Ce sărbătoresc ungurii de 15 martie și de ce Parlamentul le-a refuzat instituirea oficială a Zilei comunității maghiare din România

Toți maghiarii, inclusiv ungurii ardeleni, celebrează pe 15 martie începutul Revoluției din 1848, un punct de răscruce în modernizarea Ungariei și unul dintre cele mai eroice episoade din istoria vecinilor noștri de la vest. Însă pentru mulți politicieni români, această zi are o cu totul altă semnificație, anume alipirea oficială a Transilvaniei la Ungariei și începutul tentativei de deznaționalizare a românilor ardeleni.

„Cea mai fericită zi din viața mea”

Disputele istorice sunt perpetuate și astăzi de către unii politicieni astfel că Parlamentul a respins, în 2020, proiectul de lege prin care 15 martie urma să devină oficial Ziua comunității maghiare din România, refuzul fiind unul fără precedent în relația cu minoritățile naționale reprezentate în Parlament, în celelalte cazuri sărbătorile propuse de către minorități beneficiind de consacrare legală, fără obiecții din mediul politic.

Pe 15 martie 1848, revoluționarii maghiari au preluat puterea la Budapesta, forțându-l pe împăratul Austriei să accepte prevederile unei proclamații în 12 puncte, prevederi care puneau practic capăt absolutismului monarhic și instituiau un stat democratic modern: eliberarea deținuților politici, libertatea presei, instituirea unui Parlament ales democratic, responsabilitate ministerială în fața Parlamentului, libertate religioasă, abolirea privilegiilor feudale și a șerbiei, crearea unei armate naționale distinctă de cea austriacă, crearea unei bănci naționale.

Victoria revoluției maghiare și programul politic al acesteia a provocat entuziasm inclusiv printre românii ardeleni, George Barițiu afirmând că „Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viaţa mea!” Numai că punctul 12 al proclamației adoptate la Budapesta a provocat la scurtă vreme ruptura dintre revoluționarii unguri și minoritățile din Regatul Ungariei și, finalmente, eșecul Revoluției. Era vorba de unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Revoluția maghiară, învinsă cu ajutorul minorităților din Ungaria

Transilvania avusese un statut autonom încă de la crearea regatului Ungariei  în secolul X, mai ales că anumite comunități din Ardeal beneficiau de un statut special în cadrul coroanei maghiare, precum sașii și secuii. Unirea preconizată de revoluționarii maghiari elimina aceste autonomii, tendințele centralizatoare ale guvernului maghiar ignorând totodată atât doleanțele croaților, care fuseseră aliați istorici ai ungurilor, cât și pe cele ale sârbilor din Vojvodina, slovacilor și rutenilor din vestul Ucrainei de astăzi. Confruntați cu perspectiva deznaționalizării, aceste minorități, inclusiv românii, s-au revoltat împotriva guvernului revoluționar și s-au aliat cu împăratul Austriei, lucru ce a condus la masacre ale populației civile, mai ales în Transilvania. Deși politicienii români invocă atrocitățile comise de autoritățile maghiare, masacre au fost comise inclusiv împotriva ungurilor ardeleni.

În pofida unor rezistențe eroice a armatei ungare, intervenția armatei țariste a făcut ca înfrângerea să devină iminentă. În aceste condiții, pe 28 iulie 1849, Parlamentul de la Budapesta a adoptat un pachet de legi care ofereau garanții minorităților etnice și religioase că drepturile lor vor fi respectate. Acordul a fost mediat, printre alții, și de românul Nicolae Bălcescu, însă venea prea târziu, astfel că Revoluția maghiară a fost înăbușită. Împăratul Franz Josef a reinstituit un regim absolutist în întregul imperiu austriac și a ignorat doleanțele minorităților care îl ajutaseră să-și salveze tronul.

Precedentele invocate de către UDMR pentru o Zi a maghiarilor din România

După căderea regimului comunist, ungurii ardeleni au început să celebreze în fiecare an ziua de 15 martie, ca începutul unui episod important al istoriei maghiarilor. Pe măsură ce tensiunile interetnice din Transilvania de la începutul anilor 90 s-au domolit, și demnitarii statului român au devenit au arătat mai multă reverență față de comunitatea maghiară. Astfel, pe 15 martie 1997, premierul Victor Ciorbea a dat publicității un mesaj de felicitare pentru minoritatea ungară din România, prima dată când un înalt oficial român făcea un astfel de gest, care apoi a devenit o chestiune obișnuită.

Spiritele s-au inflama din nou după ce UDMR a depus, în 2017, un proiect de lege privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. În sine, proiectul nu conținea lucruri ieșite din comun. Dădea administrațiilor locale din județele cu populație maghiară semnificativă dreptul de a organiza evenimente prin care să fie celebrată această zi, la care se adăuga și posibilitatea ca etnicii maghiari să ceară o zi liberă cu această ocazie. În expunerea de motive, erau invocate și precedentele create de două legi adoptate fără probleme prin care erau instituite zile ale altor minorități din România: romii și tătarii.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Ce-i drept, alte minorități nu au cerut drepturi similare întrucât oricum celebrau zilele naționale din țările-mamă, cum ar fi germanii, care celebrează ziua de 3 octombrie, Ziua Unității Germane. În plus, prin alte legi erau instituită celebrarea unei zile a culturii sau a limbii respectivei minorități, de exemplu Ziua limbii ucrainene pe 9 noiembrie sau Ziua limbii cehe, pe 4 octombrie. Chiar și ungurii ardeleni au o zi a limbii maghiare, 13 noiembrie, care a fost consacrată prin lege, fără probleme, în anul 2015. Lucrurile au stat însă cu totul altfel când a fost vorba de 15 martie.

Controverse dure în Parlament legate de 15 martie

Senatul a respins proiectul UDMR în 2017, iar la Camera Deputaților, inițiativa a fost ținută la sertar timp de aproape doi ani și jumătate, înainte de a fi respinsă definitiv, pe 10 iunie 2020. UDMR a căutat să-i convingă pe parlamentarii români afirmând că sărbătoarea este o celebrare a idealurilor democratice ale Revoluției maghiare, nefiind îndreptată împotriva nimănui. „Ziua de 15 martie, începutul, izbucnirea Revoluţiei, idealurile Revoluţiei, în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor (…) Trebuie să înţelegeţi că prin această iniţiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunţaţi la nimic. Puteţi da fără să pierdeţi, fără să deveniţi mai săraci. Prin votul dumneavoastră puteţi demonstra că susţineţi idealurile enunţate la începutul Revoluţiei – idealul libertăţii, idealul egalităţii şi idealul fraternităţii”, spunea, în plenul Camerei Deputaților, Kelemen Hunor.

Însă reacțiile au fost chiar virulente, după arată intervenția deputatului PMP, Marius Pașcan: „La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR doreşte să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluţionar 1848, în care au fost ucişi circa 40.000 de români. Aveau o singură vină – nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocraţia maghiară.” Nici liberalii nu au susținut legea, deși obiecțiile lor au fost formulate de către deputatul Andrei Gheorghe pe un ton mai moderat: „După 15 martie, după Revoluţia de la Budapesta, care este adevărat, cum au spus domnii iniţiatori, a venit pe nişte principii liberale şi democratice moderne, în luna aprilie direcţia revoluţiei o ia în zona revizionismului şi a iredentismului maghiar, iar acest lucru se întâmplă odată cu guvernarea Batthyany-Kossuth, după legile din aprilie, şi mai ales după 29-30 mai, după Dieta de la Cluj, când se declară anexarea Transilvaniei la Ungaria…”

USR, singurul partid dispus la concesii

În disperare de cauză, deputatul Szabó Ödön a ajuns să spicuiască din mesajele de felicitare pe care președinții și premierii României le-au transmis maghiarilor ardeleni în anii anteriori, printre acestea fiind următoarele:

• Traian Băsescu: „Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspiraţiile maghiarilor, ale românilor şi ale altor naţiuni europene au fost legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale.”
• Sorin Grindeanu: „Bazându-mă şi pe ideea europeană a unităţii în diversitate, cred sincer că diferenţele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoaşterea reciprocă, la creşterea respectului faţă de celălalt, la convieţuirea armonioasă, la definirea unei moşteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmaşilor noştri.”
• Călin Popescu-Tăriceanu: „Împărtăşim bucuria acestei zile cu membrii comunităţii maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar şi îşi aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români şi maghiari – idealul de libertate.”

Nici acest argument nu le-a ajutat cauza celor de la UDMR, astfel că proiectul le-a fost respins cu o largă majoritate. Singurii mai receptivi față de această inițiativă au fost cei de la USR, însă nu a fost suficient. „Problema este în felul următor. Este o zi. Ne place, nu ne place, maghiarii şi-au ales ziua asta şi o sărbătoresc, şi de nenumărate ori şi noi, în Ardeal, cum să vă spun, îi felicităm pe vecinii noştri în ziua asta. Realitatea este că ceea ce avem de făcut, cel mai important lucru, este să încetăm să tot scormonim jăraticul şi să punem paie pe foc în diverse chestiuni. Dacă oamenii aceştia şi-au ales ziua aceasta să o sărbătorească şi comunitatea întreagă o sărbătoreşte, din punctul meu de vedere, cel puţin, nu văd unde este problema”, spunea deputatul USR Tudor Benga.