Ce spunea Ion Iliescu despre o eventuală condamnare. “Toată țara ar protesta dacă aș fi închis pentru Revoluție”

SPECIAL FANATIK
Alexandru Năstase   
în HotNews
22/02/2021, 18:36
Ce spunea Ion Iliescu despre o eventuală condamnare. “Toată țara ar protesta dacă aș fi închis pentru Revoluție” SPECIAL FANATIK
Ion Iliescu a spus că vor exista proteste dacă el o să fie condamnat în Dosarul Revoluției. Sursa foto - colaj Fanatik

FANATIK îți readuce aminte ce spunea Ion Iliescu despre o eventuală condamnare în dosarul Revoluției. Concret, într-un interviu acordat celebrului post de televiziune BBC, fostul șef de stat, transmitea la 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, că ar exista un protest general în țară dacă cineva ar încerca să-l închidă.

“A-l privi pe Iliescu ca fiind responsabil pentru cei care au murit in Revolutie?! Eu am fost o tinta a celor care trageau in zilele Revolutiei, si nu organizatorul…

Daca cineva ar incerca sa ma inchida, ar provoca un protest general in intreaga tara”, a declarat fostul președinte al României.

Ce spunea Ion Iliescu despre o eventuală condamnare în dosarul Revoluției

Mai mult de atât, Ion Iliescu nu s-a oprit aici. Acesta a transmis că există o logică pentru ascensiunea lui în politică imediat după Revoluție. Fostul șef de stat le-a transmis jurnaliștilor britanici că era cunoscut de oameni pentru conflictele pe care le-a avut cu Nicolae Ceaușescu.

“Eram cunoscut ca fiind cel pe care Ceausescu l-a expulzat de la conducerea partidului inca din 1971 si exista o anumita simpatie pentru mine in diferite cercuri. Erau oameni care lucrasera cu mine in anii studentiei, apoi in miscarea de tineret, apoi in alte puncte ale administratiei tarii in care am lucrat, in diferite judete in care am lucrat.

Sursa foto – hepta.ro

Eram cunoscut in tara, iar acesta este primul aspect. Un alt aspect era ca aveam unele conexiuni cu anumiti oameni, chiar cu doi generali.

Unul dintre ei era un fost ministru al Apararii, iar celalalt era seful Marelui Stat Major. Au fost niste discutii, dar fostul ministru al Apararii de care vorbesc a murit in 1987, bolnav de cancer. Deci nimic concret nu s-a finalizat ca idee”, a mai zis Ion Iliescu.

Cum a plănuit Ion Iliescu să-l dea jos pe Nicolae Ceaușescu de la conducerea țării

Ion Iliescu nu a ezitat și a recunoscut în fața jurnaliștilor de la BBC că au existat de-a lungul timpului mai multe întâlniri în care s-a discutat posibilitatea ca Nicolae Ceaușescu să fie îndepărtat.

“Au fost niste intalniri la inceputul anilor ’80, trei-patru ne adunam cateodata ca sa discutam despre eventuale posibilitati de a-l rasturna pe Ceausescu. Dar am fost descoperiti de Securitate si unul cate unul am fost izolati.

Sursa foto – hepta.ro

Unul a murit, altul a inceput sa fie supravegheat, eu m-am aflat tot timpul sub supravegherea Securitatii, un altul a fost luat din Bucuresti si trimis la Focsani si asa mai departe. Deci grupul ca atare a fost desfiintat. Dar au existat si alte tentative.

Oameni obisnuiti care au initiat anumite actiuni, dar fara nici un rezultat. Singura cale care a fost posibila in Romania a fost aceasta revolta populara”, a mai spus fostul președinte.

Ce a răspuns Ion Iliescu la întrebarea „cine a tras în noi”

La întrebarea “Cine a tras la Revolutie?”, răspunsul lui Ion Iliescu a fost unul cât se poate de ferm. Fostul șef de stat consideră că au existat oameni loiali vechiului regim comunist.

“Este o problema majora pentru noi toti. Cine a inceput? Parerea noastra este ca niste oameni loiali lui Ceausescu au vrut sa stopeze incercarea de alcatuire a unei noi structuri a puterii.

Sursa foto – hepta.ro

Era un numar mic de profesionisti pentru ca au starnit aceasta reactie in lant, multi oameni au primit arme, nu era vorba numai de soldati, ci si de oameni obisnuiti. Cei care au intrat in Comitetul Central au primit arme si au inceput…

De aici si suspiciunea generala “cine sunt teroristii?”. Pentru ca se spunea ca niste teroristi actioneaza impotriva Revolutiei, iar suspiciunea era generala: militarii s-au impuscat intre ei, civilii la fel”, a încheiat Ion Iliescu.

Ce se întâmplă cu Dosarul Revoluției

Vă readucem aminte că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis unele excepţii ridicate de părţi în Dosarul Revoluţiei şi a constatat ”neregularitatea rechizitoriului”. De asemenea, au fost eliminate de la dosar unele probe şi declaraţii.

Printre probele respinse de magistrați se numără actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale, rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora.

De asemenea, sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989 și punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989 au fost respinse.

Cum i-a chemat Ion Iliescu pe ruși în timpul Revoluției

În timpul revoluției din decembrie 1989, Iliescu și o parte a disidenților politici au constituit Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de Generalul Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și, prin urmare, al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992.

Conform presei, un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu și Silviu Brucan au rugat Moscova, prin intermediul ambasadei, să trimită un ajutor militar „pentru că singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document.

Sursa foto – hepta.ro

Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”, se precizează în document. Solicitarea de către Iliescu a intervenției militare rusești este confirmată de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluției române.

Este vorba de cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei și Tancurilor, ale viceamiralului (în rezervă) Ștefan Dinu, care în decembrie 1989 era șef al Direcției de Informații a Armatei și ale lui Ștefan Gușă, Șef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989, care s-a opus fățiș și vehement acestei inițiative.

Închide ×