Acordul de la Minsk a adus o pace fragilă în Donbas. Occidentul speră ca va ajuta la detensionarea crizei ucrainene

Acordul de la Minsk a urmărit să pună capăt războiului din regiunea Donbas din Ucraina. A fost întocmit în 2014 de Grupul de Contact Trilateral pentru Ucraina, format din Ucraina, Federația Rusă și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu medierea liderilor Franţei şi Germaniei în aşa-numitul Format Normandia.

După discuții ample la Minsk, Belarus, acordul a fost semnat de reprezentanții Grupului de Contact Trilateral și, fără recunoașterea vreunui statut, de șefii Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk de la acea vreme.

Acordul, care a urmat mai multor încercări anterioare de a opri luptele din Donbas, urmărea să pună în aplicare o încetare imediată a focului.

Acordul de la Minsk

Nu a reușit și, astfel, a fost urmat de un nou pachet de măsuri, numit Minsk II, care a fost semnat la 12 februarie 2015. Nici acest acord nu a reușit să oprească luptele, dar părțile din Formatul Normandia au fost de acord că acesta rămâne baza pentru orice soluție viitoare a conflictului.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Ce este Minsk II?

Acordul a fost încheiat în capitala Belarusului în încercarea de a pune capăt a ceea ce era atunci un conflict sângeros de 10 luni în estul Ucrainei.

Dar Minsk II nu a fost niciodată implementat pe deplin, problemele sale cheie rămânând încă nerezolvate.

Cine sunt jucătorii cheie?

O întâlnire rară între liderii ruși, ucraineni, germani și francezi din februarie 2015 a urmărit să aducă pacea în zonele Ucrainei care fuseseră preluate de separatiștii pro-ruși cu un an înainte.

Zonele respective, din regiunea Donbas din Ucraina, au devenit cunoscute drept Republica Populară Lugansk (LPR) și Republica Populară Donețk (DPR).

Digisport.ro

FOTO Cum a apărut Gigi Becali la palatul din Aleea Alexandru, după ce FCSB a devenit campioana României

Guvernul ucrainean de la Kiev a afirmat că cele două regiuni sunt efectiv ocupate de ruși. Discuțiile au vizat, de asemenea, o soluție politică pentru regiune.

Rezultatul, acordul Minsk II, a fost semnat de reprezentanții Rusiei, Ucrainei, liderilor separatiști și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Ulterior, a fost aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Care au fost condițiile acordului?

Încetarea focului. În februarie 2015, se dădeau încă lupte grele în unele zone între forțele ucrainene și rebelii sprijiniți de ruși, ucrainenii suferind pierderi grele.

Retragerea armamentului greu de pe linia frontului.

OSCE, o organizație de securitate formată din 57 de membri care include și SUA și Canada, să monitorizeze liniile frontului.

Un dialog privind alegerile locale în zonele ocupate de rebelii pro-ruși.

Restabilirea legăturilor economice și sociale depline între cele două părți, astfel încât, de exemplu, pensiile să poată fi plătite.

Restabilirea controlului guvernului ucrainean asupra graniței cu Rusia.

Retragerea tuturor forțelor și mercenarilor străini.

Reforma constituțională care ar oferi o oarecare autonomie regiunilor din estul regiunii Donbas a Ucrainei care nu mai sunt sub controlul guvernului central.

Ce s-a întâmplat după semnarea Minsk II?

Cele mai grele lupte au încetat, iar monitorii OSCE au intervenit. Până în prezent, OSCE patrulează pe linia frontului și raportează încălcări ale încetării focului de-a lungul graniței.

Cu toate acestea, există mult mai puține lupte și mai puține victime decât în ​​2014-15. Din această perspectivă, acordul a fost, cel puțin, parțial îndeplinit.

Totuși, în Ucraina există 1,5 milioane de persoane strămutate în interior și aproape 14.000 de persoane au murit în conflict.

Există o chichiță

Acordul de la Minsk a fost conceput foarte repede. Rusia a fost semnatară, dar rolul său în conflict nu a fost recunoscut. Într-adevăr, cuvântul „Rusia” nu apare nicăieri în text.

De atunci, asta i-a permis Kremlinului să spună că este doar un observator și că trebuie să se ajungă la un acord între guvernul ucrainean și rebelii din estul țării, în ciuda dovezilor care arată că Rusia îi sprijină pe separatiști.

Kievul, însă, refuză să vorbească direct cu rebelii.

În plus, limbajul acordului este imprecis, Rusia și Ucraina interpretând foaia de parcurs politică ca însemnând lucruri foarte diferite.

Ucraina dorește mai întâi să recâștige controlul asupra graniței sale internaționale înainte ca alegerile locale să aibă loc în zonele controlate de rebeli. De asemenea, dorește ca forțele ruse să plece.

Rusia, desigur, susține că nu are forțe în zonele controlate de rebeli.

Moscova vrea alegeri în timp ce regiunea este încă sub controlul separatiștilor și înainte ca autoritățile ucrainene să recâștige controlul asupra graniței.

Eforturile diplomaților occidentali de a îndrepta acest cerc vicios nu au dus nicăieri.

Care sunt celelalte probleme?

Statutul zonelor controlate de rebeli din Donbas nu a fost niciodată definit.

Opinia Kievului este că regiunea ar trebui să aibă același tip de autonomie ca și alte regiuni ucrainene, în cadrul unei structuri federale.

Moscova subliniază limbajul din Acordul de la Minsk care se referă la „statutul special al anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk” pe care îl interpretează că permite acestor regiuni să aibă propriile forțe de poliție și sistem judiciar, printre alte avantaje.

Dar orice guvern ucrainean care ar fi de acord să acorde Donbasului un statut special ar putea să nu supraviețuiască unei reacții publice.

În 2015, președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, a prezentat amendamente constituționale privind descentralizarea, cărora li s-au opus cu înverșunare grupările naționaliste ucrainene. Revoltele de la Kiev au provocat moartea a trei oameni ai legii.

De ce Vladimir Putin consideră Minsk II atât de important?

Dacă este interpretat în favoarea Moscovei, este potențial o modalitate prin care Rusia își poate păstra influența în Ucraina pentru și prin grupurile pro-ruse din Donbas.

Ar oferi Rusiei capacitatea de a controla teritoriul – fără a-l anexa, așa cum a făcut cu Crimeea în 2014 – și un cuvânt de spus în afacerile naționale ale Ucrainei.

Îngreunând și mai mult lucrurile, Rusia a eliberat pașapoarte sute de mii de locuitori din Donbas.

Acest lucru ar putea oferi Rusiei, de asemenea, un rol în parlamentul Ucrainei prin mandatarii săi – și șansa de a deraia orice efort îndepărtat ucrainean de a adera la NATO sau Uniunea Europeană – o cerere cheie despre care Rusia spune că trebuie îndeplinită pentru a dezamorsa tensiunile actuale.

În funcție de modul în care ar fi organizate alegerile, persoanele cu cetățenie rusă și cei cărora li s-a acordat amnistia pentru uciderea ucrainenilor ar putea ajunge în parlamentul ucrainean.

Ce au de spus liderii lumii?

Emmanuel Macron vede Acordul de la Minsk drept cea mai promițătoare opțiune pentru a evita conflictul, afirmând că „hotărârea comună [de a pune în aplicare Acordurile de la Minsk] este singura modalitate care ne permite să construim pacea și să construim o soluţie politică viabilă”, relatează CNN.

Președintele francez,  a mai declarat că în timpul întâlnirilor sale a putut „obține un angajament foarte clar și explicit de la președinții Putin și Zelenski de a se angaja în baza strictă a acordurilor de la Minsk”, dar nu a oferit alte detalii.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că Statele Unite și Ucraina sunt „unite” în sprijinirea acordurilor de la Minsk ca o cale de urmat pentru rezolvarea conflictului. Dar el a mai sugerat că acordul în sine nu este o soluție unică, evidențiind provocările pe care le prezintă tratatul.

„Minsk nu explică unele probleme de secvențiere atunci când vine vorba de pașii pe care trebuie să îi facă părțile”, a spus Blinken, adăugând: „Ucraina a abordat acest lucru cu bună-credință. Până în prezent, nu am văzut Rusia să facă același lucru”.

Ministrul chinez de externe Wang Yi a numit Acordul de la Minsk „singura cale de ieșire” pentru rezolvarea situației din Ucraina și a spus că Ucraina nu ar trebui să fie o linie de front pentru competiția dintre marile puteri, relatează Reuters.

Vorbind la o conferință de securitate prin videolink, Wang a spus că toate părțile ar trebui să se așeze pentru a avea o discuție aprofundată și să vină cu o foaie de parcurs și un calendar pentru implementarea Acordului de la Minsk.

Suveranitatea, independența și integritatea teritorială a oricărei țări ar trebui respectate și protejate, a mai spus Wang.

Rusia acuză Ucraina că refuză respectarea Acordului

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, susține că declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că nu poate, nu vrea sau nu va respecta acordurile de la Minsk.

„Putin are în acest moment toate motivele să nu-l considere pe președintele Zelensky o persoană care este pregătită, capabilă și dispusă să pună în aplicare Pachetul de măsuri de la Minsk”, a spus Peskov într-un interviu pentru postul de televiziune Rossiya-1, citat de TASS.

„Dacă luăm în considerare toate declarațiile lui Zelensky în total, ele înseamnă că el fie nu poate, nu vrea sau nu va face acest lucru”, a conchis el.

El a subliniat că acordul privind sud-estul Ucrainei ar trebui să fie discutat între autoritățile țării și reprezentanții Donbas, Rusia nefiind parte la conflict.

„Partea ucraineană și domnul Zelenski declară ca obiectiv principal discuția despre reglementarea situației din sud-est. Dar noi nu suntem o parte la conflict. Și discuția din sud-est ar trebui să fie între președintele Zelenski și reprezentanții regiunii”, a mai spus Peskov.