Ce argumente invocau PNL și PSD împotriva comasării alegerilor din 2012. Parlamentarii care s-au împotrivit atunci măsurii dorite de actuala Coaliție

Informațiile care vin pe surse dinspre partidele de coaliție susțin că PNL și PSD ar fi luat deja hotărârea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale, scrutinul urmând a avea loc la începutul lunii iunie. În urmă cu 12 ani, Guvernul Boc a urmărit și el să comaseze alegerile parlamentare cu cele locale, PNL și PSD, care făceau atunci parte din USL, au mers la CCR acolo unde au reușit să oprească măsura comasării celor două rânduri de alegeri. Curtea Constituțională era sesizată de către Camera Deputaților printr-o adresă semnată de 88 de deputați liberali și alți 58 de deputați social-democrați, care aducea mai multe argumente împotriva comasării alegerilor.

PNL și PSD, argumente anti-comasare

În anul 2011, Guvernul Boc și-a asumat răspunderea pe legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare din 2012, procedură care a fost atacată la CCR de către partidele de opoziție de atunci, PNL și PSD. Deputații celor două partide au susținut că „Guvernul nu îşi poate angaja răspunderea asupra unor proiecte de lege ce vizează domenii ce fac obiectul legilor organice” și că ordonanțele de urgență, la care se ajunge în acest caz, „ nu pot afecta drepturile electorale, cu atât mai mult legile care reglementează aceste drepturi nu pot fi modificate prin procedura angajării răspunderii”.

Nu e clar încă dacă pentru comasarea alegerilor din 2024 Guvernul Ciolacu își va angaja răspunderea în fața Parlamentului în condițiile în care primul scrutin va avea loc în fix patru luni. Premierul Ciucă a spus că juriștii din partidul său sunt de părere că pentru comasarea alegerilor nu e nevoie de nicio modificare legislativă, și că singura lege ce trebuie modificată este Codul Administrativ.

Problema cu această lege vine din faptul că mandatul aleșilor locali se încheie la finalul lunii septembrie – Codul Administrativ statuează că mandatul aleșilor locali este de patru ani, iar consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data alegerilor – iar noua dată a alegerilor locale ar fi în iunie, ceea ce ar duce la situația în care primarii aleși vor trebui să aștepte trei luni să-și preia mandatele. Ar putea apărea soluția scurtării mandatelor actualilor aleși locali pentru a se evita situația în care cei care își vor pierde mandatele vor rămâne în funcții următoarele luni, fără însă vreo motivare reală de a face ceva în toată această perioadă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Dincolo de acest argument procedural, argumentele celor de la PNL și PSD împotriva comasării au fost de natură intrinsecă. Astfel, aceștia arătau că prin ratificarea Tratatului de aderare la UE, țara noastră s-a angajat să respecte obligațiile ce decurg din legislația primară europeană, printre acestea fiind și actele Comisiei de la Veneția. Codul bunelor practici în materie electorală ale Comisiei prevăd mai multe garanții procedurale privind organizarea scrutinului, deputații menționând prevederea ca modificarea acestor reguli să se facă cu cel puțin un an înaintea alegerilor.

„S-a statuat faptul că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea frecventă a normelor şi caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Ceea ce trebuie evitat nu este atât modificarea sistemelor de scrutin, ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri”, arătau deputații PNL și PSD, care subliniau astfel că prin comasarea alegerilor se crea o stare de confuzie în rândul electoratului (prin numărul ridicat de buletine de vot) și că această comasare reprezenta o încălcare a dreptului de a alege și de a fi ales.

Astăzi, liderii liberali spun însă că un scrutin cu patru-cinci buletine de vot nu reprezintă o problemă pentru alegătorul de rând. „Sincer, nu am auzit în nicio campanie oamenii spunând: ”Mă duc sau nu mă duc la vot fiindcă am două, trei, patru sau cinci buletine de vot”. Nu cred că este un lucru care să îi preocupe pe oameni în mod deosebit”, a declarat europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan.

Tot acesta a declarat că nu crede că prin comasarea alegerilor locale cu cele europene se încalcă codul bunelor practici electorale al Comisiei de la Veneția. „Practica comasării alegerilor e o practică uzuală în statele membre UE. Pe 9 iunie, când vor avea loc alegeri europarlamentare, vor avea loc alegeri locale într-o serie de state membre UE. O decizie de schimbare a legislaţiei electorale cu puţin timp înainte de alegeri ar fi fost evident văzută cu ochi critici de instituţiile abilitate, dar nu e cazul. Singurul lucru care se întâmplă e că se restabileşte data alegerilor”, a mai declarat liderul liberal.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Chiar dacă parlamentatul liberal nu vede o problemă în stabilirea datei alegerilor locale cu doar patru luni înainte de alegeri, un comunicat de presă semnat de 15 ONG-uri arăta că prin această comasare pentru alegătorii care nu s-au înregistrat încă la adresa de reședință s-ar elimina de facto dreptul la vot la alegerile locale. Asta pentru că o reglementare introdusă în 2023 stipulează că pentru a vota la aceste alegeri alegătorii trebuie să se înregistreze cu cel puțin șase luni înainte de vot cu adresa de reședință.

Tot societatea civilă sublinia și haosul pe care eventuala comasare a alegerilor europene cu cele locale l-ar crea. „Comasarea alegerilor va produce confuzii legislative pentru alegători și posibil pentru organizatorii alegerilor. Legile utilizate pentru organizarea celor două tipuri nu sunt armonizate. Un astfel de exemplu este modul în care se formează birourile electorale, regulile fiind diferite. Autoritățile care organizează alegerile sunt diferite. De exemplu, la europarlamentare, Ministerul Afacerilor Interne are roluri pe care le îndeplinește Autoritatea Electorală Permanentă pentru locale”, se arată în comunicatul celor 15 ONG-uri.

PNL și PSD acuzau introducerea arbitrariului în lege

Oarecum mai subtile, principala critică pe care deputații celor două partide o aducea comasării alegerilor de către Guvernul Boc viza încălcarea unor principii a ordinii constituționale. Era vorba, pe de o parte, de principiul neretroactivității legii, prin faptul că mandatele aleșilor locali atunci ar fi fost prelungite cu șase luni ceea ce însemna că lungimea mandatelor aleșilor locali poate fi stabilită după alte reguli decât cele în vigoare atunci când au fost aleși. Astfel, mandatele aleșilor ar fi guvernate de arbitrariu, dacă orice putere poate interveni și să modifice ulterior durata acestora.

„S-ar crea un precedent deosebit de periculos, deoarece legiuitorul va putea să adopte o nouă normă juridică, la împlinirea mandatului de 4 ani şi 5 luni, prin care va stabili faptul că alegerile generale locale vor avea loc în acelaşi timp cu alegerile pentru Parlamentul European sau cu alegerile prezidenţiale ori alte alegeri, putând practic prelungi oricât mandatul aleşilor locali, ceea ce ar destabiliza ordinea de drept şi ar conduce la un haos social”, arătau atunci deputații din USL.

Premierul Emil Boc anunța în ziua asumării răspunderii pe legea comasării și motivele, în număr de trei, pentru acest lucru. În primul rând, fostul lider PDL, actualmente PNL, susținea că prin comasare se evită „orice derapaje cu caracter electoral care pot periclita situaţia financiară a ţării”, ar încuraja participarea la alegeri și, nu în ultimul rând, s-ar obține „o economie bugetară de cel puţin 20 de milioane de euro”.

Sunt practic, aproape identic, aceleași argumente pe care liderii actualei coaliții le susțin pentru a justifica comasarea alegerilor în iunie. Chiar dacă Ministerul Finanțelor nu a venit cu nicio estimare oficială privind costurile scrutinelor, liberalii au lansat public suma de 3,8 miliarde lei, costul celor cinci runde de alegeri, susținând că aceste costuri ar putea fi reduse cu câteva sute de milioane de euro. „În acest an vorbim de 3,8 miliarde de lei care se cheltuie pentru organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestor alegeri. Ca să nu mai vorbim de faptul că această economie ar fi binevenită la bugetul statului şi, un argument suplimentar, cred că am putea să evităm oboseala electoratului şi un eventual absenteism spre sfârşitul anului”, a declarat Alina Gorghiu, actualul ministru al justiției, în condițiile în care în 2012 CCR a respins direct argumentul economiilor la buget pentru comasarea alegerilor.

De asemenea, un alt argument oferit de actualul ministru al justiției pentru comasarea alegerilor este faptul că s-ar evita blocarea guvernării prin seria de scrutine electorale. Este practic primul argument pe care premierul Boc îl enunța în decembrie 2011. „Comasare a alegerilor e un lucru sănătos pentru administrația din România și pentru societatea din România. De ce? A face din 2024 un an care e blocat exclusiv de alegeri electorale, că vom avea europarlamentare în iunie, locale la finele lunii septembrie, teoretic, vom avea parlamentarele în decembrie și prezidențialele la finalul lui decembrie, asta înseamnă un an în care România va fi dominată de haos”, a mai spus Gorghiu.

Același argument a fost enunțat și de către Nicolae Ciucă dar și de către președintele Iohannis. „Patru rânduri de alegeri e foarte mult. Care cu care se pot comasa va elucida Guvernul și Coaliția de guvernare. Eu nu sunt împotriva unor comasări de alegeri”, a spus șeful statului, miercuri, 7 februarie.

Liderii PNL și PSD care erau împotriva comasării

În actuala coaliție, PNL este partidul care a susținut direct comasarea alegerilor atât prin declarațiile liderilor săi, fiind însă și partidul care a propus măsura în cadrul coaliției. De partea cealaltă, deși PSD pare să accepte această măsură, liderii partidului, precum Marcel Ciolacu sau Sorin Grindeanu, s-au poziționat inițial împotriva acestei măsuri susținând că, din punct de vedere constituțional, ea nu este posibilă.

Acum, când informațiile pe surse indică faptul că joi, 8 februarie, PNL și PSD vor ajunge la un acord atât în ceea ce privește data alegerilor cât și modul de împărțire a candidaților la alegerile locale, mai mulți lideri PSD au început să se poziționeze public în favoarea comasării celor două scrutine electorale. Este vorba, în special, de politicieni care vor participa la alegerile locale și care vor fi astfel cel mai avantajați de o eventuală comasare. „Gândiți-vă ce înseamnă patru cicluri de alegeri. În primul rând că este un an ratat din punct de vedere politic pentru că nimeni nu va mai face nimic, adică toată lumea se va concentra asupra alegerilor”, a declarat Olguța Vasilescu la Digi24.

La fel, în favoarea comasării s-a pronunțat și Gabriela Firea, care speră să fie candidatul PSD la Primăria Capitalei. „Din punctul meu de vedere, ar fi un avantaj, pentru că am putea să mergem să le vorbim cetățenilor încă o dată despre importanța aderării României la Uniunea Europeană, semnificația, simbolistica, dar și în plan pragmatic, ce s-a făcut în acești ani cu fondurile nerambursabile obținute prin prisma parteneriatului european”, a spus senatoarea PSD, care a subliniat că ideea comasării alegerilor a fost a celor de la PNL, care au venit însă cu „argumente serioase”.

Dacă astăzi argumentele comasării alegerilor sunt văzute drept serioase de unii lideri ai PSD, în 2011, măsura era criticată de 88 de deputați PSD. Printre aceștia se numărau nume grele precum Adrian Năstase, Marian Neacșu (actual vicepremier), Angel Tîlvar (actual ministru al apărării), Mihai Tudose (europarlamentar și șef al campaniei pentru europarlamentare a PSD) sau Gabriel Vlase (actual șef al SIE). Erau în total 88 de deputați PSD care semnau adresa către CCR.

De partea cealaltă, erau 58 de deputați liberali care se pronunțau împotriva comasării. Printre aceștia se număra Ionuţ Marian Stroe, actualul purtător de cuvânt al PNL care s-a pronunțat în favoarea măsurii, Dan Motreanu, europarlamentar PNL și șef al filialei din Giurgiu, președintele PNL Mureș, numit prefect, Cristian Buican, deputat și în prezent, dar și chiar Alina Gorghiu, actualul ministru al justiției și unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii comasării alegerilor.