De ce China lui Xi Jinping nu este atât de puternică pe cât crede Occidentul

China este văzută ca spaima Occidentului, cu produsele sale, spionajul său și ambițiile sale militare, că încearcă să destabilizeze ordinea internațională construită după cel de-al Doilea Război Mondial. Președintele Xi Jinping dorește să proiecteze China ca un partener comercial puternic – sau un adversar periculos – pentru aproape orice țară care speră să aibă succes în secolul XXI.

„Ascensiunea Estului și declinul Vestului”. Sau poate invers

Temerile occidentale privind China sunt cunoscute. Ponderea gigantului asiatic în economia globală și influența sa diplomatică schimbă liniile în ordinea internațională. Iar apropierea de Rusia lui Vladimir Putin și promovarea modelului chinez în fostele țări din lumea a treia capătă o importanță semnificativă, alături de discreditarea tot mai mare a valorilor democratice.

Numai că gigantul Asiatic nu este atât de puternic pe cât crede Occidentul, analizează Politico. Astfel că marca politicii economice a lui Xi Jinping este din ce în ce mai puțin convingătoare pentru companiile occidentale. „Ascensiunea Estului și declinul Vestului” este motto-ul lui Xi Jinping, devenit slogan național. Pe măsură ce creșterea economică a Chinei a săltat vertiginos iar politicienii occidentali s-au bâlbâit, cu ochelarii de cal ai intereselor, cu privire la modul în care trebuie să răspundă.

Căderea după politica „zero Covid-19”

Ca să ajungă, mai recent, la concluzia că „decuplarea de China este o iluzie”. O spun Germania (Mercedes) și Franța (ministrul Economiei). Deși destule voci au atras atenția că „cuplarea” de China ar avea ca rezultat, în cele din urmă, ca tocmai floarea industriei europene să devină „o iluzie”. Dar acum, în rândul poporului chinez – și din ce în ce mai mult în cancelariile și sălile de consiliu din Europa – începe să se spună o poveste diferită față de cea a lui Xi: marșul Beijingului către dominația economică globală s-ar putea, până la urmă, să nu fie de neoprit.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

China a reușit doar o creștere slabă a PIB-ului după ce s-a eliberat cu întârziere de restricțiile draconice impuse de politica sa „zero Covid-19”, care au paralizat economic țara. Piața imobiliară chineză este în criză, iar șomajul în rândul tinerilor a crescut la niveluri periculoase, cu o estimare de 50 %. Antreprenorii privați trăiesc din ce în ce mai mult cu sabia Partidului Comunist deasupra capului – adică intervenționismul după bunul plac în afacerile lor.

În ce-i privește pe consumatori, vremurile bune în care deschideau larg portofelele, înainte de Covid-19,  au trecut și ele. În Shanghai, Londra și New York, companiile chineze și străine se confruntă acum cu un nou scenariu: ce se întâmplă dacă încetinirea motorului chinez va fi de durată?

Dragonul asiatic poate răci

„Riscurile unei crize economice majore în China sau, poate mai probabil, ale unei iminente stagnări a creșterii economice sustenabile, sunt (…) în creștere”, a declarat Jacob Kirkegaard, cercetător principal la Peterson Institute For International Economics. Evident, ceea ce se întâmplă cu economia Chinei reverberează în întreaga lume.

Potrivit celor mai recente statistici, economia chineză a crescut într-un ritm slab în al doilea trimestru al acestui an, PIB-ul fiind cu doar 0,8% mai mare în perioada aprilie-iunie față de trimestrul anterior, pe o bază ajustată sezonier. De la an la an, PIB-ul a crescut cu 6,3% în al doilea trimestru – sub prognoza de 7,3%. Aceste cifre sunt totuși mai sănătoase decât se pot lăuda majoritatea economiilor occidentale.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Dar perspectivele incerte sporesc îndoielile cu privire la modul în care Beijingul va aborda Occidentul. Deocamdată, încă nu se știe dacă Xi Jinping va afișa o atitudine mai prietenoasă sau dacă, în schimb, vremurile economice mai dificile vor încuraja aripa dură din Partidul Comunist să caute puncte de conflict cu SUA sau Europa, pentru a distrage atenția opiniei publice și pentru a consolida sentimentul naționalist.

Partidul Comunist recunoaște problemele

Nici măcar liderii Partidului Comunist nu ascund problemele. La reuniunea anuală a Biroului Politic, înaintea acestei veri, care dă tonul activității economice pentru restul anului, oficialii partidului au apreciat că economia „se confruntă cu noi dificultăți și provocări, în principal din cauza cererii interne insuficiente, a dificultăților în funcționarea unor întreprinderi, a numeroaselor riscuri și pericole ascunse în domenii cheie și a unui mediu extern sumbru și complex”, a informat agenția de presă de stat Xinhua.

În Europa, precum și în SUA, guvernele își reevaluează radical propriile vulnerabilități economice. Invazia Rusiei în Ucraina a șocat guvernele UE, determinându-le să-și revizuiască dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de regimuri potențial ostile.

În mare parte, Europa s-a decuplat de importurile de combustibili fosili din Rusia, dar rămâne dependentă de China, cum ar fi, întâi de toate, de materiile prime esențiale care intră în componența bateriilor pentru mașini electrice – vitale pentru tranziția energetică ecologică. Iar la acest capitol nici un constructor nu-și face iluzii cine va domina piața în viitorul (foarte) apropiat.

„Reducerea riscurilor”

Liderii occidentali, de la președintele Comisiei Europene,Ursula von der Leyen, până la președintele SUA, Joe Biden, vorbesc acum despre strategia de „reducere a riscurilor” economice față de China. Pericolul unei legături prea strânse cu economia chineză a fost conștientizat chiar și de cancelarul german Olaf Scholz, considerat în mod tradițional ca fiind cel mai important lider european în ceea ce privește politica față de China.

În spatele ușilor închise, în cadrul reuniunii la nivel înalt din octombrie a Consiliului European de anul trecut, Scholz și-a împărtășit temerile cu privire la perspectivele Chinei. Vorbind cu puțin timp înainte de prima sa călătorie la Beijing în calitate de cancelar, el le-a spus omologilor săi din UE că „o criză financiară masivă” ar putea fi declanșată dacă Beijingul nu reușește să își gestioneze criza imobiliară, potrivit a doi diplomați informați despre conversație, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi deschis.

Beijingul lasă tonul mai moale

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, se pregătește să se retragă din acordul semnat de Roma pentru a face parte din planul global de infrastructură al lui Xi, Belt and Road. Iar guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a adoptat în ultimele săptămâni o poziție mai critică față de Beijing, în special în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina.

În acest context, guvernul de la Beijing se concentrează acum să se angajeze cu Occidentul într-o manieră mai puțin glacială, chiar și atunci când este vorba de rivalul său, Washington. Mai mulți oficiali americani – de la secretarul de Stat Antony Blinken la secretarul Trezoreriei, Janet Yellen – au vizitat China în ultimele luni, iar secretarul pentru Comerț, Gina Raimondo, este așteptată să meargă în cursul acestei veri. Un summit UE-China este, de asemenea, în pregătire, potrivit unui diplomat care a vorbit sub anonimat deoarece planurile nu au fost încă finalizate.

Companiile străine sunt neîncrezătoare

Beijingul dorește, de asemenea, să calmeze întreprinderile private din China, dar nu pare ca planul să funcționeze. „Ceea ce am văzut a fost, de fapt, o scădere a nivelului general de încredere” în rândul celor 570 de companii din UE care operează în China și care au participat la un sondaj recent, potrivit lui Jens Eskelund, președintele Camerei de Comerț a UE în China. „Și o mare parte din aceasta are de-a face cu un nivel crescut de incertitudine cu privire la situația Chinei, în special în ceea ce privește economia”, a declarat Eskelund, a cărui instituție reprezintă 1.700 de companii și entități, în majoritate europene, în China.

Mâna lui Xi asupra sectorului privat

De partea sa, Xi Jinping a demonstrat în mod constant o preferință pentru sectorul de stat. Cele mai radicale măsuri ale sale împotriva sectorului privat au vizat giganții din domeniul tehnologiei, deși aceștia sunt considerați în general ca fiind cea mai bună armă a Chinei de a concura cu Occidentul. Sub supravegherea lui Xi, birocrația chineză a luat măsuri drastice împotriva fondatorului miliardar al platformei multinaționale de comerț electronic Alibaba, Jack Ma, a restricționat dezvoltarea jocurilor online și a cursurilor de meditații private și a reglementat puternic datele chiar și pentru companiile străine.

Unele companii occidentale se uită deja în altă parte. Potrivit lui Eskelund, 11% dintre întreprinderile chestionate anul trecut au declarat că se gândesc să părăsească China. În acest an, exact același procent de companii au declarat că au luat deja decizia de a pleca.

„Când te afli într-o economie care crește cu 10 procente pe an, este bine pentru toată lumea”, a spus Eskelund. „Dacă încetinești la 5%, 5,5 %, atunci vor exista sectoare ale economiei care nu vor mai crește la fel ca înainte”. Xi Jinping a acumulat o vastă putere personală la vârful sistemului politic chinez. Iar succesul economiei chineze va depinde în mare măsură de liderul de la Beijing.