Cazul dronei rusești sau cum s-a făcut de râs România. „Nu exclud ca cineva din Servicii să fi vrut să-l compromită pe Iohannis”

După ce două zile au negat categoric că o dronă rusească ar fi căzut pe teritoriul țării noastre, intrând într-un schimb de replici cu oficialii de la Kiev, autoritățile române au fost nevoite să recunoască miercuri că s-au înșelat. Experții din domeniu sunt de părere că reacția inițială a oficialilor români care au negat categoric incidentul înainte de a cerceta este inexplicabilă într-un astfel de caz, ce atrage atenția internațională.

Autoritățile de la București se joacă cu credibilitatea României

Președintele Iohannis a reacționat miercuri la informația că pe teritoriul țării noastre au fost descoperite resturile unei drone rusești, prăbușită în urma atacului asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Șeful statului a spus că dacă se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă a Rusiei, „o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României, stat aliat NATO”.

Reacția a venit la nici 24 de ore după ce șeful statului nega categoric că drona lansată de Rusia ar fi aterizat asupra teritoriului României, dând asigurări că că „nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România”. Poziția era confirmată și de către premierul Marcel Ciolacu, dar și de către ministrul de externe, Luminița Odobescu. De altfel, Ministerul Apărării a negat categoric încă de luni dimineața că drona rusească ar fi căzut pe teritoriul nostru. MApN a spus că a „monitorizat în timp real situația generată de atacurile rusești executate cu drone”, subliniind că „în niciun moment, mijloacele de atac utilizate de Federația Rusă nu au generat amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau a apelor teritoriale ale României”.

Pe această temă a existat și un scurt război al declarațiilor cu oficialii ucraineni. Ministrul de externe de la Kiev a susținut că poziția Ucrainei este susținută de dovezi. „Nu are rost să negăm că a căzut ceva acolo. Iar noi spunem cu încredere, pe baza dovezilor, că acestea au fost dronele Shahed. Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo”. Subiectul a stârnit interes în media internațională, iar marți seară, locul unde drona s-a prăbușit era geo-localizat pe teritoriul țării noastre, în contradicție cu poziția categorică a oficialilor de la București.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Numele grele din presa internațională au reacționat, miercuri, la anunțul ministrului apărării, Angel Tâlvar. Shashank Joshi, de la The Economist, a spus că ministrul Luminița Odobescu „are niște explicații de dat”, iar jurnalistul ucrainean, Illia Ponomarenko, a vorbit în termeni mai puțini diplomatici despre lipsa de curaj a Bucureștiului. Alte voci au acuzat autoritățile române de reminiscențe sovietice în a nega fapte clar verificate.

Profesorul Armand Goșu, unul dintre cei mai importanți specialiști români în spațiul ex-sovietic, susține că autoritățile nu aveau motive să ascundă acest incident pentru că nimeni nu își închipuia că se va ajunge la război. Rezultatul nefericit este că autoritățile noastre au reușit să piardă și mai mult din credibilitatea României.

„Problema este una de credibilitate a acestor țări față de propria populație. În momentul în care tu începi să minți, și vin ceilalți cu niște probe și îți arată că e o minciună, atunci elita politică, liderii acelei țări încep să aibă mari probleme de credibilitate.

Ori, în cazul nostru, fapta că România spunea că o dronă rusească a căzut pe teritoriul țării nu însemna că declarăm război Rusiei. Nu însemna că te duci cu asta la NATO și invoci art. 5. Ci însemna că spui adevărul. Or, autoritățile române au pierdut exercițiul spusului adevărului. S-au compromis intern față de populație, față de presă și s-au compromis extern față de cancelariile internaționale. Presa internațională nu te mai ia în seamă când tu, la nivel de premier, de președinte, de ministru al apărării spui categoric. Puteai să spui că cercetezi. Făceai o comisie și gata, că ai noștri se pricep la amânat și tergiversări”, a declarat, pentru FANATIK, Armand Goșu.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Profesorul Goșu este de părere că chiar dacă nu putem exclude o încercare voită de a-l compromite pe șeful statului, cineva trebuie să plătească pentru modul în care credibilitatea României a fost afectată. În opinia sa, faptul că autoritățile române au negat atât de vehement incidentul rămâne principala necunoscută.

„Asta a fost partea foarte ciudată a acestei istorii. Nu știu de ce au făcut așa ceva. Nu exclud ca cineva din Servicii să fi vrut să-l compromită, să-l ridiculizeze pe Iohannis. Să nu ne imaginăm că oamenii ăștia, mă uit la ministrul Tâlvar, sunt autonomi. Iohannis, în afară de prompter, în zece ani nu a putut să comunice altceva. Deci, dacă el ar fi acum să spună – m-ați pus pe mine, care reprezint statul român, într-o poziție proastă și față de populație și internațional – să faceți anchetă să vedeți cine a autorizat poziția asta. Trebuie cineva să răspundă. E ridicol. Toată lumea râde de ei pe Twitter. Nu e vorba de ei pe persoană fizică. Ei după ce pleacă din aceste funcții, nici nu o să mai auzim de ei. Sunt no-name-uri”, a mai spus, pentru FANATIK, profesorul Goșu.

Profesorul Goșu este de părere că autoritățile române au fost nevoite să confirme acest incident doar după ce presa internațională a mers la fața locului.

„Cel mai amuzat e că a ieșit ministrul apărării și a spus că drona era mult mai în interiorul României decât zona indicată de ucraineni. Adică îi cerți pe ucraineni că nu ți-au dat coordonatele. E penibil. Ești țară membră NATO. Nu ăia trebuie să-ți dea ține coordonate. Dacă e adevărat ce spun localnicii, că dronele rusești fac niște bolte și atacă Ucraina dinspre teritoriul nostru e foarte grav. Toți din conducerea statului ar trebui să plece din funcții în condițiile astea.

Ei s-au dus pentru că acolo a fost ieri Reuters, a fost presă internațională. Și asta ei au știut că o să duduie. De asta s-au mobilizat. De asta a trebuit să recunoască. Să nu ne închipuim că a avut o revelație nocturnă ministrul apărării. Dacă nu se deplasau ziariștii acolo nu ar fi recunoscut niciodată”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.

Ce poate face România pentru eliminarea pericolului dronelor rusești

Generalul maior (r.) dr. Dan-Florin Grecu este de părere că în urma acestui incident va exista sigur o reuniune a CSAT-ului dar și la nivelul NATO, cel mult la nivel ministerial, unde se vor căuta măsuri pentru asigurarea spațiului aerian al României.

„Vor fi reacții, fără îndoială. Se va consulta România în cadrul NATO, probabil că în formatul de ambasadori, nu într-un format mai mare. Se va discuta cu Statele Unite, pentru că de acolo răsare soarele, și va fi o reacție – probabil un protest față de acțiunile iraționale ale Federației Ruse. Și probabil vom avea și noi o reuniune la nivelul CSAT-ului, unde se vor discuta măsuri de întărire securității spațiului aerian. Eu vă asigur că acestea sunt luate de un an și jumătate”, a declarat generalul Dan Grecu pentru FANATIK.

Acesta susține însă că setul de măsuri militare pe care le poate lua țara noastră este oarecum limitat în special pentru faptul că România nu poate pur și simplu să încerce să doboare aceste drone sau eventualele rachete pe care le-ar lansa Federația Rusă asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Acesta spune că România dispune în zonă de bateriile Patriot, însă acestea nu sunt folosite împotriva dronelor, iar desfășurarea unor alte aparate, de exemplu blindatele Ghepard folosite împotriva dronelor și de către ucraineni, se va lovi de aceeași problemă: România nu poate trage asupra teritoriului ucrainean.

„Zona e de așa natură încât nu se justifică să pui acolo tehnică. Tehnica antiaeriană împotriva rachetelor, care sunt tot rachete la rândul lor, are o bătaie destul de mare ca să acopere acest spațiu, dacă e dispusă în Tulcea. Este foarte posibil să existe deja. Dar nu putem să tragem să doborâm aceste rachete, de exemplu, care apoi să cadă pe teritoriul Ucrainei. Atunci noi am crea incidentul. Zona, fiind una foarte sensibilă, se iau măsuri de prevenție suplimentară. Acolo este joncțiunea a trei state.

Ori, să trimiți o rachetă să zboare în spațiul ucrainean sau în spațiul moldovenesc, ar însemna să fim noi cei care violăm spațiul aerian al acestor state. La fel, nu putem desfășura blindate Ghepard pentru a lovi aceste drone. Până la urmă și acestea tot pe deasupra Ucrainei vin și atunci ar trebui, obligatoriu, să tragem asupra teritoriului Ucrainei. Pe acolo au venit toate aceste drone”, a mai declarat generalul Dan Grecu pentru FANATIK.

Analistul militar Marian Zidaru este de părere că pentru asigurarea spațiului aerian împotriva acestui risc, armata română ar avea nevoie de rachete avansate cu rază medie de acțiune pe care, cel mai probabil, nu le are în dotare, dar pe care le-ar putea cere în cadrul NATO.

„Probabil că vom avea nevoie de o tehnică militară mai sofisticată pentru supraveghere spațiului aerian. Rachete Patriot nici măcar nu sunt pentru astfel de drone. Pentru așa ceva este nevoie de niște sisteme de rachete, cu rază scurtă și medie de acțiune, care să poată identifica aceste drone care zboară la joasă înălțime. E clar că noi nu prea avem așa ceva. E posibil să se ceară într-un consiliu NATO, bazat pe activarea art. 4, nu 5, că acesta e război deja, să se analizeze situația și să se ia o serie de măsuri militare pentru creșterea supravegherii la graniță”, a declarat, pentru FANATIK, Marian Zidaru.

Analiștii militari sunt de părere că în timp ce autoritățile de la București au căutat să nu escaladeze această situație, cele de la Kiev au urmărit mediatizarea ei tocmai pentru a arăta pericolul la care sunt expuse statele de la graniță.

„Oficialii de la Kiev caută o cât mai mare implicare a NATO în acest conflict. Nu e cazul unui răspuns militar al NATO, pentru că, după toate regulile dreptului internațional, nu avem un atac neprovocat și premeditat. România ajută Ucraina cu ce poate, dar nu există un interes de a escalada situația cu Rusia. Până la urmă, anul viitor sunt alegeri în foarte multe țări NATO, inclusiv în România, și nimeni nu-și dorește ca aceste tensiuni cu Federația Rusă să devină un subiect de campanie. Mai mult de a condamna aceste acte nu cred că va fi și nici nu există un interes de amplificare a acestor episoade”, a declarat, pentru FANATIK, Marian Zidaru.