Conflict între secretarul SUA al Apărării și oficialii germani. Motivele pentru care Berlinul amână livrarea tancurilor Leopard pentru Kiev

Deși întrunirea de la Ramstein de vinerea trecută, acolo unde s-au întrunit miniștrii apărării din cele circa 50 de state ce susțin militar Ucraina, a avut un rezultat pozitiv, cu anunțuri privind livrări de armament de 5 miliarde de dolari, au existat și tensiuni între aliați, în principal privind indecizia Germaniei privind livrarea de tancuri Leopard.

Conflict între secretarul SUA al Apărării și oficialii germani

După întrunirea de la Ramstein și impasul privind livrarea de tancuri Leopard Kievului, secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, a fost întrebat de reporteri dacă Germania „contribuie suficient” la efortul de a ajuta militar Ucraina.

„Da, dar cu toții putem face mai mult. Sunt un aliat de nădejde și au fost așa de foarte, foarte mult timp. Și cred cu adevărat că vor continua să fie un aliat de încredere și în viitor”, a spus Austin care a a minimalizat importanța imediată a tancurilor, menționând că vehiculele de luptă americane Stryker și vehiculele blindate Bradley vor oferi Ucrainei noi capacități în război. „Nu este vorba cu adevărat despre o singură platformă”, a spus el, încercând să nege disensiunile din interiorul alianței ce au ieșit la suprafață în ultimele zile, când atât Washingtonul dar și alte țări, precum Polonia sau țările baltice, pe subiectul livrării de tancuri Leopard armatei ucrainene.

De altfel, tot al Ramstein, liderii a 15 state care au în dotare tancuri Leopard au purtat discuții separate cu oficialii germani în încercarea de a ajunge la un numitor comun pe această temă. Ministrul apărării polonez a caracterizat această întâlnire ca fiind „o discuție productivă între aliați”, precizând că subiectul va fi abordat în continuare pentru a se ajunge la o decizie.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia va cere oficial permisiunea Germaniei pentru re-exportul tancurilor Leopard către Ucraina, adăugând însă că Varșovia va face acest lucru indiferent de răspunsul Berlinului. “Chiar dacă nu am obține această aprobare… tot am transfera tancurile noastre împreună cu altele în Ucraina. Condiția pentru noi în acest moment este să construim cel puțin o mică coaliție de țări”, a spus oficialul polonez, citat de Reuters.

În weekend însă, presa germană a scris pe surse că în cadrul întrunirii de la Ramstein șeful cancelariei germane (echivalentul SGG de la noi), Wolfgang Schmidt, a intrat într-un schimb de replici dur cu Lloyd Austin. Tensiunile ar fi fost atât de ridicate încât Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Biden, l-a sunat nervos pe Jens Plötner, consilierul pentru securitate națională al Germaniei.

Luni, potrivit celor de la Washington Post, ministrul apărării german a declarat că o decizie privind livrarea de tancuri Ucrainei va fi luată „în curând”. Duminică, președintele Comisiei pentru politică externă a Congresului SUA, republicanul Michael McCaul, a spus că Statele Unite trebuie să acționeze ea prima și în acest caz. „Dacă am anunța că vom da tancuri Abrams, doar unul singur, asta ar dezlănțui … Din câte am auzit, Germania așteaptă ca noi să preluăm conducerea”, a spus congresmenul american care a susținut că este posibil ca doar simplul anunț din partea Pentagonului în acest sens să fie suficient pentru a convinge Berlinul să livreze tancuri Ucrainei.

Germania își sabotează poziția de lider în Europa

Annalena Baerbock, ministrul german de externe, a declarat duminică seară într-un interviu că Berlinul nu se va opune Poloniei în cazul în care această țară va cere voie să livreze tancuri Ucrainei, o poziție care pentru mulți comentatori a reprezentat o confirmare că tancurile Leopard vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, în Ucraina.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

În acest context, acțiunile Berlinului nu reprezintă decât o tactică de tărăgănare, una care nu face decât să submineze poziția și încrederea statelor europene în Germania – văzând incapacitatea de acțiune a Berlinului într-o situație în care securitatea acestor țări este amenințată. „Departe de a fi liderul Europei, Germania devine marele obstacol în inima continentului”, scrie New Statesman într-un puternic editorial critic privind inacțiunea oficialilor germani.

Este poate și punctul în care acționează presiunea Statelor Unite, presa germană relatând duminică, citând surse din industria de apărare germană, că Washingtonul oferă tancuri din propriile rezerve, plus parteneriate la nivelul companiilor de apărare, țărilor europene care vor trimite tancuri Leopard în Ucraina. Acest lucru înseamnă că practic, fiecare țară care ar accepta oferta americanilor, va fi pierdută pentru industria de apărare germană.

În aceste condiții, aparentul refuz al oficialilor germani de a aproba transferurile acestor tancuri către Ucraina pare învăluit în mister în condițiile în care indecizia pare a periclita chiar poziția Germaniei în Europa. Analiștii militari sunt de părere că în actualul context militar, în care NATO asistă Ucraina în tranziția de la sistemele de armament sovietic la cele occidentale, este lipsit de sens să traseze o linie roșie în jurul tancurilor grele de luptă.

„Tancurile de luptă occidentale (MBT), cum ar fi M1 Abrams sau Leopard 2, oferă avantaje față modelele rusești în ceea ce privește blindajul, puterea de foc și manevrabilitatea. Pur și simplu, tancurile occidentale au fost proiectate pentru a permite echipajelor lor să supraviețuiască cât mai mult timp pe câmpul de luptă, în timp ce tancurile sovietice, precum T-72, au fost proiectate pentru a copleși inamicul prin numărul lor. În acest moment, Ucraina este în perioada de tranziție de la sistemele de armament rusești, moștenite de la Uniunea Sovietică, la sisteme de armament occidentale.

Tancurile Abrams sau Leopard nu sunt concepute pentru a lupta singure, dar capacitatea lor de a permite operațiuni terestre ofensive necesită un sistem integrat de război cu arme combinate, care include blindate de infanterie, recunoaștere, artilerie etc. Marder și Bradley sunt utile în sine, dar pentru a-și valorifica pe deplin potențialul, trebuie să fie asociate cu tancuri puternice. Din punct de vedere operațional, livrarea Leopard 2 și M1 Abrams este punctul final logic al procesului de înarmare a forțelor terestre ucrainene”, este de părere profesorul Georg Lofflmann, profesor de studii de război în Statele Unite, care subliniază că după livrarea atâtor sisteme de armament e lipsit de sens să tragă o linie roșie în ceea ce privește tancurile grele de luptă. „În cele din urmă, vor urma tancurile occidentale, deoarece obiectivul strategic al Occidentului este de a permite contraofensivele ucrainene și de a recuceri teritoriul ocupat de Rusia, iar pentru aceasta au nevoie de întregul pachet de sprijin occidental, inclusiv de tancuri”.

Motivele pentru care Germania amână decizia privind tancurile Leopard

Profesorul american spune că în prezent, atât în Germania dar și în Statele Unite, există o serie de argumente pentru care cele două țări amână o măsură decisivă privind livrarea de tancuri Leopard sau Abrams.

„În ceea ce privește Germania, există două motive. Primul vizează faptul că aceste tancuri grele sunt catalogate, deși clasificarea în sine este problematică, drept arme ofensive, al căror scop este acela de a străpunge liniile de apărare ale inamicului. Acest lucru înseamnă că panzerele germane ar urma, la 80 de ani după Operațiunea Barbarossa, să atace trupe rusești în Ucraina. Impactul psihologic al acestui lucru nu ar trebui subestimat, deoarece reprezintă o întoarcere cu 180 de grade față de tradiția de politică externă a SPD și identificarea sa ca “partid al păcii”. Așadar, primul obstacol este o aversiune socioculturală împotriva războiului.

La nivel strategic, Scholz pare să se teamă de expunerea Germaniei la represalii rusești, deoarece Germania nu are propria capacitate de descurajare nucleară. Din această perspectivă, Marea Britanie, Franța și SUA au mai mult spațiu de manevră, deoarece pot opera sub propria lor umbrelă nucleară. Legând livrarea Leopard 2 de M1 Abrams, Scholz a cerut, în esență, o garanție de fier că orice ar face Germania se află sub protecția SUA – argument ce ignoră poziția altor state precum Polonia sau garanțiile oferite de Articolul 5 al NATO”, scrie profesorul american, care susține că autoritățile de la Berlin preferă să riște reputația internațională a țării în condițiile în care nu există o majoritate clară în societatea germană pentru livrarea de tancuri Ucrainei.

Western Tanks. Why does Ukraine want them? Why do Germany and the US (so far) refuse to give them? An attempt to explain where we are, how we got here, and where things might be going. 1.) Western Main Battle Tanks (MBTs) such as the M1 Abrams or Leopard 2 offer advantages over pic.twitter.com/2R5OtavgDF

— Georg ‘Tenured Maverick’ Löfflmann (@gloefflmann) January 22, 2023

Există însă și un al treilea motiv, potrivit expertului român Marius Ghincea, cercetător la Johns Hopkins School of Advanced International Studies. Potrivit acestuia, Berlinul are o cu totul altă teorie a victoriei decât Ucraina, care vrea eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia, dar și decât Statele Unite și Marea Britanie, care urmăresc erodarea capacităților convenționale ale Federației Ruse și eliberarea teritoriului ucrainean ocupat de Rusia începând cu 24 februarie 2022.

„Germania, în schimb, definește victoria în termenii unei păci negociate. Victoria pentru germani ar fi situația în care ambele părți realizează că nu mai pot câștiga mult pe cale militară și trebuie să accepte calea negocierilor. Pentru ca asta să se întâmple, Ucraina trebuie să primească suficient armament încât să frustreze inițiativele militare rusești dar nu suficient încât să elimine potențiale stimulente pe care Kievul le-ar putea avea pentru a accepta să stea la masa negocierilor.

Astfel, o situație de impas pe câmpul de luptă e ideală pentru Berlin, care speră că o astfel de situație va deschide calea unor negocieri și tranziția de la „politica prin război” la „politica prin diplomație”. Când armele vorbesc, diplomația tace. Când armele tac, diplomația vorbește. Este fezabilă teoria victoriei à la Berlin? Puțin probabil, având în vedere dorința est europenilor de a elimina amenințarea strategică rusească”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

De ce Pentagonul nu vrea să trimită tancuri M1 Abrams

O altă dilemă vizează refuzul Statelor Unite, care până acum au oferit un ajutor militar Ucrainei de peste 30 de miliarde de dolari, de a trimite tancuri M1 Abrams și să ignore astfel refuzul Germaniei. Profesorul american Georg Lofflmann susține că motivele sunt atât tehnice cât și politice.

În ceea ce privește argumentele tehnice, specialiștii americani văd tancurile germane mult mai ușor de folosit de către armata ucraineană dar și mult mai ușor de desfășurat pe câmpul de luptă în condițiile în care un număr important de țări europene au aceste tancuri în dotare și deci liniile secundare de aprovizionare, ce vizează reparația lor, instruirea militarilor ucraineni în folosirea lor, ar fi mult mai ușor de instituit. Spre deosebire, niciun stat european nu are în dotare tancurile americane Abrams (Polonia doar ce a început achiziția lor).

Motivele politice țin însă de rolul Europei în chestiunile de securitate, Casa Albă dorind ca cea mai puternică și bogată țară europeană să-și asume un rol mai important într-o criză de securitate de pe continent.

„Există un dezechilibrul în materie de ajutor militar între Statele Unite și Europa. Ucraina este o țară europeană, amenințată de un vecin european, dar, încă o dată, Statele Unite sunt cele care trebuie să rezolve problemele de securitate ale Europei în locul ei. Asta, după ce ani de zile am avut parte de critici venite din SUA cu privire la o “împărțire necorespunzătoare a sarcinilor” în cadrul alianței NATO.

În contextul recentei administrații Trump, ale cărei impulsuri populiste naționaliste sunt încă foarte vii în cadrul Partidului Republican, administrația Biden susține, pe bună dreptate, că, confruntată cu cea mai mare criză de securitate de la 1945 încoace, europenii și în special Germania, cea mai bogată și mai puternică țară NATO din punct de vedere economic, trebuie să se implice mai mult. Washingtonul vrea leadership de la Berlin. Reflexele de dependență totală, pasivitate strategică și inerție legitimată prin trecutul nazist al Germaniei nu mai au greutate în fața Washingtonului, ale cărei priorități strategice se află în Asia”, a mai explicat profesorul american.