Ce șanse există pentru legiferarea căsătoriilor gay în România înainte de alegerile din 2024. „S-ar rezolva în două săptămâni”

Analiștii politici sunt de părere că principalele partide aflate la guvernare vor încerca să ocolească subiectul căsătoriilor gay, asta în ciuda deciziilor instanțelor europene în acest sens, subiectul fiind considerat unul sensibil, mai ales înaintea anului electoral 2024. Totuși, unii comentatori politici subliniază că atât PNL, cât și  PSD ar putea forța încheierea acestui subiect și să treacă o legislație cu privire la parteneriatul civil, dând vina pe presiunile venite din partea instituțiilor europene.

România, condamnată încă o dată pe tema căsătoriilor gay

La începutul acestei săptămâni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins definitiv apelul autorităților române la decizia curții din 23 mai (Buhuceanu și alții împotriva României) prin care țara noastră era condamnată pentru încălcarea articolului 8 al Convenției, articol ce garantează respectarea dreptului la viață privată și la familie. Decizia a venit după ce Asociația Accept, alături de 21 de cupluri formate din persoane de același sex, au dat în judecată statul român în urmă cu patru ani, pentru că nu le sunt recunoscute familiile și nu le este oferită protecție legală. Magistrații europeni au constatat că în legislația românească nu există prevederi „care să recunoască căsătoria între persoane de același sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de același sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaște în mod expres astfel de parteneriate”, se arată în decizia CEDO din luna mai.

„Hotărârea este obligatorie. Statul român nu se mai poate sustrage de la respectarea ei. Aceasta implică adoptarea unei legi prin care să recunoască și să protejeze legal cuplurile formate din persoane de același sex. ACCEPT solicită ca atât căsătoria civilă, cât și parteneriatul civil să fie disponibile pentru toate cuplurile, atât cele formate din persoane de sex diferit, cât și cele formate din persoane de același sex, deoarece toți suntem cetățeni plătitori de taxe și impozite și trebuie să fim tratați egal. Statul român va trebui să dea periodic socoteală la Comitetul de miniștri al Consiliului Europei referitor la măsurile luate pentru a aplica hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu”, a declarat, pentru FANATIK, Iustina Ionescu, avocat în cadrul Asociației Accept.

Aceasta nu este prima dată când România este condamnată de către instanțele europene pe tema nerecunoașterii căsătoriilor gay. În anul 2018, țara noastră era condamnată de către Curtea de Justiție a UE (CJUE) în cauza Coman-Hamilton, iar decizia era preluată de către CCR într-o decizie istorică dată în același an, ambele însă rămase fără consecințe în plan legislativ. Abia în această lună, în 20 septembrie, Guvernul României a adoptat un proiect de lege ce modifică regimul străinilor astfel încât certificatul de căsătorie dintre persoane de același sex încheiat într-un stat al Uniunii Europene să fie recunoscut în țara noastră fără a mai fi necesară transcrierea în registrele de stare civilă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Asociația Accept susține însă că dacă proiectul de lege va fi votat în Parlament în această formă, „cetățenilor europeni care s-au căsătorit într-un alt stat membru UE nu le va fi recunoscut statutul de soți în România, ci doar li se va acorda dreptul de ședere, și prin urmare nu se vor putea bucura de drepturile ce decurg din calitatea de soți. Pe scurt, persoanelor LGBTI nu li se vor acorda drepturi egale, ci doar condiții speciale”.

La fel, Iustina Ionescu, avocata ACCEPT, care a reprezentat cuplul Coman-Hamilton la CJUE şi CCR, a spus că acest proiect încalcă spiritul și litera decizie CCR și nu pune legislația din România în acord cu decizia CEDO.

„Proiectul Guvernului nu transpune corect si complet nici hotărârea CJUE în cauza Coman și nici nu rezolvă lipsa cadrului legal de recunoaștere si protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex, constatată de CEDO în cauza Buhuceanu. Ceea ce pierd din vedere decidenții români este ca mesajul de bază din ambele hotărâri este că aceste familii există în realitate și au fost recunoscute de instanțele europene și de Curtea Constituțională a României (în 2018), ca “soți”, respectiv “familie”. Așadar, legile statului român nu pot să le mai nege existența si nici nu pot să le degradeze statutul și drepturile. Trebuie să îi trateze ca cetățeni cu drepturi egale”, a mai declarat Iustina Ionescu pentru FANATIK.

„Noi credem că deja e o obligație a clasei politice din România să recunoască cuplurile gay, într-o formă sau alta. Există deja în Parlament un proiect de lege, elaborat cu sprijinul CNCD și negociat și de partide politice, ONG-uri, de legalizare a parteneriatelor civile. Deja România riscă să fie sub monitorizare, riscă amenzi. Trebuie să rezolve această problemă. Toate țările care s-au confruntat cu o astfel de condamnare, fie că vorbim de Italia, Austria sau Grecia, au trebuit să rezolve această situație.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Comunitatea LGBT din România așteaptă de 20 de ani această schimbare. Ne-am săturat să așteptăm și este clar că societatea se schimbă, procentul de sprijin pentru comunitatea noastră crește, în special în rândul tinerilor, în zonele urbane”, a declarat, pentru FANATIK, Vlad Kiski, directorul ONG-ului Mozaiq.

Alegerile sperie politicienii români

Sociologul Mircea Kivu este de părere că politicienii români ar putea rezolva această problemă în mai puțin de două săptămâni. Acesta este însă de părere că apropierea alegerilor de anul viitor va face probabil ca principalele partide, PNL și PSD, să nu-și îndepărteze electoratul tradiționalist, electorat pe care ambele-l curtează.

„Dacă ar exista voință politică subiectul s-ar rezolva în două săptămâni, pentru că avem vreo două sau trei proiecte de legi pe acest subiect, aflate deja în camera decizională la comisii. Totul depinde de voința politică, ori cred că partidele principale nu vor dori să deschidă acest subiect în an electoral, mai ales că amândouă vizează electoratul tradiționalist și vor asta chiar cu riscul ca România să fie în continuare sancționată, știu că există deja o procedură de pre-infringement”, a declarat, pentru FANATIK, Mircea Kivu.

La fel, consultantul politic Adrian Zăbavă este de părere că într-un an în care temele culturale nu vor lipse de pe agenda acestor alegeri niciun partid de la marile partide nu va avea curajul să treacă o astfel de legislație. Analistul subliniază că chiar dacă liderii PNL și PSD ar încerca să impună în partid un astfel de vot, ar fi extrem de greu de crezut că vor reuși să treacă o astfel de lege în condițiile în care majoritatea parlamentarilor se opun unei astfel de schimbări legislative.

„Nu pare să existe vreo șansă în acest sens tocmai din cauza unui an electoral efervescent care va fi, mai mult ca niciodată, despre războaiele culturale și despre subiecte precum căsătoriile gay. Mai mult ca niciodată, prin apariția AUR, prin urmărirea unui trend de la nivel european și internațional, prin media și opinia publica ce naște astfel de subiecte și ca urmare a presiunii uriașe a BOR, vom avea un an electoral cu astfel de subiecte prezente.

Mi-e greu să cred că printre decidenții politici va exista o majoritate care să-și asume chestia asta. În ani electorali toată lumea ia decizii cu ochii la sondaje. Ținând cont de faptul că și la nivel european vorbim de an electoral, mă îndoiesc că și de acolo vor exista presiuni mari la adresa politicienilor noștri. Nimeni nu vrea să riște pe o astfel de temă. Membrii ambelor partide, și cei mai importanți și mai puțini importanți, sunt împotriva unor astfel de principii. Ca Ciolacu sau Ciucă să-și asume o chestie de genul acesta ar însemna să-și asume inclusiv asta pentru capul propriului partid. Cu atât e mai greu de crezut”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Zăbavă.

De altfel, George Simion a reacționat la decizia CEDO și a dat vina pe miniștrii justiției pentru faptul că nu au apărat corect poziția România și a susținut că nicio instanță europeană nu ar avea dreptul să impună țării noastre cum să reglementeze căsătoriile. „AUR va fi la guvernare din 2024 şi AUR consideră că nu este dreptul vreunei instanţe europene să se pronunţe asupra căsătoriilor din România. Sigur că, atât timp cât sunt căsătorii în alte state ale Uniunii Europene, respectăm acele state şi îşi produc efectul pe teritoriul acelor stat. Nu înseamnă că România nu are un drept la cuvânt cu privire la această chestiune. Dacă vor hotărî alte instanţe ce e mai bine pentru români, înseamnă că noi nu mai suntem stăpâni în propria ţară”, a declarat George Simion.

Totuși George Jiglău, profesor de științe politice la UBB, este de părere totuși că partidele aflate la guvernare au șansa să treacă legislația cerută de instanțele europene și să pună capăt acestui subiect folosindu-se, intern de scuza că este o obligația din partea instituțiilor europene, iar, pe de altă parte, să demonstreze că țara noastră este o țară europeană – lucru important în contextul subiectului Schengen, dar și al contextului de securitate regional.

„Mi se pare că din zona conducerii PSD-ului mai ales, poate și a PNL-ului, nu se vorbește foarte mult acum critic la adresa faptului că, de undeva din Europa, ne obligă să facem un pas de genul acesta. S-ar putea ca asta să semnaleze un fel de bunăvoință suplimentară și s-ar putea ca pentru cele două partide să fie o ocazie bună în acest sens. Vedem că partea conservatoare din PNL a început să dea semne că vrea să iasă din partid. Cred că e un subiect bun care să separe apele față de AUR, și în perspectiva electorală s-ar putea să fie util. AUR va face tărăboi, dar ei ar putea să meargă pe o strategie așa, că „e nevoie acum, nu că vrem noi, dar ne obligă Europa” și să-i lase pe cei de la AUR cu discursul lor.

La cum îl văd pe Ciolacu acum, mai ales că avem nevoie de Europa și în contextul Schengen, să dovedim Austria, dar și în contextul de securitate în care suntem, cred că e o șansă de oportunitate pentru clasa politică să depășească acest subiect”, a declarat profesorul George Jiglău, pentru FANATIK.