„Corupția ucide”, readusă la viață în urma tragediilor recente. „O victorie a sistemului de baroni și baronași locali”

Dacă în urmă cu patru-cinci ani sloganul „corupția ucide” era mesajul în jurul căreia se galvaniza cea mai amplă mișcare de protest din societatea românească, tragediile din săptămânile recente par să readucă tema în atenția publicului. Ideea de „stat eșuat”, enunțată chiar de președintele Iohannis, sau #toțiștiau sunt acum mesajele ce exprimă nemulțumirea profundă la adresa modului în care funcționează instituțiile statului.

De la „corupția ucide” la „toți știau”

Cu mai puțin de două luni în urmă, președintele Iohannis participa, împreună cu premierul Ciolacu și liderul PNL și fost premier, Nicolae Ciucă, la inaugurarea podului suspendat de la Brăila. A fost un moment de sărbătoare pentru liderii partidelor aflate la guvernare, șeful statului vorbind despre „cea mai amplă construcție realizată în România în ultimele trei decenii”. Dacă liderii politici și-au imaginat că acesta va fi un moment de acumulare de capital politic, realitatea avea să fie cu totul alta.

Chiar în aceleași zile, DIICOT realiza o serie de percheziții la azilele pentru bătrâni din Voluntari, un caz șocant ce avea să conducă la demisia ministrei Gabriela Firea două săptămâni mai târziu, alături de ministrul muncii, Marius Budăi. Anchetele din presă dar și cele ale instituțiilor statului au scos la iveală nereguli în serie în cazul instituțiilor statului, instituții care trebuiau să controleze ce se întâmpla la „azilele groazei”.

Ultima săptămână avea să producă trei episoade similare, unul mai dramatic decât altul. Cazul de la 2 Mai, acolo unde șoferul drogat a omorât doi tineri, s-a transformat într-o critică la adresa statului atunci când a ieșit la iveală că șoferul fusese oprit de poliție de două ori în ultimele 3 ore înaintea accidentului fără a i se ridica talonul deși nu avea asigurare. Mai mult, nici măcar nu a fost testat pentru consumul de droguri, deși în mașină fuseseră găsite droguri. A urmat apoi decesul tinerei de 25 de ani la spitalul de la Botoșani, care nu a fost văzută de un medic timp de șapte ore. Managerul spitalului, fără experiență în domeniu și care a terminat liceul ca lăcătuș mecanic, fusese numit de președintele consiliului județean, lidera PSD, Doina Federovici.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Din păcate, lista tragediilor a culminat cu tragedia de la Crevedia, un alt caz ce a luat imediat o dimensiune politică. Firma ce deține stația GPL care a sărit în aer aparține fiului primarului PSD din Caracal, Ioan Doldorea, un edil cu o avere impresionantă: 11 apartamente, două case, opt terenuri și sute de mii de euro în bănci. La alegerile din 2020, edilul din Caracal, un apropiat al baronului PSD de Olt, Paul Stănescu, a cotizat aproape 30.000 lei pentru visteria partidului. Și în acest caz pare să fi existat o serie de eșecuri în serie a instituțiilor statului ce au permis funcționarea firmei în lipsa avizelor necesare. Presa a scris că nu mai puțin de șapte instituții știau sau fuseseră sesizate cu privire la neregulile ce existau la stația GPL, iar oamenii care locuiau în apropierea acesteia, chiar și cuplul care și-a pierdut viața, făcuseră reclamații în serie în ultimii doi ani.

La fel ca în cazul „azilelor groazei”, unde presa scris despre toate instituțiile statului care știau despre neregulile și tortura la care erau supuși bătrânii dar au ales să ignore aceste probleme, haștagul „toți știau” a devenit sloganul ce denotă eșecul în sine al autorităților statului. Liderii de opinie vorbesc despre România ca „stat eșuat”, sintagma pe care președintele Iohannis o folosea în octombrie 2021 după incendiul de la Spitalul din Constanța, ca emblematică pentru eșecul instituțiilor statului de a-și proteja cetățenii în cazul acestor tragedii. Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că vorbim practic de evoluția aceleiași teme, de la „corupția ucide” la ideea statului eșuat, în contextul în care vorbim de un eșec al instituțiilor statului.

„Vorbim de un eșec al instituțiilor de control. Practic, în filosofia economiei de piață, în România avem o piață liberă pe care diverși operatori se concurează și avem rolul statului de control și reglementator. Ori, în toate cazurile astea vedem că acest rol a eșuat. Acum vedem situații de mică corupție, pentru că motorul eșecului este corupția. Dar am văzut și situație de mare corupție – eșecul de la ASF cu falimentul de pe piața asigurărilor, eșecul de la ANRE cu creșterea prețurilor la energie. Și marile instituții de control, dar și cele mici – cine trebuie să verifice la Crevedia, autoritățile locale. Un polițist individual, că a primit șpagă, că a primit un telefon, că a fost incompetent până la urmă și nu l-a reținut pe șoferul care avea droguri în mașină – l-a găsit cu droguri și l-a testat de alcool, dacă nu ar fi o tragedie ar fi un banc.

Sunt și alte situații, mai puțin tragice, dar numeroase. Câte situații am avut în care au fost știri despre toxiinfecții în diverse tabere pentru copii în această perioadă? Același tip de eșec este. Avem un stat care nu e în stare să impună regulile. Să ne uităm doar la capacitatea de reglementare a Guvernului care se chinuie de trei luni să facă legea cu fiscalitatea și tot găsește motive să amâne. Nu facem nimic că nu suntem în stare. Tot un eșec de reglementare e și aici”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Din păcate, în țara noastră problema nu e că nu avem legi, ci că nu le respectăm. La Colectiv era un club care funcționa fără autorizație. Asta e un nonsens într-o țară normală. Apoi am văzut cămine de bătrâni care funcționează, la fel, fără autorizație, am văzut mașini care circulă fără RCA, acum vedem stații, depozite de GPL fără autorizație. Asta înseamnă că practic statul în sine nu mai funcționează. Adevărul este că subiectul corupției a fost îngropat pentru că cineva a avut nevoie să fie îngropat. Cu alte cuvinte, să se poată încălca legile la vedere”, a declarat, pentru FANATIK, și sociologul Mircea Kivu.

Corupția, îngropată ca temă în guvernarea PNL-PSD

De altfel, cu exact șase luni în urmă Senatul vota intempestiv impunerea unui prag de 250.000 lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu într-o ședință surprinzătoare pe care presa avea să o numească reeditarea OUG 13. Dincolo de acest moment ce a stârnit nemulțumirea generală la nivelul opiniei publice, schimbările din justiție au trecut mai degrabă neobservate. Reformele făcute de actuala guvernare au venit cu critici din partea organismelor europene, iar principalele instituții din sistemul judiciar, CSM sau Inspecția Judiciară au rămas sub controlul unor centre de influență antireformatoare. Contextul internațional a făcut ca presiunile organismelor europene pe tema corupției să dispară, Guvernul salutând ridicarea mecanismului MCV drept o mare victorie. Nu a contat că unele reforme au fost doar de suprafață, desființarea SIIJ nu a adus la apariția vreunui dosar de corupție cu magistrați, fenomen efectiv dispărut după ce DNA a pierdut competențele pe aceste cazuri.

„Realitatea i-a explodat în față lui Klaus Iohannis. Iohannis a bătut palma cu PSD-ul când i-a adus la guvernare, costul acestui târg a fost sacrificarea PNL-ului ca partid anti-PSD. Președintele a fost mulțumit, și-a făcut vacanțele în străinătate, s-a plimbat cu avioane de lux. Ce trebuia îndeplinit ca acest târg să se realizeze? Corupția trebuia băgată sub preș. Și au făcut asta. Acum câteva luni voiau să pună prag la abuzul în serviciu. 

Ei au sperat că până la alegeri va merge. Aici un abuz, aici un furt, lasă că uită. E greu însă să mai menții tăcerea când mor oamenii. Numitorul comun în toate aceste tragedii recente este un stat agresiv, indiferent la suferința oamenilor și care-i protejează pe infractori în mod activ. Uitați-vă la cazul de la Crevedia, nu una, ci șapte instituții s-au întors cu spatele. O gravidă moare după șapte ore de chin. Oamenii își imaginează că astea sunt accidente, dar așa funcționează sistemul. Sunt zeci de astfel de cazuri doar în sistemul de sănătate și doar în ultimele săptămâni. Așa funcționează un sistem făcut nu pentru pacienți, ci pentru ca ei să-l fure”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

De altfel, premierul Marcel Ciolacu a încercat să oprească orice comparație cu cazul Colectiv după tragedia de la Crevedia, susținând că o astfel de paralelă nu este legitimă, mult mai corectă fiind comparația cu tragedia de la Mihăilești, acolo unde autoritățile au evitat o tragedie mult mai mare. Sociologul Ovidiu Voicu subliniază că în doar două luni, Guvernul Ciolacu a pierdut deja doi miniștri, iar tragediile recente slăbesc autoritatea a alți doi miniștri – interne și sănătate. Totuși, în opinia acestuia, Guvernul Ciolacu va avea de explicat la anul nu doar aceste eșecuri ci și cele legate de guvernare, precum PNRR sau Schengen. Mai mult, acest subliniază că acest tip de tragedii sunt efectul politizării excesive a aparatului de stat ce duce la funcționarea instituțiilor statului pe baza unor reguli informale.

„Guvernul va ajunge la anul mai degrabă să-și explice eșecurile, și vor urma previzibil niște eșecuri mari – problema PNRR, care e blocat cu pensiile speciale la tranșa a treia deja, problema deficitului bugetului, angajarea răspunderii înseamnă vreo două luni pierdute , deci fără a avea măsurile la timp. E un eșec cu Schengen. Guvernul va trebui să le deconteze.

Faptul că instituțiile statului nu funcționează înseamnă că aceste instituții se așază pe rețele informale, adică trafic de influență, mită, atenții locale, o mână spală pe alta și așa mai departe. Într-un fel, ce ne-a rămas din epoca Dragnea/ Iohannis, împreună, e o victorie a sistemului de baroni și baronași locali. Fiecare face legea în propria ogradă, vede cum trage sforile la centru pentru a scăpa nepedepsiți și se ajunge la astfel de situații unde există interesul să nu mai existe vreun fel de control”, a mai declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu care subliniază că recentele cazuri în care avertizorii de integritate au fost din vămi sau poliție au fost sancționați sau dați afară arată faptul că sistemul informat caută să-i elimine pe cei care pun în pericol funcționarea rețelelor de influență.

Fără speranțe la vot

Analiștii politici sunt de părere că deși nu putem exclude posibilitatea ca tema corupției să joace din nou un rol important în anul electoral 2024, trebuie să recunoaștem că seria de tragedii din ultima perioadă, care toate au avut o puternică conotație politică, reprezintă un caz atipic în istoria recentă. Consultantul politici Adrian Zăbavă subliniază însă că aceste cazuri arată că există o puternică furie latentă în rândul societății, furie ce ar putea exploda la alegerile din anul următor.

„Trebuie să ținem cont de caracterul special al acestor cazuri recente. În ultimii trei ani nu cred că am avut atâtea cazuri care să nască subiecte de genul acesta, tragedii născute din posibile acte de corupție, cum am avut în ultimele două, trei luni. De aceea trebuie să ținem cont de context. Putem vedea reapariția temei corupției și reactivarea unui public care poate astăzi e neimplicat politic, care nu mai e atât de implicat politic sau care nu mai e votant USR și așa mai departe. Există posibilitatea asta.

Ce ne arată aceste zile e că s-ar putea să nu știm deocamdată despre ce va fi 2024, dar cert este că 2024 va fi cu furie, asta e cert. Născută din ce, la adresa cui, pe seama cărui subiect, deocamdată nu știm. Poate va fi economic sau corupție, sau anti-sistem întru totul, nu știm. Dar pare că societatea noastră astăzi e extrem de nemulțumită, ceea ce se transformă într-o furie ce de obicei dă naștere la prezențe uimitoare la vot”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Adrian Zăbavă subliniază și el că episodul festiv al inaugurării podului de la Brăila este istorie, Guvernul nefiind în poziția de a clama buna guvernare. „Astăzi e mai mult despre supraviețuire decât despre construirea unui plan de bătaie pentru 2024”, a subliniat acesta.

Politologul George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că istoria recentă ne arată că partidele sistem nu decontează imediat la urme responsabilitatea acestor tragedii. Acesta subliniază că, din punctul de vedere al percepției, după o astfel de situație atât lipsa de încredere istorică în instituțiile statului dar și, psihologic vorbind, faptul că experiențele negative ne marchează mai mult, operează împotriva partidului aflat la putere. Pe de altă parte însă, atenția electoratului este una de scurtă durată.

„Ne emoționăm foarte tare, reacționăm foarte visceral la aceste traume colective, revenim la ele în cazul unui nou episod, dar între ele, trecem foarte repede peste. Acum ne scandalizăm, ne scandalizăm de cluburi la Colectiv, acum la stațiile GPL dintr-o dată, după care apare altceva care schimbă narativul, atenția. Din punctul ăsta de vedere suntem ca niște copii mici. Și asta vine ca un colac de salvare pentru cei care trebuie să rezolve aceste lucruri. Știu că dacă atenția e mutată pe altceva, atunci ei sunt salvați – nu trebuie să ia nicio decizie majoră, care să rezolve problema respectivă. Să ne uităm doar la momentul Colectiv pentru ce se întâmpla la alegeri. În 2015 a fost o mare dramă cu PSD-ul, a plecat Guvernul PSD, dar în 2016 au câștigat cu Dragnea la peste 40%”, a declarat, pentru FANATIK, George Jiglău, conferențiar universitar la UBB.

În opinia acestuia nu ar trebui să ne așteptăm la mari efecte electorale după o astfel de tragedie, pentru că ea nu va afecta foarte mult electoratul PSD, partidul cu cea mai mare expunere politică la acest ultim caz. Acesta susține că susținătorii social-democraților vor găsi justificări pentru a susține în continuare partidul, problema majoră fiind la opoziție, incapabilă în a se mobiliza în astfel de cazuri.

„E normal care cei se scandalizează să caute țapi ispășitori – Ponta, Piedone, PSD. Dar cei care arată cu degetul în direcția asta nu sunt alegătorii tradiționali ai PSD-ului, ci doar cei care antipatizau oricum acest partid. Cei care critică acum PSD-ul nu sunt cei care au pus ștampila pe PSD. Nu vor fi cei care să zică „nu mai votez cu PSD-ul pentru că a explodat GPL-ul la Crevedia”. Și atunci, la alegeri, alegătorii tradiționali ai PSD-ului sunt tot acolo, pe când cei care au arătat cu degetul către aceștia nu se duc la vot că nu au cu cine. Ei nu sunt disciplinați să vină la vot.

Alternativa la PSD e cea care are problema majoră – se mulțumește cu astfel de slogane, ce circulă mai ales în bula lor, după care, când e vorba de acțiune, de mobilizare, nu sunt deloc convingători. E o problema mai mare decât în a arăta cu degetul spre suspecții de serviciu, care sunt aceeași de 30 de ani, aceeași care câștigă alegeri și apar iar la guvernare”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.