Cum a ajuns România să se împrumute la dobânzi mai mari decât Ungaria. „E ca și cum ți-ai amaneta viitorul fără nicio șansă de a-l răscumpăra”

Economiștii atrag atenția că în acest an România va plăti doar dobânzi la împrumuturile pe care le are circa 2% din PIB, adică aproape cât întregul buget al educației care în acest an este de doar 2,1% din PIB.

Împrumuturi pe 30 de ani la dobânzi de aproape 8%

La finalul săptămânii trecute Guvernul Ciucă a împrumutat patru miliarde de dolari, într-o finanțare record de eurobonduri, pentru refinanțarea unor datorii mai vechi și acoperirea deficitului bugetar. Structurat pe perioade de timp, 1,2 miliarde de dolari au fost împrumutați pe o perioadă de cinci ani cu o dobândă de 6,715% pe an, alți 1,5 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani, cu o dobândă de 7,22% pe an, și alți 1,25 miliarde de dolari pe o perioadă de treizeci de ani cu o dobândă de 7,67% pe an.

Astfel, dacă în anul 2020, țara noastră se împrumuta în dolari cu 4% pe o perioadă de 30 de ani, la o dobândă de 7,67% pentru suma împrumutată țara noastră va plăti anul dobânzi de 100 de milioane de dolari.

De altfel, anul trecut statul român s-a împrumutat cu 8,6 miliarde de euro de pe piețele externe, iar oficialii au declarat că suma pe care România o va împrumuta în acest an va fi una similară în ideea de a reduce finanțarea de pe piața internă cu 13 miliarde de lei.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Ministerul Finanțelor a subliniat că pentru anul acesta necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, olumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei. „Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de cca 30% din surse interne și de 70% din surse externe”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.

Economiștii sunt de părere că impactul asupra economiei al acestor împrumuturi făcute la dobânzi mult mai mari decât cele ale unor țări vecine, Ungaria sau Polonia de exemplu, se va resimți în capacitatea Guvernului de a finanța investițiile.

„Din păcate, ne adâncim îndatorii de la un an la altul, iar factura la doar la dobânzile la împrumuturile pe care le avem a ajuns să fie 160 de miliarde de lei, ceea ce este uriaș raportat la potențialul economic al țării noastre. Ne împrumutăm din ce în ce mai scump și în cadrul unor emisiuni ce ridică multe semne de întrebare, de ce Ungaria, Bulgaria, Polonia reușesc să se împrumute la dobânzi mai mici, chiar la jumătate din cele pe care le vom plăti noi, de ce ne împrumutăm cu dobânzi de 8% pe piețele internaționale pe 30 de ani și în piața locală încercăm să obținem dobânzi cât mai mici.

Cine va plăti până la urmă costul acestor împrumuturi făcute pe termene foarte lungi de timp, la niște dobânzi foarte mari. De ce nu luăm în calcul că peste 3, 4 ani, când se va încheia și această perioadă inflaționistă accentuată, dobânzile vor scădea spre 2,3 %. Noi dacă ne împrumutăm pe 30 de ani la dobânzi de aproape 8%, trebuie să ne putem problema de competitivitate și de sustenabilitate a acestor împrumuturi. E ca și cum ți-ai amaneta viitorul fără nicio șansă de a-l răscumpăra”, a declarat, pentru FANATIK,  economistul Adrian Negrescu.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Concret, Ungaria se împrumută cu o dobândă de 7,20%, Polonia cu 6,64%, iar Bulgaria înregistrează o rată a dobânzii de 1,62%. În ceea ce privește deficitul bugetar, România, alături de Ungaria, înregistrează unul dintre cele mai ridicate deficite dintre statele UE, (ambele cu 7,1%) fiind depășite doar de către Malta, Grecia și Italia.

Dobânzi mai mari la dolari decât în lei

Economiștii sunt de părere că dobânzile la care a reușit să se împrumute statul român sunt chiar mai mari decât cele la care se împrumută de la populație pe un an, dobânda în programul Fidelis din decembrie fiind de 7,65%. „Cum să te împrumuți în valută pe termen foarte lung (deci cu riscul valutar aferent) la o dobândă echivalentă cu cea pe termen scurt, care reflectă puseul de inflație actual, în moneda (RON) pe care tu însuți o produci?! Asta se numește metoda Ciucă-Ciolacu”, nota pe Facebook profesorul de economie, Bogdan Glăvan. Acesta subliniază că Ungaria a reușit să obțină dobânzi mai favorabile în condițiile în care are și deficitul bugetar și datoria publică mai mari decât ale României, plus o rată a inflației mai mare decât în țara noastră.

„Aceasta a fost oferta statului român, iar reacția creditorilor a fost nemaipomenită, și noi putem judeca cât de adecvată a fost această ofertă în funcție de reacția pieței. Dacă nu apar investitorii interesați, înseamnă că le-ai oferit prea puțin, dacă apar prea mulți, și supra-subscriu de două, trei ori, așa cum s-a întâmplat acum pentru că interesul manifestat a fost de 11 miliarde de dolari, înseamnă că ei au fost surprinși în mod plăcut.

Deci, dacă creditorii au deschis șampania înseamnă că noi ca debitori ar trebui să ne tragem de urechi pentru că le-am oferit condiții atât de bune încât ei nu se așteptau. Așa a gândit Ministerul de Finanțe, asta e oferta pe care a făcut-o Guvernul în numele nostru”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Mai mult, acesta subliniază că perspectiva economică a țării este una îngrijorătoare în condițiile în care plata doar a dobânzilor pentru împrumuturile făcute este aproape de valoarea deficitului bugetar asumat. „Acum, într-o perspectivă mai lungă, este de așteptat ca România să se împrumute la dobânzi mari pentru că nu are perspective. Problema este deficitul țării și al datoriei externe, care altfel este mică în raport cu cea a altor state, dar problema se pune de serviciu al datoriei, ponderea ei în PIB. Ori noi vedem că serviciul datoriei a ajuns aproape la 2% din PIB. Țara noastră ar trebui să se încadreze într-o limită de 3%, deficit total, dar la noi numai dobânzile reprezintă 2% din PIB”, a mai precizat economistul Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

Imaginea reală a economiei României

Luni, Reuters a publicat a scurtă analiză privind evoluția economiei românești, notând că țara noastră înregistrează una din cele mai mari creșteri economice din zonă, 3,1% estimarea FMI, sau 1,8% estimarea Comisiei Europene – ambele cifre fiind peste creșterile așteptate la unele țări din zonă, precum Polonia (0,7%) sau Ungaria, o țară ce se confruntă cu grave probleme economice.

Economiștii români sunt însă de părere că faptul că țara noastră se împrumută la unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană arată faptul că investitorii văd riscuri semnificative privind evoluția economică a țării noastre. De altfel, la începutul anului 2021, România se împrumuta cu dobânzi de sub 3%, ajungând la peste 9% în iulie 2022, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

„Costurile pe care noi le plătim pentru a ne împrumuta în piețele internaționale arată realitatea economică din România, reflectă fotografia reală a economiei, una total diferită de cea prezentată de către politicieni. Economia românească este din ce în ce mai firavă, mai înglobată în datorii, îi lipsește potențialul de creștere urmare a deciziilor administrative, a se vedea zona fiscală, lipsa unor strategii de investiții, iar acest lucru este penalizat prin dobânzile mari și riscul de țară practic pe care ni-l asociază”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că în acest moment Guvernul achită nota de plată pentru inflația înregistrată și susținută prin politicile guvernamentale. Deși inflația a dus la explozia veniturilor bugetare, autoritățile sunt nevoite să împrumute sume tot mai mari în contextul lipsei unor reforme importante în aparatul administrativ care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetare.

„Așa cum am spus în repetate rânduri, această problemă se va acutiza în viitor pentru că pe măsură ce inflația va scădea, Guvernul va trebui să se împrumute mai mult, să crească taxele, pentru că trebuie să găsească sursele pentru a închide gaura deschisă de acest fenomen cu cheltuieli tot mai mari. Fără a umbla însă la partea de cheltuieli nu va reuși acest lucru. Trebuie să fim conștienți că sistemele publice, pensiile, armata, sunt niște aspiratoare de bani și ele vor aspira din ce în ce mai mulți bani, deci problema va continua să se acutiza tot mai mult și de aceea ne vom împrumuta tot mai mult, iar dobânzile real negative de acum câțiva ani nu vor mai reveni în contextul în care intrăm într-o nouă epocă cu bani mai scumpi.

Dar vedem cum Guvernul face, sau e nevoit să facă, exact ceea ce cetățeanul obișnuit nu mai face astăzi – de ce?, pentru că nu o face pe banii lui, ci pe banii noștri și ai copiilor noștri. Dacă s-ar împrumuta doar pe unul sau doi ani alegătorii ar vedea imediat cine este responsabil de această proastă gestiune a banului public, însă Guvernul se împrumută pe 30 de ani cine știe cine mai trăiește peste atâți ani, dar să-și aducă aminte și cine a făcut asemenea împrumuturi”, a mai precizat pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.