Cel mai mare cutremur care a zguduit vreodată România. Cum au fost salvate mii de vieți, chiar de Sf. Parascheva

România se află într-o zonă activă din punct de vedere seismic, iar pământul ține să ne reamintească periodic despre acest fapt, fie prin seisme de mică și medie intensitate, fie prin cutremure catastrofale pentru țară.

De-a lungul istoriei, au fost consemnate mai multe seisme violente ce au avut loc pe teritoriul României.

Sigur, cel mai bine cunoscut eveniment de acest fel este seismul din 4 martie 1977, mai ales pentru că este cel mai recent cutremur foarte puternic prin care a trecut România. Avem pe listă și cutremurul din 1986, care din fericire n-a făcut la fel de multe victime și pagube materiale precum cel produs cu nouă ani înainte.

Deși cutremurul din 1977 este cel mai cunoscut la nivelul populației și a avut o magnitudine semnificativă, nu este și cel mai puternic seism care a lovit România.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Pentru a descoperi care a fost cel mai puternic cutremur din țară, trebuie să ne întoarcem înapoi în timp vreo două secole, când România așa cum o știm astăzi încă nu exista.

În data de 14/ 26 octombrie (data de 14 octombrie provine din calendarul pe stil vechi, iar cea de 26 octombrie corespunde calendarului pe stil nou – cu toate acestea, calendarul gregorian încă nu fusese adoptat în țară la momentul evenimentului), pământul s-a cutremurat atât de tare în zona Vrancea, încât unda de șoc s-a simțit și la aproape 2.000 de kilometri distanță, la Moscova.

Cutremurul a lovit de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva și a afectat grav Bucureștiul. Cele mai însemnate pagube au avut loc în zona Curburii Carpaților.

În Capitală, conform scrierilor vremii, distrugerile au fost răspândite, mai ales în rândul bisericilor. Dionisie Ecleziarhul consemna în urma seismului că ”s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (n.r. – Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.”

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Turnul Colței, finalizat în 1714, s-a rupt pur și simplu de la jumătate și s-a prăbușit pe pământ. Deși reconstruit ulterior, turnul a fost dărâmat complet în 1888, în vremea primarului Pache Protopopescu.

Distrugeri semnificative au avut loc și la o distanță mai mare de epicentru. Spre exemplu, Biserica Mărgineni de la Târgu Jiu s-a prăbușit în timpul cutremurului. Și Biserica Născătoarei de Dumnezeu de la Vălenii de Munte s-a făcut una cu pământul, cu toate că era o ctitorie recentă la momentul respectiv.

Și în interiorul arcului carpatic, mai degrabă ferit de intensitatea seismelor vrâncene, au avut loc incidente. Biserica Neagră din Brașov a fost afectată, la fel ca multe alte clădiri din oraș. Nici la Sibiu n-a fost mai bine, unde Biserica Catolică s-a prăbușit.

Cât de puternic a fost seismul din 1802

Cât de mare a fost cutremurul din 1802, astfel încât să provoace asemenea pagube, însă?

Cele mai multe estimări îl situează în jurul intensității de 7,9 grade pe scara Richter. Există totuși și estimări mai mari, care sugerează că seismul ar fi avut până la 8,2 grade pe scara Richter.

Dacă estimarea mai mare este și cea corectă, vorbim despre singurul seism de peste 8 grade ce a avut loc în istoria cunoscută a țării.

Seismul a avut loc la orele prânzului, mai exact la 12:55. Ar fi avut și o durată de 2 minute și 30 de secunde, cu toate că un studiu atestă că pământul s-ar fi cutremurat aproximativ un minut.

Cu toate că pagubele materiale au fost foarte însemnate, unii ar putea considera un miracol faptul că n-au fost și foarte multe victime.

Deși cutremurul a lovit într-o zi de mare sărbătoare, când bisericile ar fi fost pline, acesta s-a produs la ora la care slujbele de Sfânta Parascheva deja se încheiaseră. Astfel, sunt consemnați doar 4 morți în urma acestui cutremur.

Seismul n-a venit singur, ci a fost urmat și de cinci replici desfășurate pe parcursul mai multor zile. Cea mai puternică a avut magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter și a avut loc noaptea, cam la 14 ore după seismul inițial.

Ajuns aici, probabil te întrebi cum poate fi estimată magnitudinea unui cutremur în lipsa aparatelor specializate pe care le avem în prezent.

Chiar și în lipsa unui seismograf aflat la fața locului, experții pot face observații macroseismice pentru a oferi o estimare: intensitatea epicentrală maximă sau distanțele epicentrale pentru diferite valori ale intensității și adâncimea focală, utilizând relații empirice diferite stabilite pentru acești parametri, notează authenticmagazin.com.

Ce alte seisme majore au lovit România în ultimele două secole

După cutremurul din 1802, România a mai fost lovită și de alte seisme de intensitate mare.

Următorul s-a produs în 1829 și a avut magnitudinea de 7,3 grade, iar un altul a lovit la doar 9 ani distanță, în 1838, având magnitudinea de 7,5 grade.

România s-a cutremurat și în 1894 și în 1908, ambele cutremure având 7,1 grade pe scara Richter.

În 1940, România era lovită din nou de un cutremur de 7,7 grade, iar pământul avea să se liniștească până la începutul primăverii lui 1977, când a avut loc cutremurul din 4 martie. A luat 1.578 de vieți, 1.484 de victime fiind din București.

Un ultim cutremur semnificativ a avut loc în 1986, acesta având magnitudinea de 7 grade.

Iar acum, România așteaptă următorul mare seism, care are șanse să fie unul devastator, mai ales în București, unde sute de clădiri sunt în pericol să cadă fără să aibă nevoie ca pământul să se cutremure măcar.