News
notix pixel id

Cum a fost ascuns timp de 30 de ani unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie

Timp de aproximativ trei decenii, sovieticii au ținut ascuns un accident nuclear extrem de grav, reușind asta cu complicitatea tacită a americanilor.
29.09.2021 | 07:00
Cum a fost ascuns timp de 30 de ani unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie
Cum a fost ascuns timp de 30 de ani unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie. Sursa foto: fotomontaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istoria lumii a fost ascuns timp de mai bine de trei decenii, iar informații exacte despre urmările acestuia sunt neclare chiar și astăzi.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a rămas în memoria colectivă ca fiind cel mai grav dezastru de acest fel. Pentru că s-a produs în regimul comunist al Uniunii Sovietice, oficialii au încercat să pună ”batista pe țambal”, doar că amploarea dezastrului l-a făcut cunoscut publicului în zilele, săptămânile și lunile următoare.

A mai existat un incident deosebit de grav, tot în Uniunea Sovietică, petrecut însă cu aproximativ trei decenii înainte de Cernobîl.

ADVERTISEMENT

Este vorba de dezastrul nuclear de la Kîștîm, un accident ce a avut loc la stația Maiak.

În acest caz, nu era vorba despre o centrală, ci despre o stație de producție a materialului necesar armelor nucleare.

Rămași în urmă, sovieticii și-au dezvoltat un program nuclear pe repede înainte

Cursa înarmării a început încă de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, însă americanii aveau deja un avans consistent din punct de vedere tehnologic. Asta i-a forțat pe sovietici să se grăbească, dezvoltând un program de cercetare pentru a crea uraniu și plutoniu folosibile în cadrul armelor nucleare.

ADVERTISEMENT

Astfel a apărut stația Maiak, construită între 1945 și 1948. Pentru că experții din domeniu încă aveau mari lipsuri în ceea ce privește cunoștințele despre fizica nucleară, eficiența și siguranța multor decizii nu puteau fi estimate corect.

Astfel, la acea vreme, deșeurile nucleare erau vărsate chiar într-un râu din apropierea stației. Abia ulterior au început rușii să ia în calcul și facilitățile de stocare pentru deșeuri nucleare lichide.

ADVERTISEMENT

Au fost construite depozite alcătuite din rezervoare de oțel, montate pe o bază de ciment, la 8 metri sub pământ. Pentru că combustibilul degaja cantități mari de căldură, au fost instalate și sisteme de răcire în jurul fiecărui rezervor.

Chiar aceste rezervoare au dus la dezastru, în cazul căruia a avut loc o contaminare radioactivă mai semnificativă decât în timpul dezastrului de la Cernobîl.

ADVERTISEMENT

Explozia de la Kîștîm

În data de 29 septembrie 1957, la ora 16:22, a avut loc o explozie într-unul din aceste rezervoare (dintr-un total de 14), recipientul cu 70-80 de tone de material radioactiv lichid fiind distrus complet.

Tavanul de beton de 160 de tone a fost smuls de suflul exploziei, iar un zid de cărămidă al unei clădiri aflate la 200 de metri distanță a fost distrus.

ADVERTISEMENT

Nici măcar localnicii n-au fost informați cu privire la accidentul care avusese loc; e lesne de înțeles că dincolo de granițele URSS-ului nu s-a aflat mai nimic despre dezastrul de la Kîștîm. Aproximativ 30 de sate au fost evacuate de-a lungul a doi ani de zile după incident, acestea dispărând ulterior de pe hărțile mai noi ale URSS și ale Rusiei. Oamenii, însă, n-au fost informați cu privire la pericol, ba chiar unii au făcut curățenie cu mopul și cu găleata.

Publicul larg a aflat pentru prima dată despre acest accident nuclear abia în 1976, odată cu fuga disidentului Zhores Medvedev.

Acesta a stat de vorbă cu jurnaliștii de la New Scientist, cărora le-a povestit despre situația accidentului petrecut cu două decenii în urmă. Povestea sa a fost susținută și de cea a lui Lev Tumerman, care a condus, la un moment dat, pe drumul dintre Sverdlovsk și Chelyabinsk, ajungând într-o zonă moartă, fără case sau ferme și unde indicatoarele auto îi avertizau pe șoferi să nu oprească, ci să iasă cât mai repede din zona respectivă.

Totuși, chiar și aflând aceste informații, Occidentul n-a crezut că un simplu accident la un depozit ar fi putut avea consecințe atât de grave. A fost produsă și o teorie alternativă, cea a unui test nuclear care ar fi produs radioactivitatea.

De ce au tăcut americanii, cu toate că știau ce s-a întâmplat în URSS

Mai rău, de-a lungul ultimelor decenii s-a ajuns și la ideea că guvernul american a preferat să tacă decât să facă lumină în acest caz, cu toate că ar fi avut cunoștință despre accidentul nuclear încă din 1960.

Unii sunt de părere că Statele Unite au preferat să evite subiectul de teama repercusiunilor venite din partea propriilor cetățeni. Aceștia ar fi putut să ajungă să chestioneze siguranța programului nuclear american, în cazul în care statul ar fi arătat ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică.

URSS, desigur, n-a avut niciun interes să dezvăluie adevărul despre incident și nici Rusia nu a făcut-o. Până în 1989, statul a negat vehement accidentul de la Kîștîm, iar în următorii ani, a minimizat semnificativ amploarea catastrofei.

Cu toate că politica rușilor a fost de a nega incidentul, iar cea a americanilor, de a-l ignora, au existat relatări cu privire la acesta în anii imediat următori.

În aprilie 1958, un ziar din Copenhaga scria despre un ”accident catastrofal” cauzat de armele nucleare sovietice, legându-l de decizia URSS, din martie același an, de a suspenda programul de teste al acestor arme.

Și în 1959 au apărut, într-un ziar austriac, informații cu privire la un accident serios într-o centrală nucleară. De asemenea, în 1962, incidentul a apărut și în buletinul de analiză al incidentelor nucleare, ca fiind un ”raport neconfirmat al unui incident major la un reactor.” Desigur, toate aceste informații au fost negate de sovietici.

Și CIA-ul știa despre ceea ce s-a întâmplat, tot cam din aceeași perioadă. Până în 1960, agenția americană avea o imagine foarte clară a accidentului, prin intermediul rețelei de informatori și cu ajutorul imaginilor-spion realizate din avioane de mare altitudine. Documentele au fost ținute departe de public, tot din aceeași teamă că industria nucleară ar putea avea o imagine pătată, mai ales pentru că era încă la început de drum.

La 64 de ani de la dezastrul nuclear de la Kîștîm, remarcăm unul dintre episoadele absurde ale Războiului Rece. Văzându-și interesul propriu, guvernul american și CIA au ajutat în mod activ Uniunea Sovietică să țină secret primul său dezastru nuclear pentru ceva mai bine de trei decenii.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 859. 32 pagini + cartea „Dictatura gastronomică”
A apărut noua revistă Taifasuri