Constantin Brâncuşi, copilărie plină de peripeţii. Cum a ajuns în “arest”: “Se ţinea tot de drăcovenii”

Constantin Brâncuși a avut parte de o copilărie plină de peripeții. Născut pe 19 februarie 1876 în satul Hobița din județul Gorj, acesta a fost al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni.

Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.

De altfel, în Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual după ce reușește să construiască o vioară din materiale pe care le găsește în prăvălie. În cele din urmă ia decizia de a se înscrie cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova.

Copilărie plină de peripeții pentru Constantin Brâncuși

Barbu Brezianu nota despre copilul Constantin Brâncuși în carea „Începuturile lui Brâncuși” că era destul de zvăpăiat față de ceilalți de vârsta lui.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Obișnuia să fure mâncare şi fugea de lângă animalele pe care trebuia să le ducă în fiecare zi la păscut. Tocmai din acest motiv primea constant corecţii fizice din partea fratelui mai mare.

„Când era mic, Constantin se ţinea tot de drăcovenii şi cu porcii la păscut nu-i plăcea de loc să stea. Cam fugea şi când îl bătea frat-su, Grigore, fugea la Chijnea la prăvălie. Grigore îl bătea des, mai ales că fura din casă de mâncare, că era tot nesătul. Şi de ce mânca, tot mic a rămas… (…) Când fugea de la porci, fugea la Bistriţa şi-şi umplea traista cu pietre, că era cu ea tot ruptă…“, spunea Vasile Blendea despre acesta.

Cum a ajuns Constantin Brâncuși în “arest”

Tot el a povestit cum Constantin Brâncuşi a zgâriat cu un briceag de care nu se despărțea niciodată banca de la şcoală. A fost pedepsit exemplar pentru gestul său. L-au închis într-un coteţ de găini de unde însă a fugit.

„Altădată s-a apucat să cresteze beţe cu briceagu, că totdeauna umbla cu briceagu la el…(…) Când ne-a dat la şcoală mergeam împreună la Peştişeni unde era şcoala de nuiele. A stat acolo două clase; pe învăţător îl chema Zaharia.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Odată a zgâriat banca cu briceagu şi l-a băgat la arest, că era arestu’ făcut într-un cotet. El a fugit şi nu s-a mai întors, s-a dus la Brădiceni, unde era învăţător Petre Brâncuşi; acolo a făcut şi clasele celelalte… El avea un cap bun, de pricepea repede şi-i plăcea să ştie de toate“, și-a mai adus aminte Vasile Blendea,

Despre talentul lui Brâncuși se spune că s-a manifestat încă din copilărie. De altfel, apropiații au transmis că încă de mic avea o lume a lui şi era, de multe ori, neînţeles de ceilalți. Pietrele găsite în albia râului Bistriţa şi briceagul erau principalele sale jucării.

Craiova, București, Paris, casele lui Brâncuși

La vârsta de 12 ani Constantin Brâncusi a plecat iarăși de acasă și s-a întreținut singur, lucrând pentru început ca băiat de prăvălie la Slatina. În 1889 pleacă în Craiova unde se angajează în birtul fraților Spirtaru din Piața Gării. Aici muncește și câte 18 ore zilnic pentru a strânge bani.

După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova vine la București unde termină Școala de Bellearte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține „mențiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901 câștigă medalia de argint.

Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz.

Constantin Brâncuși a expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris în 1906. A realizat în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme mulți ani de aici încolo, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu.

În 1907 și-a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse și a intrat în contact cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani sau Marcel Duchamp.