Ce se discută la București privind viitorul Europei de după războiul din Ucraina. „Nu putem avea o pace durabilă dacă agresorul învinge”

În paralel cu întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, la București în aceste zile este organizat un alt eveniment – Aspen-GMF Bucharest Forum – unde au participat pe lângă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și adjunctul acestuia, Mircea Geonă.

Stoltenberg: „Lui Putin îi e frică de democrație”

Dacă mesajele oficiale sunt transmise și deciziile importante sunt luate la întâlnirea miniștrilor de externe din țările NATO, în special cu privire la ajutorul militar și umanitar ce poate fi oferit Ucrainei dar și cu privire la sporirea securității pe flancul estic al NATO, ideile și problemele din spatele acestor poziții oficiale sunt discutate la evenimentele adiacente, așa cum este Forumul Aspen. La eveniment au participat nu doar oficiali ai NATO și țările din centrul și estul Europei, dar și lideri din societatea civilă, academia și mediul de afaceri.

Prima zi a Forumului Aspen – German Marshall Fund organizat la București a fost marcată de declarațiile făcute atât de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cât și de adjunctul acestuia, Mircea Geoană. În discursul șefului NATO, fără îndoială cel mai așteptat moment al zilei, acesta a subliniat încă o dată poziția oficială a alianței privind capacitatea alianței de a apăra fiecare centimetru de teritoriu.

„NATO este aici și suntem gata să apărăm fiecare centimetru al teritoriului nostru. NATO nu este parte în conflictul din Ucraina, dar oferă ajutor Kievului pentru a se apăra în fața agresiunii Rusiei. Războiul de agresiune declanșat de Putin eșuează deja, însă dacă îi permitem lui Putin să învingă în acest conflict atunci vom plăti un preț mult mai mare (pentru securitate – n.r.) în anii următori. Nu poate exista o pace durabilă dacă îi permitem agresorului să învingă”, a spus Jens Stoltenberg, care a vorbit și despre riscurile pe care militarizarea rapidă a Chinei le ridică alianței, susținând că alianța, la fel ca în cazul gazului rusesc, trebuie să fie conștientă de dependențele pe care le are față de alte regimuri autoritare.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Momentul emoțional a venit însă în timpul secțiunii de întrebări și răspunsuri. După ce secretarul general al NATO a vorbit despre rolul „instrumental” al României în oferirea ajutorului militar și umanitar pentru Ucraina, acesta a fost întrebat de către un jurnalist din Serbia cu privire la motivele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

Reiterând o serie de idei folosite în repetate rânduri și de propaganda rusă, acesta a susținut că explicația cuceririi de noi teritorii este una „simplistă”, fiind ignorate atât garanțiile de securitate pe care Rusia le-a cerut din partea NATO, violarea drepturilor minorității ruse în Donbas și limitarea folosirii limbii ruse printr-o lege controversată, acesta i-a cerut secretarului NATO cum vede aceste critici venite din partea Rusiei pentru eșecul negocierilor diplomatice. Jens Stoltenberg a oferit un amplu răspuns, ce pe alocuri a devenit emoțional.

„Niciun din punctele invocate nu reprezintă o justificare pentru o invazie brutală, un război de agresiune față de un stat vecin. Există întotdeauna neînțelegeri între țări, și avem instituții și mecanisme pentru rezolvarea acestor diferențe. Dar asta nu oferă o justificare pentru invadarea unui stat suveran democratic. Ucraina este un stat democratic, este un stat suveran, cu granițe recunoscute internațional – inclusiv de către Rusia, în repetate rânduri, chiar și în Memorandumul de la Budapesta unde au garantat aceste granițe.

Această idee că unele neînțelegeri privind folosirea limbii materne poate justifica un război de agresiune este absolut greșită și foarte periculoasă. Sunt multe state cu minorități în Europa ce au diferite nemulțumiri, și dacă începi să crezi că asta justifică un război cu zeci de mii de oameni uciși cu bombardarea civililor – este total greșită. Nu știu ce vrei să indici cu aceste argumente, dar dacă crezi aceste lucruri … este complet greșit. 

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Ideea garanțiilor de securitate, că NATO reprezintă o amenințare, că Ucraina reprezintă o amenințare pentru Rusia – la fel, complet greșită. NATO este o alianță defensivă și Rusia este cea care a reprezentat o amenințare pentru Ucraina. Au anexat Crimeea în 2014 și și-au folosit forțele pentru a controla Donbasul, teritoriu în granițele recunoscute ale Ucrainei. Extinderea NATO este rezultatul unor decizii democratice luate de state democratice, iar NATO nu este împotriva Rusiei ci aceste decizii sunt luate pentru că statele se simt mai în siguranță împreună în fața Rusiei”, a spus Jens Stoltenberg, amintind de aderarea la NATO a Norvegiei și la opoziția de atunci a Rusiei, de aderarea României la NATO și insistând asupra faptului că societatea română a dorit aderarea la alianța Nord-Atlantică. „Eu respect dorința României de a fi membră NATO iar președintele Putin nu poate nega dreptul statelor suverane să decidă pentru ele. Nu suntem o amenințare pentru Rusia, dar cred că teama sa reală este democrația și lipsa de înțelegere cu privire la ce pot decide statele independente”, a mai adăugat acesta.

Mircea Geoană, despre provocările NATO

Un alt moment de interes a fost discuția pe care Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO a purtat-o cu jurnalistul Edward Luce, redactorul din SUA al Financial Times. Oficialul NATO a subliniat că alianța „va rămâne alături de Ucraina atâta timp cât este necesar”, subliniind că unul din rolurile zilnice asumate de NATO în acest moment este asigurarea că nu există un risc de escaladare a tensiunilor cu Rusia, subliniind că un conflict între Rusia și NATO este ultimul lucru de care „lumea are nevoie acum”.

Întrebat cu privire la ajutorul militar pe care alianța îl oferă Kievului în acest moment, și în special cu privire la nevoia oferirii de tehnică anti-aeriană în contextul bombardamentelor ce vizează țintele civile din Ucraina, Mircea Geoană a susținut că NATO și-a definit deja planul de achiziție pe următorii zece ani, ceea ce oferă industriei claritatea necesară pentru a putea asigura necesarul armatelor NATO.

„Desigur, noi, ca aliați și parteneri ai NATO, oferim un sentiment al urgenței și a cererii și ofertei venite din partea Ucrainei, majoritatea lucrurilor de care avem nevoie. Totodată, învățăm și noi lecții, și anume că rezervele noastre din țările NATO încep să scadă. Nu doar rezervele Rusiei scad, ci și ale noastre, așa că acum avem un apel din partea industriei și asta facem noi ca NATO.

NATO este singura organizație în care industria poate să aibă claritate cu privire la cerere, iar asta nu după o perioadă de 6 luni sau 1 an, ci după aproximativ un deceniu”, a spus Mircea Geoană.

Acesta a vorbit și despre provocările Chinei la adresa alianței și rolul Europei cu privire la poziționarea SUA în fața ascensiunii Beijingului, dar cel mai emoțional moment a fost atunci când oficialul român a fost întrebat dacă NATO a greșit în 2008, tot la București, față de Ucraina și Georgia, atunci când s-a arătat deschisă la aderarea celor două state, fără însă a le oferi o cale clară pentru a deveni state membre.

„Eu vin din România și mi-am trăit jumătate din viață în comunism. Am fost cel mai tânăr ambasador numit, plin de teamă în acel moment, la Washington, și în acea perioadă nimeni nu vorbea despre extinderea NATO. Nimeni nu știa dacă SUA vor dori extinderea NATO, și am început, și toată țara mea a început, și toate țările din fostul bloc comunist au început să spună că vor în NATO pentru că acolo le este locul. Cortina de Fier a separat țara mea și jumătate din Europa pentru jumătate de secol în mizerie și dictatură – și am vrut să ne întoarcem la familia noastră. Asta este ceea ce reprezintă NATO.

Ca să vii să spui altor țări, tocmai la București, că din cauza poziției geografice ar trebui să le negăm același drept pe care-l au Germania, Franța sau Marea Britanie, Norvegia – de ce? Pentru ce motive? Nu pot judeca dacă decizia din 2008 a fost pe deplin pregătită, dar pot spune un singur lucru, că în Tratatul de la Washington, documentul nostru fondator, politica ușilor deschise este statuată absolut, și va rămâne cu noi atâta timp cât această alianță va exista”, a mai spus Mircea Geoană.

Viitoarea arhitectură a Europei

Tema principală de dezbatere la forumul organizat de Aspen și GMF a fost cum va arăta viitorul Europei în lumina conflictului din Ucraina dar și al ascensiunii Chinei. Au fost voci care au vorbit despre necesitatea reclădirii relațiilor cu Rusia după încheierea acestui conflict, fără a se preciza când s-ar putea întâmpla acest lucru sau despre ce Rusia ar putea fi vorba. Unii vorbitori, în special cei din Europa centrală, au subliniat însă că Rusia s-a izolat singură și că Europa ar trebui să se asigure că Rusia va rămâne exclusă din toate mecanismele și instituțiile internaționale, arătând că în acest moment orice instituție unde Rusia are putere de veto este blocată.

Opinia împărtășită de majoritatea celor prezenți a fost că este nevoie de o nouă ordine, o nouă arhitectură instituțională capabilă să asigure securitatea în regiune. S-a vorbit și de faptul că trebuie să acceptăm că am intrat deja în al doilea Război Rece după ce Rusia s-a retras din vechea ordine internațională. „Vom fi într-un al doilea Război Rece, asta doar dacă Rusia nu este înfrântă atât de categoric încât va cere să fie reprimită în această ordine veche”, a subliniat un oficial polonez.

Dincolo de Rusia sau China, un alt „inamic” identificat a fost unul intern – și anume tendințele autoritare din statele democratice, tendințe vizibile în diversele mișcări și partide extremiste. ”Fundamentul securității noastre stă în valorile democratice pe care le apărăm. Putin se teme cel mai mult de o societate liberă și democratică la granițele Rusiei. În acest moment nu trebuie să ignorăm pericolul intern, în Statele Unite avem din nou prezent un curent izolaționist, cu zeci de candidați care la ultimele alegeri au repetat frecvent minciunile propagandei ruse cu privire la Ucraina și NATO. Astfel, principala întrebare rămâne este cum putem reclădi încrederea în democrație în fața unui public sceptic? Iar Ucraina este decisivă în această luptă, fie acceptăm această provocare sau riscăm să transmitem mesajul greșit fiecărui autocrat din lume”, a spus și Laura Thornton, director la German Marshall Fund, din SUA.

Au fost însă și momente în care au ieșit la iveală tensiunile existente în cadrul NATO. Un astfel de moment a fost discursul ținut de ministrul de externe al Turciei, care și-a arătat nemulțumirea pentru faptul că Ankara nu a fost consultată atunci când NATO a luat decizia de a pregăti trupe ucrainene, că nu există o preocupare în cadrul alianței pentru nemulțumirile Turciei cu privire la terorism și chiar cu privire la extinderea UE, despre care oficialul turc a precizat că Ankara este uitată deși „o extindere a UE în Republica Moldova și Georgia nu poate avea loc fără Turcia”. Chiar unii jurnaliști și analiști turci prezenți la acest forum s-au arătat șocați de discursul lui Mevlüt Çavuşoğlu, caracterizându-l drept unul „arogant”, cu un context total nepotrivit pentru a ridica aceste nemulțumiri mai vechi ale Turciei.