprafață fără echipaj (USV) ar putea trage plasele spre mine pentru eliminarea lor. USV-urile ar putea lovi periodic o mină, acestea putând fi proiectate pentru a fi ieftine și consumabile”, se mai scrie în caietul de sarcini.
“USV-urile ieftine ar putea, de asemenea, să se deplaseze imediat înaintea navelor, cu scopul de a proteja, chiar prin autodistrugere, nava. Obiectivul general al proiectului este de realizare și integrare a unor mijloace autonome (UAV și USV ) în conceptul de acțiune a forțelor specializate în căutarea și identificarea minelor marine. Ca punct de start în definirea obiectivului general, s-a avut în vedere faptul că intervenția forțelor specializate pentru neutralizarea dispozitivelor explozive presupune o serie de acțiuni complexe care includ: detectarea, identificarea, evaluarea bazată pe locație, desfășurarea sau neutralizarea în condiții de siguranță, recuperarea și distrugerea dispozitivelor explozive improvizate sau a munițiilor.”, se mai arată în document.
Kit-ul sistemului de drone va conține următoarele componente: Sistem format din două aeronave fără pilot uman la bord (identice din punct de vedere tehnico-funcțional), cu aripi fixe (UAY) – raza de operare de cel puțin 10 km față de punctul de lansare, iar traseu de zbor de minimum 150 km/misiune; Sistem format dintr-o structură de aeronavă fără pilot uman la bord, cu aripi fixe (UAV) — aeronavă cu rol de kit de rezervă; Sistem format dintr-o stație terestră de planificare și control a zborului (GCS); Sistem static terestru de comunicații de tip antenă traking; Sistem de lansare pentru UAV-ul furnizat; Sistem tip sursă de alimentare de tip UPS, pentru sistemul de la sol; Sistem de încărcare a acumulatorilor, cu următoarele caracteristici: Kit/complet de întreținere a UAV (piese de schimb, accesorii, truse de scule); cutii speciale/echipamente de transport și depozitare a fiecărui echipament din compunerea sistemului.