Cum a ajuns România țara cu cele mai mari scumpiri din Europa, dublu față de Ungaria. „Suntem în plin proces de înlocuire a inflației cu impozitele”

Creșterea inflației din luna ianuarie a acestui an, de la 6,6% în decembrie, după ce scăzuse de la 6,7% în noiembrie, a surprins mediul economic care se aștepta să avem o continuare a scădere a ratei de scumpire a produselor. Unii analiști, dar și BNR, susțin că avem în fapt un mic puseu inflaționist, creșterea prețurilor urmând să reintre în dinamica de scădere ușoară în lunile următoare. Chiar și în aceste condiții, este greu de explicat de ce țări precum Bulgaria, Cehia sau Ungaria au o rată a inflației chiar și de trei ori mai mică decât România.

România, țara cu cele mai mari scumpiri din Europa

Rata inflației în Uniunea Europeană pentru luna ianuarie a fost de 3,1%, în scădere de la 3,4% cât era în luna decembrie. Pentru zona euro rata inflației a fost de 2,8%, la fel, în scădere de la 2,9% în decembrie. Cea mai mică inflație a fost înregistrată în Danemarca și Italia (0,9%), în vreme ce România a devenit, de departe, campioana continentului. După țara noastră, la o distanță considerabilă, se situează Estonia (5%) și Croația (4,8%). România a reușit performanța să depășească țări precum Ungaria (3,7%) și chiar Bulgaria (4%).

De ce a ajuns România în situația aceasta? Explicațiile venite din direcția Guvernului arată spre importurile de alimente și creșterea cererii în luna decembrie. Victoria Stoiciu, consilieră a premierului Marcel Ciolacu, susține într-un editorial că țara noastră a importat alimente din state cu inflație ridicată ceea ce a dus la un mic puseu inflaționist, care a negat temporar efectele plafonării adausului comercial la produsele alimentare.

„Ce vedem acum este, cel mai probabil, un mic puseu inflaționist sezonier. Nu trebuie să fii expert ca să știi că iarna nu-i ca vara. În medie, 60% din ce consumăm la alimente importăm, cu procente mai mari la carne de porc, legume și fructe, de exemplu, si mai mici la ulei și carne de pasăre. Principalele țări din care importăm sunt Germania, Ungaria, Polonia, Turcia și Olanda, care se confruntă și ele cu niveluri de inflație-record.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Turcia, spre exemplu, are o inflație de 66%! Atunci când importăm cantități mai mari de produse din Turcia, cum se întâmplă în lunile de iarnă, importăm și inflație. Celor care se grăbesc să propovăduiască panica să le reamintim să se uite de unde am plecat. Anul trecut, în ianuarie 2023, inflația era de 15,1%”, a scris aceasta într-un editorial publicat în Capital, unde a citat și raportul BNR asupra inflației care indică plafonarea adaosului la alimente drept una dintre măsurile cheie pentru reducerea inflației.

Dacă raportul BNR vorbește într-adevăr de un efect pozitiv al reducerii prețurilor la alimente, alături de scăderea prețurilor la carburanți, același document menționează intrarea în vigoare a măsurilor fiscale adoptate de Guvern drept cauză pentru creșterea inflației la începutul acestui an. „La începutul anului curent au avut loc o serie de majorări ale TVA și accizelor, care, cumulat, au o contribuție, conform estimărilor, de 0,7 puncte procentuale la rata anuală a inflației headline”, arată documentul prezentat de Mugur Isărescu în 14 februarie.

Un aspect ce necesită o explicație este totuși dinamica de scădere a inflației în alte state europene comparativ cu România. Sigur, România importă alimente din Germania, Ungaria sau Polonia, însă toate au acum o inflație sub cea din țara noastră. În mod sigur, la fel cum țara noastră importă alimente și acestea importă nu doar alimente dar și alte produse, de ce în aceste condiții doar România a înregistrat o creștere a inflației?

Mai mult, dacă ne uităm la dinamica scăderii ratei inflației, alte state au înregistrat evoluții mai spectaculoase decât ale României și, în special, în luna decembrie, lună în care putem presupune se înregistrează o creștere a cererii în toate statele. Astfel, dacă România a venit de la peste 15% la începutul lui 2023 la 6,6% în decembrie, și apoi la 7,4% în ianuarie, Ungaria a trecut de la o rată a inflației de 25,7% în ianuarie 2023 la 5,5% în decembrie și o scădere la fel de impresionantă până la 3,8% în ianuarie.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

O evoluție la fel de spectaculoasă a avut și Polonia, care a ajuns la o inflație de 3,9% luna trecută în condițiile în care în decembrie înregistrase o inflație de 6,2%. La începutul anului trecut, rata inflației era de peste 18%. La fel ca și în România, această scădere a inflației, aflată la cel mai mic nivel din martie 2021, a fost pusă pe seama scăderii prețurilor la alimente, energie, servicii și alte bunuri. De altfel, raportul BNR menționează că scăderea peste așteptări a inflației la finalul anului trecut a venit în contextul reducerii prețurilor la materii prime, energie, combustibili și alimente la nivel global.

Românii, mai săraci decât ceilalți europeni

Fostul ministru de finanțe, Daniel Dăianu, subliniază, la fel cum o face și raportul BNR, că în condițiile măsurilor fiscale luate de autorități, „ar fi fost o surpriză ca inflația să continue să se diminueze”. Acesta este de părere că cel mai probabil am asistat la un mic puseu inflaționist și că „din februarie, martie se va vedea intrarea pe o traiectorie de scădere care să conducă, foarte probabil, la finele anului să conducă undeva la o creștere de 5%”.

Totuși, Daniel Dăianu susține că este o întrebare legitimă de ce la noi traiectoria de reducere a inflației este mai înceată decât în alte state, și consideră că o posibilă explicație ar putea sta în faptul că alimentele de bază reprezintă un procent mai ridicat din coșul de bază al cumpărăturilor românilor.

„Noi avem o structură a consumului care, spre deosebire de Polonia, Cehia sau Ungaria, este îndreptată către alimentele de bază – ceea ce numim inflația alimentară, considerabil peste cea medie, care ia în calcul toate produsele de consum. Deși veniturile românilor au crescut în ultimii 20 ani avem în continuare o structură a coșului de consum dominată de produsele alimentare din cauza diferențelor mari de venituri. Noi avem o populație, dacă luăm numai pensionarii, nu cei cu pensii indecente, avem milioane de oameni cu pensii foarte mici. Oamenii alocă mai mult pentru alimentele de bază și asta se vede, a fost o influență asupra traiectoriei inflației”, a declarat, pentru FANATIK, Daniel Dăianu, care subliniază că în anul 2025 România va ajunge la ținta propusă de 3,5% inflație.

Totuși, acesta acceptă că este legitim să ne întrebăm de ce țări precum Bulgaria sau Cehia au reușit totuși să continue reducerea prețurilor, în condițiile în care, cel puțin în cazul Bulgariei, procentul de sărăcie este similar cu al României.

„Întrebarea e legitimă … în Cehia au ajuns până jos… e posibil să depindă și de dinamica în economie, noi avem o cerere în exces – sună straniu în condițiile în care oamenii au venituri mici – dar cererea este în exces ea influențează inflația, ai creșteri de salarii – au fost puternice în mediu privat și au fost și în sectorul bugetar. Alții au suferit de această spirală inflație-prețuri, dar poate nu atât de mult ca noi”, a mai declarat președintele Consiliului Fiscal, pentru FANATIK, care a indicat și posibilitatea ca firmele să fi majorat prețurile în anticiparea creșterii inflație pentru a-și majora marjele de profit, o temă discutată și în UE sau Statele Unite, dar prezentă și în raportul BNR. Pe de altă parte, salariile au crescut la începutul acestui an atât în Polonia cât și în Bulgaria, ca să luăm doar două exemple.

„Sub influența noului cadru fiscal, dar, într-o oarecare măsură, și a ușoarei reveniri a cererii, în trimestrul IV 2023 operatorii economici din majoritatea sectoarelor de activitate – cu excepția industriei – și-au ajustat în sens ascendent așteptările privind evoluția prețurilor”, arată raportul BNR.

„E o discuție amplă în Europa legată de firmele care caută totuși să-și mărească câștigurile beneficiind de mediul inflaționist și de marile incertitudini. Acolo unde pot să facă, vorbim de marile lanțuri, nici nu au nevoie de un cartel”, a mai declarat Daniel Dăianu legat de măsura în care companiile și-au mărit profiturile profitând de incertitudinea din piață, contribuind astfel la creșterea inflației. Este ceea ce în presa internațională a fost numită „greedflation”, teorie respinsă însă de economiștii pieței. The Economist o numește lipsită de sens, o confuzie între cauză și efect.

Inflația, înlocuită cu taxe și impozite

Pentru altă școală de gândire, inflația este efectul politicilor monetare ale Guvernului care operează deficite ridicate, fiind, de asemenea, și principalul beneficiar al inflației, văzându-și astfel veniturile crescute, fapt ce acoperă, temporar, deficitele.

„Inflația se referă la evoluția generală a prețurilor, ori chiar dacă România importă anumite produse, ea este și producător și exportă și multe produse. Noi trebuie să ne referim însă la ansamblu prețurilor, adică e o problemă de ansamblu cu prețurile care cresc cel mai mult în România. Și Bulgaria, și Ungaria și Elveția importă alimente – e o problemă de politică monetară bugetară. Inflația este o politică intenționată. Dacă treaba cu importul inflației ar fi adevărată ar trebui să concediem tot Guvernul, înseamnă că stau acolo degeaba și îi plătim fără motiv. Inflația este o politică intenționată care aduce beneficii tocmai Guvernului, pentru că el câștigă foarte mulți bani”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia, în acest moment în care prețurile pe piața globală au scăzut Guvernul este în plin proces de înlocuire a veniturilor din inflație cu cele din taxe și impozite, fapt ce a început încă de anul trecut.

„În măsura în care prețurile nu mai cresc, și chiar dau înapoi la unele categorii, Guvernul nu mai poate câștiga din inflație. Nu mai are acest alibi, că importăm inflație – ce să importăm că prețurile pe plan global au stagnat. Inflația este înlocuită cu creșteri de taxe. Impozitul ascuns al inflației este înlocuit cu impozitul transparent, oficial. Ceea ce s-a întâmplat deja într-o măsură. Noi de fapt suntem în plin proces de înlocuire a inflației cu impozitare oficială. Povara fiscala a crescut și va continua să crească în România, pentru că statul are nevoie de tot mai mulți bani la buget și nu-i poate obține decât prin taxe mai mari”, a mai declarat acesta, care a subliniat că și la toamnă, odată cu recalcularea pensiilor, va urma un nou puseu inflaționist care va trebui să fie acoperit de noi impozite.

De altfel, ministrul Marcel Boloș declara la finalul anului trecut că adevărata reformă fiscală va veni abia în anul 2025. Mai mult, acesta a avertizat că modificările fiscale vor fi așa de dure încât taxele din 2024 ni se vor părea lejere. „Să știți că o să ducem dorul Legii privind măsurile fiscal-bugetare”, a spus ministrul.

„Este bine să să mărească pensiile, dar nu este bine să se mărească pensiile tipărind bani. Despre asta e vorba. Dacă tipărești bani nu înseamnă că mărești pensiile, ci doar că îi minți pe oameni. Indexarea la noi face parte din mecanismul inflaționist. Vom mai avea un nou puseu și la toamnă, când vor crește iar veniturile, creșteri ce vor fi urmate de noi taxe. Când vor mări cota unică sau vor introduce impozitul progresiv vor spune că trebuie să pună și impozit la pensii. Cu o mână îți dă și cu alta îți ia, și orice român trebuie să-și dea seama de asta uitându-se la deficitul bugetar. E o gaură foarte mare și ministrul ne spune că nu poate să o scadă”, a mai declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

De altfel, și fostul ministru Daniel Dăianu este de părere că principalul risc privind stabilitatea inflației în acest an vine de la presiunile sociale ce apar într-un an electoral. În contextul în care România e obligată la investiții importante în apărare, este important ca Guvernul să țină cheltuielile în frâu, subliniază acesta. Acesta a spus că oricum deficitul se apropie de 7% din PIB deja cu actualele angajamente.

„Există un risc, și asta se vede și în comunicatul BNR care este foarte diplomatic și vorbește de riscul privind stabilitatea fiscală. Adică Guvernul este supus unor presiuni teribile, cum se întâmplă în orice an electoral, dar nu trebuie să scapi hățurile din mână, nu trebuie să cedezi. Fiindcă, nu numai că îți va crește deficitul bugetar, pe care noi la Consiliul Fiscal credem că este foarte improbabil să fie sub 6% în acest an, dar vom avea un deficit care se va duce către 7%. Trebuie să finanțezi, trebuie să te duci iar pe piețe externe.

Dincolo de creșterea deficitului, alimentezi inflația. Vorbim de creșteri de salarii dar avem cheltuieli de apărare, CSAT-ul a anunțat deja achiziții militare absolut necesare – toate astea pun presiune pe bugetul public. Trebuie să dai salarii și indemnizații celor din sectorul militar. Este o situație complicată. Aici Guvernul trebuie să fie atent și să nu cedeze. Să nu scape bugetul”, a mai declarat Daniel Dăianu, pentru FANATIK.