China, inteligența artificială și ordinea mondială. De ce vor SUA să se întoarcă în UNESCO

După o absență de cinci ani, Statele Unite au cerut, luni, în mod oficial să se reintegreze în UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Scopul declarat este de a recâștiga un loc la masa negocierilor, într-un moment în care China pare să exercite o influență din ce în ce mai mare, în special în chestiuni legate de educație și de viitorul inteligenței artificiale (AI).

Biden inversează ideologia Trump

Acordul climatic de la Paris, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, UNESCO: sub președintele Donald Trump, Statele Unite au abandonat mai multe instituții internaționale. Luni, președintele democrat Joe Biden și-a arătat încă o dată hotărârea de a reda locul americanilor în Unesco: după o absență de cinci ani, Statele Unite au depus oficial cererea de reintegrare în Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Decizia Statelor Unite de a se alătura din nou UNESCO a fost primită cu aplauze la sediul său din Paris, unde directorul general Audrey Azoulay a descris-o drept un „moment istoric” și „o zi importantă pentru multilateralism”. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a însemnat că UNESCO contează”, a spus ea. ”Și când ești absent de aici, pierzi ceva. Când scaunul tău este gol, nu ai niciun cuvânt de spus. Pierzi ceva pentru influența ta în lume, dar și pentru propriul tău interes national”.

Dosarul palestinian, fricțiune între SUA și UNESCO

Statele Unite își anunțaseră retragerea din UNESCO în octombrie 2017 din cauza tensiunilor legate de Palestina. Washingtonul a denunțat în special „părtinirea anti-israeliană persistentă”. Această retragere, însoțită de cea a Israelului, a devenit efectivă în decembrie 2018. Deși, în realitate, disputa datează de mai bine de zece ani: în 2011, administrația Obama a înghețat contribuția financiară a Statelor Unite după ce Palestina a fost acceptată ca membru al instituției culturale.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Dar chestiunea palestiniană nu pare să fie motivul revenirii Statelor Unite în UNESCO. În aprilie 2022, secretarul american de Stat Antony Blinken a deplâns faptul că de scaunul lăsat liber de Statele Unite va beneficia rivala sistemică: China. „Când nu suntem la masă pentru a influența cursul conversației și a contribui la definirea normelor și practicilor, altcineva va fi acolo. Iar acel altcineva este probabil China”, a declarat el.

Și grădina sediului UNESCO, finanțată tot de China

În lipsa Washingtonului – care a reprezentat singur 22% din bugetul organizației – China a devenit principala țară în ceea ce privește contribuțiile obligatorii la UNESCO, în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari pe an. „Chiar și grădina de la sediul UNESCO a fost cofinanțată de un oraș chinez”, spune Ashok Swain, profesor de cercetare în domeniul păcii și conflictelor la Universitatea Uppsala din Suedia. „China s-a asigurat că este prezentă aici”.

Interese economice și politice în spatele siturilor protejate

Toate acestea asigură Beijingul că ocupă un loc important în discuții, în special în cadrul Comitetului Patrimoniului Mondial. Un grup cunoscut mai ales pentru desemnarea siturilor culturale care urmează să fie protejate, dar care are un rol politic mai pregnant decât ar putea părea. „Acesta are un impact major asupra turismului și a economiei și poate da naștere la controverse atunci când selectează situri ce urmează să fie protejate în teritorii disputate”, explică Ashok Swain, notează France 24.

Aceasta a fost cazul în 2018, de exemplu, când Comitetul a decis să recunoască Orașul Vechi din Hebron, din Cisiordania, ca sit al Patrimoniului Mondial – ceea ce a stârnit, fără surpriză, indignarea Israelului. Iar când China a deținut președinția, între 2021 și 2022, Comitetul a recomandat ca Marea Barieră de Corali din Australia să fie plasată pe lista siturilor aflate în pericol. Sydney a protestat zgomotos împotriva acestei măsuri, spunând că riscă să coste țara mii de locuri de muncă și să lase o gaură uriașă în veniturile sale turistice extrem de importante. „Atunci când prezidezi, ai un cuvânt greu de spus în privința siturilor care ar trebui declarate sau nu de patrimoniu”, a spus Swain.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Modelarea agendei via Drumurile Mătăsii

Într-un articol publicat în 2021 de către media americană The Hill, un diplomat american și fost administrator al Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională, John Brian Atwood, a avertizat, de asemenea, împotriva modului în care țări precum China încearcă „să modeleze agenda UNESCO după cum consideră de cuviință și după interese”. El a subliniat, de exemplu, eforturile Beijingului de a transfera Biroul Internațional de Educație al UNESCO la Shanghai sau pentru ca agenția să semneze un acord de cooperare ca parte a Inițiativei „Belt and Road”. Lansat în 2013, acest vast proiect chinez prevede investiții în infrastructura rutieră, feroviară și maritimă pentru a lega mai bine China de Europa și Africa.

Rivalitatea privind inteligența artificială

Pentru că rolul UNESCO nu se limitează la selectarea siturilor pentru a fi incluse în patrimoniul umanității: organizația dezvoltă, de asemenea, programe educaționale, apără libertatea presei și sprijină schimburile științifice. Iar în ceea ce privește acest ultim aspect, momentul revenirii SUA nu este o coincidență. Americanii doresc să aibă un cuvânt mai important de spus în dezbaterile actuale privind normele care guvernează inteligența artificială (AI), în timp ce UNESCO a elaborat o recomandare privind etica AI încă din 2021. În luna martie,  în timp ce administrația Biden lucra la o revenire a SUA la UNESCO, Antony Blinken a cerut Congresului să aprobe 150 de milioane de dolari pentru a adera la organizație.

Washington: „Nu ne întoarcem să vă facem un cadou”

„Sunt convins că ar trebui să ne întoarcem în cadrul UNESCO, nu pentru a-i face un cadou, ci pentru că lucrurile care se întâmplă acolo sunt cu adevărat importante”, a declarat Antony Blinken în martie. „Organizația lucrează la reguli, norme și standarde pentru inteligența artificială. Vrem să fim acolo”, a precizat el.

„Chiar dacă cadrele dictate de UNESCO sunt doar consultative, ele au totuși o mare importanță pe plan ideologic”, a spus Ashok Swain. ”Viziunea Chinei asupra democrației și drepturilor omului este foarte diferită de cea a SUA. Prin urmare, interesele ideologice ale Washingtonului ar putea fi puse sub semnul întrebării dacă China reușește să stăpânească formularea normelor și reglementărilor pentru inteligența artificială”.

600 milioane de dolari, „taxa” de revenire

Pe scurt, înseamnă ca SUA să aibă un cuvânt de spus în ordinea mondială. „Când lumea este împărțită în două tabere ideologice, regulile stabilite la UNESCO contează”, a declarat Swain. Noua cerere a SUA nu a menționat statutul Palestinei. Da în scrisoarea de readmisie, Washingtonul a declarat că a luat notă de „accentul pus de UNESCO pe reducerea dezbaterilor politizate, în special în ceea ce privește problemele din Orientul Mijlociu”.

În încercarea sa de a reveni în rândurile UNESCO, SUA au fost de acord și să plătească organizației peste 600 de milioane de dolari în arierate. Cu toate acestea, acceptarea revenirii americane în UNESCO nu va fi posibilă decât după un vot majoritar al celorlalte state membre, așteptat în luna iulie. China, prin intermediul ambasadorului său la UNESCO, Yang Jin, a indicat deja că nu se va opune. „China este pregătită să colaboreze cu toate statele membre, inclusiv cu Statele Unite”.