Cum se laudă politicienii români cu măsurile propuse de Comisia Europeană în criza energetică. „În ceea ce privește taxarea, ăștia de la Bruxelles sunt copii de mingii în comparație cu noi”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a salutat, miercuri, anunțul făcut de șefa Comisiei Europene privind plafonarea veniturilor tuturor companiilor din energie, susținând că este exact aceeași măsură susținută și de partidul pe care-l conduce.

Criza energetică, de la Bruxelles la București

La începutul acestei luni Guvernul Ciucă a adoptat ordonanța OUG 119/2022 privind plafonarea prețului energiei la consumatorii finali pentru intervalul 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, ce include și o taxă de solidaritate din partea companiilor din energie, taxă reprezentată prin diferența dintre dintre prețul lunar de vânzare şi prețul de referință de 450 de lei/MW. În prezent ordonanța a ajuns în Parlament, unde urmează să fie modificată și în lumina propunerilor anunțate miercuri de către Comisia Europeană.

Astfel, Comisia a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, și anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul, care furnizează energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul prețului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. „Acești producători inframarginali au realizat venituri excepționale, cu costuri de funcționare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creșterea prețului angro al energiei electrice pe care îl practică”, se arată într-un comunicat de presă al CE, unde se subliniază că aceste sume colectate, estimate la 140 de miliarde de euro, vor fi folosite de statele membre pentru a-i ajuta pe consumatori să-și reducă facturile. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 EUR/MWh.

Comisia vrea de asemenea o „contribuție de solidaritate” temporară din partea firmelor din sectorul petrolier și al gazelor naturale. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creștere de 20 % față de profiturile medii din ultimii trei ani. „Un plafon pentru veniturile excedentare va oferi solidaritatea întreprinderilor din sectorul energetic, cu profituri anormal de mari, față de clienții care se confruntă cu dificultăți”, a declarat vice-președintele CE, Frans Timmermans. „Profiturile trebuie direcționate către cei care au nevoie de ele. Producătorii de hidrocarburi trebuie să contribuie la atenuarea crizei”, susținuse anterior și Ursula von der Leyen în discursul despre Starea Uniunii Europene.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Declarațiile liderilor de la Bruxelles au fost salutate de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a subliniat că este exact ceea ce propusese și partidul său la începutul acestei luni, lăsând și un mesaj ironic pentru partenerii de coaliție ce s-au împotrivit taxării companiilor din energie.

„Asta am susținut și noi, atunci când am propus atât taxa de solidaritate asupra profitului excepțional al companiilor din energie, cât și necesitatea introducerii unei reglementări a prețurilor care să pună capăt haosului speculativ din piața energiei. Nu mă aștept ca cei care au criticat aceste măsuri, atunci când au fost propuse de PSD, să aibă bunul-simț să tacă acum, când ele devin o certitudine la nivel european. Sper doar să nu-i ia amețeala când se vor roti cu 180 de grade și vor lăuda tocmai ceea ce criticau ieri”, a scris liderul PSD pe pagina sa de Facebook miercuri.

„Noi suntem profesori în taxare”

Experții în domeniul energiei subliniază însă că aceste propuneri sunt încă la nivelul de declarații și că mult mai importantă va fi forma finală în care acestea vor fi adoptate și modul exact în care vor fi implementate. Fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu a declarat pentru FANATIK că este mulțumit de setul de propuneri al Bruxelles-ului dar că acestea trebuie atât detaliate la nivelul unor politici publice concrete dar și să fie elaborat cu claritate scopul acestor măsuri.

„După anunțul Ursulei acum noi trebuie să așteptăm propunerile ce vor avea forma unui regulament. L-am văzut marți, nu arată rău. O să așteptăm acum forma lor finală, și ce pot spune este că mi-aș fi dorit mai multă claritate în funcție de ceea ce se urmărește. Până acum avem doar niște vorbe, sigur cu greutatea politică de rigoare, dar trebuie să vedem formularea concretă a acestor măsuri. Sunt multe lucruri ce trebuie bine gândite și analizat impactul acestor măsuri. Acest lucru mi-aș dori să văd – un mai mare pragmatism, o mai bună viteză de reacție și o mai mare claritate cu privire la ce se propune.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

În ceea ce privește taxările, noi suntem profesori în acest domeniu. Noi taxăm și ce nu fac ăia profit. În raport cu noi, ăștia de la Bruxelles sunt niște copii de mingii. Noi taxăm și ce nu fac ăștia, de trebuie să aducă bani de acasă”, a declarat, pentru FANATIK, Răzvan Nicolescu.

Chiar și taxarea profiturilor trebuie elaborată cu atenție astfel încât să nu ducă la eliminarea de pe piață a unor jucători mai mici, fapt care ar putea conduce la o nouă criză viitoare, este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. În plus acesta subliniază că măsurile anunțate de oficialii UE nu vin să rezolve problema esențială cu care se confruntă și anume a lipsei ofertei, adică a capacităților de producție.

„În ceea ce privește profiturile mari, cred că e o idee bună. Atunci când ele sunt mari cred că este o idee bună să încerci să limitezi aceste profituri, însă contează foarte mult cum duci această idee într-un act normativ. Există riscul foarte mare ca dacă se vine cu niște elemente de medie, așa cum s-a întâmplat la noi, companiile mari care făceau profituri mari să facă în continuare profituri, chiar dacă nu atât de mari, iar companiile mici să moară. Ori dacă companiile mici dispar, înseamnă că peste 3,4 sau 5 luni vom avea o criză și mai mare de energie și prețuri și mai mari.

Această criză energetică din Europa este una a capacității de producție. În prezent, ele sunt inferioare cererii, ori faptul că eu vin și taxez niște companii nu-mi crește producția și nu-mi reduce nici consumul. Cauzele care au dus Europa în actuala criză se mențin. Sigur, acești bani se vor întoarce către consumatori, dar din păcate nu vom rezolva astfel problema prin această abordare”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu, subliniază că soluția pe care o dorește toată lumea, „creșterea capacităților de producție” nu putea fi rezolvată într-un termen scurt oricum, dar este de părere că, în cazul unei ierni mai ușoare, nu vor exista probleme în anotimpul rece. De altfel, ministrul energiei, Virgil Popescu a anunțat miercuri că România va ajunge la 80%, gradul de umplere al rezervelor de energie pentru la iarnă.

„Soluția este creșterea capacității de producție, însă acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Probabil în Europa soluție pe moment ar fi să nu continuăm să închidem din sursele de producție, pentru că să construiești altele noi e greu, nu se poate face într-o zi. Poți umbla puțin la optimizarea consumului, dar să crești capacitățile de producție e complicat. 

Eu cred că vom trece iarna fără probleme. Stăm bine cu stocurile. Însă acest lucru va depinde mult de factori ce nu pot fi anticipați, nu putem știi cum va fi vremea în februarie martie. Eu cred totuși, pornind de la iernile trecute, de la vara aceasta, de la seceta care a fost în Europa, cred că nu va fi o iarnă aspră și atunci vom trece ușor. Dacă nu, atunci va fi mai complicat un număr de zile.

Rușii, din punctul meu de vedere, se aruncă singuri în aer cu acest comportament. Nu au o altă alternativă pe piață, deci este exclus să găsească o altă piață. Ce zic ei cu China este propagandă pură, în realitate vor rămâne cu 150 de miliarde de metri cubi pe care îi vor da în aer sau vor închide sondele, iar Gazprom va dispărea din Europa ca relevanță”, a mai precizat, pentru FANATIK, Răzvan Nicolescu.

De altfel marți, cei de la Goldman Sachs au susținut într-o analiză că prețul gazelor ar putea să se reducă la mai mult de jumătate în această iarnă, pe măsură ce eforturile depuse de țările UE se vor concretiza. Goldman a precizat că se așteaptă ca prețurile europene angro la gazele naturale să scadă de la 215 euro pe megawatt oră la sub 100 de euro pe MWh până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor, presupunând condiții meteorologice tipice de iarnă. Această cifră este cu mult sub cei 213 euro preconizați anterior, și prețul actual la care se tranzacționau miercuri, în ușoară urcare față de ziua precedentă.

„Din punctul meu de vedere dacă anunțul șefei Comisiei Europene era însoțit de o virgulă, și spunea „excepție fac cei care își investesc 100%, 90% din profit în capacități care vor fi puse în funcțiune în următorii doi sau trei ani”, cred că era extraordinar de bună o astfel de abordare. Puteam să luăm și o parte din profituri dar și să direcționăm o parte din acești bani – pentru că asta e problema Europei. Problema nu este doar cum o să supraviețuim anul acesta, problema este cum vom supraviețui următorii zece ani. Ori, era foarte important prin acest gen de măsură ca, chiar dacă iarna aceasta ne va fi foarte greu, măcar iernile viitoare să ne fie foarte bine”, este de părere și Dumitru Chisăliță.

Reducerea consumului de energie

Poate cea mai discutată dintre măsurile anunțate miercuri de către Comisia Europeană vizează obligația reducerii consumului de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023. O reducere de cel puțin 5% a consumului va trebui să fie făcută în timpul orelor de vârf. „Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf selectate”, a transmis Comisia Europeană.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a vorbit miercuri despre măsurile pe care populația le poate lua în acest scop, vorbind de trecerea la corpuri de iluminat cu consum scăzut, la electrocasnice într-o clasă economă de consum și, ca exemplu personal, a precizat că prin schimbarea centralei și-a redus consumul de gaze cu 30%.

„Consumul de energie cel mai vizibil este iluminatul. Ăsta este primul lucru pe care ar trebui să îl facem, nu să stingem lumina să stăm în beznă. Sunt corpuri de iluminat cu eficiență mare care reduc chiar cu peste 50% consumul. Pentru persoanele fizice acasă am recomandat – și aici trebuie să venim în sprijinul lor – schimbarea electrocasnicelor cu electrocasnice eficiente, care au clasă de energie A+, A++, să fie cu „A” în față.

Evident și acolo oamenii trebuie ajutați, pentru că nu este ușor să îți schimbi, trebuie să ai banii să schimbi. Apoi la consumul de gaze, pentru cei care au centrală individuală. Eu, personal, mi-am schimbat (centrala, n.r.) înainte de iarna trecută și fac economie cu aproape 30% la consumul de gaz, schimbând doar centrala într-una eficientă, nouă, cu recuperarea condensului”, a declarat oficialul în cadrul unei conferințe de presă.

Subiectul unor economii la consumul de energie a stârnit însă o gamă largă de reacții din partea liderilor politici de la București. Ordonanța adoptată la începutul lunii septembrie introduce un prag de 255 de KW/h pentru consumatorii casnici, prag până la care consumatorii vor plăti prețul subvenționat de până la 0,8 lei pe KW. Dacă consumatorii depășesc pragul de 300 de KW/h atunci întreaga factură se plătește la prețul convenit cu furnizorul de electricitate. Această prevedere a fost gândită tocmai în scopul de a induce în populație un stimul de a economisi, ba chiar premierul Ciucă a anunțat că se vrea introducerea unor stimulente suplimentare pentru cei care economisesc energie.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor a subliniat că este vorba de o recomandare a UE, dar este un sfat ce trebuie urmat pentru propriile noastre interese. „Trebuie să fim conştienţi că ne aşteaptă o iarnă grea. Eu cred că orice familie, orice om, orice instituţie din România, are posibilitatea de a mai economisi şi acest lucru trebuie făcut pentru că facem pentru noi, nu facem pentru alţii”, a spus liderul UDMR.

Unii lideri politici însă au ridiculizat acest subiect. Președintele PSD Marcel Ciolacu a comparat aceste recomandări cu perioada comunistă, spunând că „am văzut ce a însemnat, am trăit, în perioade în care lumea a fost forţată. Eu în acea perioadă nu mă întorc”. La fel, liderul liberal, Rareș Bogdan a ironizat din propunerile venite în spațiul public european, mai mult sau mai puțin serioase, de la dușuri în doi la închiderea robinetului de apă atunci când ne spălăm pe dinți.

„Vreau să vă rog să ascultaţi cu circumspecţie inclusiv retorica de la Bruxelles cu privire la… adică să vă spălaţi zilnic, să faceţi duş zilnic, nu o dată pe săptămână, să încercaţi să nu opriţi apa când vă spălaţi pe dinţi, să nu mâncaţi făină de gândaci şi nici să nu staţi la 19 grade”, a spus vice-președintele PNL la întrunirea tineretului partidului. „Sigur că pot să facă duș în doi, dar să facă cu propria nevastă”, a ironizat acesta ulterior propunerea lansată de ministrul energiei din Elveția, Simonetta Sommaruga, care a recomandat dușul în doi. Ideea a fost preluată și de Marcel Ciolacu care a spus în glumă că se va ajunge la un precedent. „După aceea o să fie în trei, în patru”, a spus liderul PSD.

„Această temă nu a fost tratată serios de autorități. Este clar că aceste recomandări au fost ridiculizate și duse chiar în niște extreme nici măcar penibile, periculoase chiar. Adică vii și le spui unor copii că atunci când se spală pe dinți apa trebuie să curgă, în condițiile în care de la grădiniță până la universitate ni se spune să nu lăsăm apa să curgă, despre ce să mai vorbim? Ele au fost aduse într-un ridicol al discuției. Să sperăm că nu vom avea o iarnă foarte grea, pentru că dacă iarna va fi astfel cum vor încerca să explice oamenilor astfel de măsuri într-o situație extremă?

Dacă noi nu vom avea o iarnă grea vom trece ușor peste această perioadă. Iarna este cel mai prost manager pentru România: dacă iarna este ușoară, managementul este perfect, dacă iarna este grea, managementul este dezastruos”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în energie Dumitru Chisăliță.