Crăciun cu ghinion. Catastrofe, crime și bătălii ce au avut loc în ziua de 25 decembrie

Celebrarea zilei de 25 decembrie ca ziua nașterii lui Iisus Hristos este consemnată încă din secolul III, deși este posibil ca pentru creștini să fi fost zi de sărbătoare chiar mai înainte. Însă nici măcar această sărbătoare nu suspendă ritmul natural al vieții, cu dezastre naturale, catastrofe de tot felul, războaie sau chiar crime odioase. Pentru unii, 25 decembrie este o zi asociată unei nenorociri oarecare, iar alții și-au găsit un sfârșit violent în această zi.

Ucis în biserică, la slujba de Crăciun

Împăratul bizantin Leon V a fost ucis cu brutalitate în ziua de Crăciun, în timp ce se afla la liturghie, într-unul din cele mai grotești episoade ale istoriei Imperiului roman de răsărit. Leon V a devenit împărat în 813 forțându-l pe predecesorul său Mihail I Rangabe să abdice și apoi să se călugărească. Folosindu-se de interdicția ca persoanele mutilate să se urce pe tron, Leon i-a castrat pe fiii lui Rangabe pentru a-și securiza tronul.

Însă șapte ani mai târziu, Leon V a descoperit o conspirație împotriva sa, în fruntea căreia se afla un general de-al său, Mihail Amorianul. Acesta a fost arestat și condamnat la moarte, însă execuția sa a fost amânată până după Crăciun întrucât împăratul nu dorea să pângărească această zi sfântă cu vărsare de sânge. Greșeala i-a fost fatală, întrucât Mihail a reușit să trimită din închisoare un mesaj către acoliții săi prin care i-a avertizat că îi va denunța pe toți dacă nu-l salvează înainte de execuție. Forțați să acționeze în pripă, conjurații s-au deghizat în călugării din cor care trebuiau să cânte la liturghia din dimineața de Crăciun a bisericii din palatul imperial. Când s-au năpustit asupra împăratului Leon, acesta a apucat o cruce mare să se apere până la sosirea gărzilor, dar unul dintre atacatori i-a retezat cu sabia mâna în care ținea crucea, iar apoi împăratul a fost hăcuit chiar în biserică.

Mihail a fost scos din închisoare și încoronat imediat ca împărat. În acele momente de panică, conjurații nu au găsit cheile de la lanțurile de la picioare, astfel că lui Mihail II i s-a pus coroana pe cap în timp ce picioarele-i erau înlănțuite. Ca și predecesorul său, a ordonat castrarea celor patru fii ai lui Leon V, procedeu care a fost făcut cu atâta brutalitate încât unul dintre ei a murit la scurtă vreme din cauza hemoragiei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Copilul orbit și detronat de ziua sa

Un alt împărat bizantin, Ioan IV Laskaris, s-a născut pe 25 decembrie 1250 și s-a urcat pe tron la numai 7 ani, după moartea tatălui său. Din cauza vârstei fragede a împăratului, regența a fost exercitată de către Mihail Palaiologos, strămoșul familiei Paleologu care supraviețuiește în România până în ziua de astăzi. Nemulțumit cu statutul de tutore, Mihail s-a proclamat co-împărat, alături de Ioan, cu care era de altfel înrudit. Nici așa nu i-a fost ostoită setea de putere, astfel că, pe 25 decembrie 1261, în ziua când Ioan IV Laskaris împlinea 11 ani, Mihail VIII Palaiologos a ordonat orbirea și detronarea rudei sale.

Laskaris a fost închis într-o mănăstire până la sfârșitul vieții, în anul 1305. În 1290, Ioan a fost vizitat la mănăstire de către împăratul Andronikos II, fiul celui care îl orbise și alungase de tron. Andronikos venise să-și ceară iertare pentru ticăloșia comisă de tatăl său în urmă cu aproape trei decenii. Și Andronikos și-a sfârșit zilele tot într-o mănăstire, alungat de pe tron de către nepotul său de fiu, Andronikos III, în 1328.

Ziua răzbunării

În Chile, Pedro de Valdivia este considerat părintele fondator al națiunii, fiind primul conchistador spaniol ajuns pe teritoriul actual al țării sud-americane. Însă Valdivia a avut parte de un sfârșit cumplit în prima zi de Crăciun a anului 1553. Colonizarea spaniolă în Chile a fost una violentă, triburile amerindiene din zonă opunând o rezistență îndârjită. În timpul uneia din brutalele campanii de cucerire duse de către Pedro de Valdivia, a fost capturat un copil de 11 ani din tribul Mapuche, Lautaro, ce apoi a devenit servitorul conchistadorului.

După ce a învățat tacticile militare folosite de spanioli, Lautaro s-a întors la tribul său și a devenit unul dintre liderii răscoalei împotriva cuceritorilor veniți de peste ocean. El i-a învățat pe Mapuche să se folosească de cai în luptă și a introdus o minimă organizare militară a războinicilor săi. Astfel a reușit să-l învingă pe Valdivia care a fost capturat în urma bătăliei de Tucapel și executat în ziua de 25 decembrie 1553.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Există mai multe variante privind modul în care a fost ucis conchistadorul. Potrivit uneia dintre ele, Pedro de Valdivia ar fi fost ucis cu lovituri de bâtă. După alta, ar fi fost torturat, iar la final Lautaro i-ar fi smuls inima din piept, după care liderii răscoalei ar fi mâncat-o. O a treia variantă ar fi că lui Valdivia i s-ar fi turnat aur topit pe gât, ca răzbunare pentru lăcomia de care a dat dovadă. La rândul său, Lautaro a murit în bătălie în 1557, iar spaniolii i-au tăiat capul și l-au afișat într-o piață din Santiago de Chile. Cu toate acestea, Mapuche nu au abandonat lupta, iar într-o altă zi de Crăciun, în 1766, au atacat așezările fondate de spanioli pe teritoriul lor, ceea ce a blocat o vreme expansiunea acestora.

„Crăciunul Negru”

Până în ziua de astăzi, în Hong Kong este comemorat „Crăciunul Negru”, cu referire la ziua de 25 decembrie 1941, când forțele britanice au capitulat în fața armatei japoneze care, după bombardamentul de la Pearl Harbor din 7 decembrie, atacase coloniile americane și britanice din zona Pacificului. Pentru locuitorii din Hong Kong, evenimentul a fost mai mult decât schimbarea unor stăpâni coloniali cu alții întrucât ocupația japoneză a fost una extrem de brutală.

Atrocitățile au început încă dinainte ca englezii să capituleze, soldații japonezi ucigând cu baioneta până și prizonierii răniți din spitale, împreună cu asistentele care-i îngrijeau. Soldații care au capitulat au fost internați în lagăre în care rata de supraviețuire a fost foarte redusă. În următorii ani, japonezii au executat circa 10.000 de civili, fără a mai socoti victimele actelor de tortură sau viol. După război, generalul-locotenent Takashi Sakai, cel care comandase trupele de invazie, a fost condamnat la moarte și executat pentru crimele comise.

O crimă judiciară

În fine, un alt conducător care și-a găsit sfârșitul pe 25 decembrie a fost chiar primul președinte al României, Nicolae Ceaușescu, victimă a unei crime judiciare evidente. Dictatorul comunist fusese capturat în ziua de 22 decembrie 1989 la Târgoviște, iar cei care preluat puterea în urma Revoluției, comuniști din linia a doua, au decis să scape repede de Ceaușescu printr-un proces care a durat circa o oră.

Din perspectivă strict judiciară, procesul nu a îndeplinit condiții elementare pentru a fi socotit unul corect. Nu a existat o anchetă judiciară prealabilă care să se concretizeze într-un rechizitoriu, soții Ceaușescu nu au putut să-și aleagă avocații, iar în timpul procesului nu a fost prezentată nicio probă pentru acuzațiile fanteziste aduse lui Ceaușescu, precum uciderea a 60.000 de persoane sau furtul unui miliard de dolari din averea națională și plasarea lui în conturi în străinătate.

Farsa judiciară a fost amplificată de faptul că judecătorul și avocatul soților Ceaușescu s-au alăturat procurorului în a profera acuze fără ca vreuna să fie probată într-un fel oarecare. La final, sentința de condamnare la moarte dădea posibilitatea ca Elena și Nicolae Ceaușescu să facă apel, însă supraveghetorii trimiși de la București de noul regim – generalul Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu și Gelu Voican Voiculescu – nu și-au bătut capul cu această „formalitate” și au dispus executarea imediată a celor doi.

Generalul-maior Gică Popa, judecătorul militar care a prezidat procesul, s-a sinucis după două luni, pe 1 martie 1990. „N-am găsit altă soluţie pentru a mă elibera de teama şi spaima care mi-au făcut insuportabilă viaţa pe care aş mai fi avut-o de trăit”, a scris Popa, în biletul de adio, potrivit publicației Monitorul Justiției. Cu puțină vreme înainte de a muri, generalul Constantin Lucescu, ce fusese avocatul soților Ceaușescu, afirma, într-un interviu pentru Antena 3, că procesul a fost în realitate o crimă. „La momentul acela – e prima oară când o declar – mi-am dat seama cine erau teroriștii din România. Noi eram teroriști! Noi n-am respectat legea, noi n-am respectat condiția umană. Noi n-am respectat modul în care voiam să mergem spre o democrație”, spunea Lucescu.

Catastrofe aviatice pe 25 decembrie

Ziua de 25 decembrie este una neagră și din perspectiva accidentelor aviatice. În prima zi de Crăciun a anului 1976, un avion Boeing aparținând companiei Egypt Air s-a prăbușit pe când încerca să aterizeze la Bangkok. Aeronava s-a prăbușit peste un complex industrial din capitala Thailandei astfel că, pe lângă cele 52 de persoane aflate la bord, au mai murit și alte 19 persoane de la sol.

Pe 25 decembrie 1986 un avion al companiei Iraqi Airways care făcea o cursă între Bagdad și Amman a fost deturnat de un comando de patru persoane afiliate organizației Jihadul Islamic. Echipajul a încercat să-i neutralizeze pe atacatori, moment în care o grenadă a explodat. O alta a fost detonată în timpul aterizării forțate, avionul atingând solul în deșertul Arabiei Saudite. În urma impactului au murit 63 dintre cele 103 persoane aflate la bord. În ziua de Crăciun a anului 1999, o aeronavă Iakovlev care zbura de la Havana (Cuba) la Caracas (Venezuela) a lovit un deal în timpul operațiunilor de aterizare. Nu au existat supraviețuitori printre cele 22 de persoane.

În 2003, 141 de persoane au murit în urma prăbușirii unui avion al companiei UTA în golful Benin, care zbura din Guineea în Emiratele Arabe Unite. Ancheta ulterioară a dovedit că operatorul aerian a ignorat reguli elementare de siguranță, astfel că după escala făcută la Cotonou, avionul a devenit prea greu din cauza bagajelor, iar echipajul nu știa care este greutatea aeronavei. De asemenea, modul în care au fost distribuite bagajele în cală a schimbat centrul de greutate al aeronavei care astfel s-a prăbușit în mare la scurtă vreme după ce decolare.  Operațiunile de salvare au fost îngreunate de faptul că mii de localnici s-au adunat pe plajă, iar vehiculele salvatorilor au rămas blocate în nisip.

O altă catastrofă de proporții a avut loc pe 25 decembrie 2016, când s-a prăbușit o aeronavă Tupolev Tu-154 aparținând aviației militare ruse. Avionul transporta Corul Armatei Roșii care urma să susțină un spectacol la o bază militară rusească din Siria. Aeronava a căzut în Marea Neagră, la scurtă vreme după ce decolase din Soci. Nu au existat supraviețuitori printre cei 92 de oameni aflați la bord. Explicația oficială ar fi fost o eroare de pilotaj provocată de o „iluzie somatogravică”, adică erori de percepție privind viteza sau poziția unui avion care pot apărea la piloți, în lipsa unui punct de reper fix.