Cine va guverna Fâșia Gaza după victoria Israelului? Soluția poate veni din inima Europei

În timp ce „Tzahal” (n.r IDF) raportează noi succese împotriva teroriștilor Hamas, publicația „Times of Israel” a lansat întrebarea cheie: „Cine ar trebui să conducă Gaza după război?”. Dincolo de variantele zonale, politologul Cristian Pîrvulescu are o teorie surprinzătoare la prima vedere, dar argumentată. Implicarea UE în restabilirea echilibrului este esențială, lucru explicabil și prin turneul întreprins de Josep Borrell în Orientul Mijlociu.

Politologul Cristian Pîrvulescu: „UE propune soluția ideală, Fâșia Gaza să fie administrată de țările arabe și nu doar financiar!”

Totul a pornit de la afirmațiile lui Joe Biden, care a declarat că Israelul nu poate ocupa teritoriul respectiv după război, în timp ce premierul Beniamin Netanyahu a afirmat că Autoritatea Palestiniană nu va primi mână liberă în zonă. Nu demult, secretarul de stat al SUA Antony Blinken afirma că administrația din Gaza ar trebui să fie reunificată cu West Bank, dar care este condusă de Autoritatea Palestiniană. Având în vedere că această variantă este respinsă categoric de Israel, soluția ar putea veni dintr-un alt pol geopolitic.

„Cred că propunerea cea mai interesantă cu privire la destinul acestei zone este cea propusă de Josep Borrell, reprezentantul pentru politcă externă al UE, care a declarat de curând că, din punctul său de vedere, Gaza ar trebui să fie administrată de țările arabe, care nu doar că ar trebui să-i sprijine financiar pe palestinieni, ci și să se implice efectiv. Cred că această idee reprezintă o soluție”, a declarat Cristian Pîrvulescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Potrivit comentatorului politic citat, care în trecut a analizat și războiul informațional din Gaza, motivul este legat de faptul că, după ce israelienii vor părăsi regiunea, va trebui să existe o perioadă de tranziție până când se va găsi o formulă de autoguvernare palestiniană. „Israelienii nu vor rămâne acolo, iar premierul Beniamin Netanyahu recunoaște acest lucru, după ce a făcut declarația inițială prin care a creat nervozitate la Casa Albă, spunând că trupele israeliene vor rămâne pentru o perioadă nedeterminată în Gaza”, a argumentat Cristian Pîrvulescu.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Intervievatul nostru a continuat: „Într-adevăr, întrebarea principală apărută este legată de urmările războiului și de felul în care se va derula perioada de tranziție. Cu siguranță va fi nevoie de o conferință extraordinară sub egida ONU. Josep Borrell a propus ca și această perioadă să fie gestionată tot de un mandatar al statelor arabe, pentru un timp determinat, cu scopul de a definitiva tranziția, însă acest fenomen nu se va putea petrece decât după finalul operațiunilor militare din perimetru”.

Josep Borrell a plecat în turneu în Israel, Iordania și Egipt

Cristian Pîrvulescu a arătat că, încă de acum, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de mediator într-o zonă care a redevenit în ultima vreme butoiul cu pulbere al planetei. Reprezentantul pentru politcă externă al UE duce tratative cu toate părțile implicate, iar detaliile ne-au fost oferite de interlocutorul nostru:

„De altfel, chiar în aceste zile, Josep Borrell se află într-un fel de turneu în zona respectivă. Urmează să meargă în Israel și ulterior la Ramallah, unde ar trebui să poarte o discuție cu Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, iar ulterior va vizita Iordania și Egiptul. Avantajul pe care îl are UE în privința acestei chestiuni stă în faptul că Josep Borrell este primul oficial care a atenționat asupra faptului că, dacă Israelul este îndreptățit să răspundă militar la un atac, trebuie să respecte legislația internațională”.

„Așadar, Uniunea Europeană a fost primul for care a atras atenția asupra acestei probleme. Dacă Israelul a respectat sau nu acest deziderat este o altă discuție, însă UE este principalul finanțator. SUA reprezintă o putere militară, dar americanii nu au contribuit cu finanțare în Fâșia Gaza. Iată de ce Uniunea Europeană are un cuvânt de spus în această problemă și, probabil, are o poziție mult mai bună decât SUA, pentru a găsi o soluție”, a adăugat comentatorul politic.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

În sprijinul propriilor afirmații, acesta a reamintit faptul că americanii sunt priviți ca fiind mult prea apropiați de israelieni, iar interesul principal al lui Joe Biden și al lui Antony Blinken a fost de a împiedica escaladarea conflictului dincolo de Fâșia Gaza, ceea ce au reușit până în momentul de față.

Mahmoud Abbas, resemnat după 19 ani de putere

Conform Reuters, Mahmoud Abbas a denunțat violențele comise împotriva civililor din ambele tabere, dar nu a condamnat public atacul din ziua de 7 octombrie, în urma căruia și-au pierdut viața 1200 de oameni, iar 240 au fost răpiți de teroriștii Hamas. Mai mult, Nabil Abu Rudeineh, unul dintre purtătorii de cuvânt ai președintelui Autorității Palestiniene, a afirmat că Israelul dorește să perpetueze divizarea dintre cele două teritorii.

De altfel, inclusiv premierul israelian a afirmat clar că autoritatea în această zonă fierbinte nu poate fi deținută de un lider care nu a condamnat, nici până la această oră, atacul criminal din ziua de 7 octombrie, astfel că este aproape sigur că AP nu va primi mână liberă în privința controlului în Gaza. Dacă mai amintim și faptul că liderul Hamas Osama Hamdan a declarat pentru Al Jazeera că „nicio forță străină nu va guverna Gaza”, atunci lucrurile devin și mai complicate, cel puțin pentru moment.

Îi oferim, din nou, cuvântul lui Cristian Pîrvulescu: „Teoretic, ideea ca Autoritatea Palestiniană să preia controlul asupra teritoriului părea plauzibilă, dar nici Abbas nu vrea și nici Netanyahu nu are interesul ca acest lucru să se întâmple, unde mai pui că ar fi inclusiv o mișcare riscantă. Să nu uităm că Mahmoud Abbas are 88 de ani, iar în cadrul Autorității Palestiniene nu s-au mai organizat alegeri pentru postul de președinte de la moartea lui Yasser Arafat (n.r 11 noiembrie 2004). Așadar, este evident faptul că și Autoritatea trebuie să se reformeze, iar acesta nu este un proces care poate avea loc a doua zi după încheierea războiului”.

„În acest moment, operațiunile militare sunt în deplină desfășurare, și chiar dacă s-ar încheia în următoarele săptămâni, ceea ce rămâne greu de anticipat, Israelul va trebui să întreprindă o nouă operațiune militară și în sud, ceea ce va complica foarte mult lucrurile. Ei au distrus bazele Hamas din nord, unde, practic, nu mai există un comandament politic al respectivei organizații”, a „plusat” partenerul nostru de dialog.

Beniamin Netanyahu ține la foc mocnit rivalitatea Hamas – Fatah

Jocul diplomatic este plin de surprize, și ce poate părea convenabil pentru o parte sau alta se poate dovedi o cacealma. Dacă secretarul de stat al SUA a sugerat ipoteza enunțată anterior, legată de implicarea Autorității Palestiniene, cu sprijinul West Bank, se pare că și aici practica ar putea contrazice teoria:

„Varianta propusă de Blinken nu convine nici Autorității Palestiniene, pentru că, pur și simplu, ar primi un cadou de la Israel, fapt care ar decredibiliza-o și mai mult. Autoritatea Palestiniană are o mare problemă la capitolul credibilitate, inclusiv pentru poziția sa în Cisiordania, care este, în mare măsură, compromisă”.

Cristian Pîrvulescu a arătat că „inclusiv lideri ai Organizației Pentru Eliberarea Palestinei aderă la ideile promovate de Hamas, conflictele dintre coloniști și palestinieni sunt permanente, iar Autoritatea se află în imposibilitatea de a interveni. Așadar, ar putea fi foarte complicat ca această organizație să preia frâiele conducerii. Și să nu uităm că Autoritatea și-a exercitat puterea în zona respectivă până la scrutinul din anul 2006, când Hamas a câștigat scrutinul și a obținut funcția de premier, prin Ismail Haniya”.

„Ulterior, Hamas a alungat gruparea Fatah, în urma unui război civil în Gaza, pe care Netanyahu a mizat permanent. De altfel, primul ministru israelian se bazează și acum pe confruntarea dintre Fatah și Hamas, pentru a marginaliza problema palestiniană. Practic, Beniamin Netanyahu speră ca, după război, să poată reveni tot la o astfel de politică”, a conchis Cristian Pîrvulescu.