Mioara Roman s-a stins din viață, vineri, 23 februarie, la 83 de ani. A fost jurnalist radio, traducător și profesor de limbă arabă. Cei mai mulți au cunoscut-o ca soție a lui Petre Roman, primul premier al României post-comuniste.
Puțină lume știe că nu doar Petre Roman a fost audiat în dosarul Revoluției din 1989, ci și soția lui, Mioara. Femeia a fost chemată la Parchetul General și a dat declarații în calitate de martor, iar numele ei apare în rechizitoriul întocmit de procurori.
Magistrații au fost interesați să afle rolul pe care soțul ei, Petre Roman, l-a avut în filmul evenimentelor din decembrie 1989 și care au dus la moartea a peste 1.000 de persoane și rănirea altor 4.000.
Declarația Mioarei Roman a cântărit mult în soluția de clasare pe care au dat-o procurorii în 2019, față de fostul premier Petre Roman. Aceștia au scris în rechizitoriu că politicianul ”nu a fost un veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN și nu a contribuit la inducerea în eroare existentă în decembrie 1989, fiind preocupat de situația economică a țării”.
De asemenea, documentul arată că accederea lui Roman la funcția de prim-ministru ”a fost facilitată și de ascendența sa pe linie paternă, dar și de faptul că a făcut parte, începând cu 22 decembrie 1989, din anturajul președintelui CFSN”.
Probatoriul arată, însă, că Petre Roman a acceptat ca soții Ceaușescu să fie executați în urma unui proces care nu s-a desfășurat cu respectarea legii. Totuși, el nu a inițiat această situație, (spre deosebire de Silviu Brucan și Gelu Voican Voiculescu), iar acceptarea sa nu a fost făcută din poziția unui factor de decizie, cum a fost în cazul lui Ion Iliescu.
Procurorii au concluzionat că în cazul lui Petre Roman nu se impune o acuzație de crimă împotriva umanității. ”Eventual, s-ar putea angaja răspunderea penală pentru o infracțiune de drept comun, dacă de la săvârșirea faptei nu s-ar fi scurs o perioadă de timp foarte lungă și acest gen de infracțiuni nu ar fi supuse survenirii de drept a prescripției răspunderii penale”, se mai arată în rechizitoriul din 2019 a dosarului Revoluției.
Mioara Roman a fost cunoscută, de altfel, ca femeia care i-a influențat viața și cariera lui Petre Roman. În același timp, ea a încercat să-l protejeze, atunci când a simțit că partenerul ei de viață are de suferit.
Un astfel de moment a fost mineriada din 1991, care a făcut obiectul unui alt dosar extrem de complex realizat de procurori. Una dintre persoanele audiate în dosar este Teodora Mihăilescu, fost secretar executiv al Biroului Executiv al FSN, care a povestit în fața instanței un episod surprinzător.
Potrivit acesteia, în septembrie 1991, Mioara Roman s-a prezentat în fața Biroului Executiv al FSN și a cerut conducerii partidului să-l convingă pe Petre Roman să-și dea demisia din funcția de premier, deoarece ”este foarte obosit”.
Până la urmă, Roman a fost înlăturat, la presiunea străzii, iar consecințele acestei mișcări a costat mult economia țării: colaborările cu FMI, BERD, Comunitatea Europeană și Consiliul Europei au fost înghețate.
Despre Revoluția din 1989, precum și despre primii ani de ”democrație”, Mioara Roman a povestit pe larg în romanul său biografic lansat în 2016: ”Prețul libertății – însemnări despre revoluția mea”. Aici, Mioara Roman a dezvăluit că a plătit un preț extrem de mare, care a dus până la sacrificarea propriei familii, pentru a sprijini ambițiile politice ale soțului ei.
”Aș minți dacă aș spune că istoria nu este ispititoare. Aventura mea a fost, însă, mai degrabă a soției și mamei. Iar când aventura ta personală se conjugă la timpul istoriei, ea poate deveni opresivă.
După 1989, mai multe evenimente, istorice – se pare – , mi-au invadat viața și mi-au îngrădit libertatea personală prin povești adeseori greu de purtat. A fost adeseori la fel de greu ca o privare de libertate. Trebuia să-mi recâștig libertatea necontenit, cu ziua și cu ora – cum spuneam uneori. Era altfel decât înainte de ’89.
Am plătit un preț al libertății pe care încă îmi e greu să-l măsor”, a dezvăluit Mioara Roman în cartea sa biografică.