Cum sunt întârziate alegerile de la Sectorul 5. Chichița legislativă invocată de către AEP

Alegerile pentru Primăria Sectorului 5 al Capitalei trebuiau să fie organizate până în data de 10 octombrie, și anunțate cu 35 de zile mai devreme, în contextul în care legea precizează că acestea se organizează în termen de 90 de zile de la vacantarea postului de primar.

Cum sunt întârziate alegerile de la Sectorul 5

Fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu-Piedone, a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare în dosarul Colectiv în data de 12 mai. Potrivit legii, în această situație, postul devine vacant și trebuie organizate alegeri parțiale.

Articolul 160 din Codul Administrativ, și în special alineatul 11 stabilește pașii pe care instituțiile statului trebuie să le urmeze pentru organizarea acestor alegeri.

„Data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (10)”, se arată în textul de lege ce ia în calcul posibilitatea ca ordinul prefectului să fie atacat în instanță.

Digi24.ro

O femeie era milionară de cel puțin o lună, dar nu și-a dat seama. Descoperirea care i-a schimbat viața

Cei din prefectura Capitalei ne-au declarat că instituția și-a îndeplinit toate atribuțiile prevăzute de lege, și că a constatat vacantarea postului de primar încă din data de 9 iunie, dată la care a transmis adrese și informări la toate instituțiile cu rol în organizarea alegerilor, și anume Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Guvernul României. Surse din prefectură au declarat pentru FANATIK că instituția a ținut o corespondență cu AEP-ul încă din luna mai.

„Când mi-a trimis Primăria Sectorului 5, imediat după ce a constatat că a fost condamnat am solicitat la Curtea de Apel să-mi trimită copia dispozitivului, în câteva zile mi-a trimis, am constatat vacantă și am înaintat documentele toate la autoritatea publică. Din acel moment, rolul prefecturii în organizarea alegerilor a încetat”, a declarat, pentru FANATIK, și prefectul Capitalei numit în această funcție de către PSD, Toni Greblă.

Cert este că ordinul emis de prefectură a fost emis după aproape o lună de zile, și nu în zece zile așa cum prevede Codul Administrativ, însă prefectura susține că atunci a fost primit referatul pentru acest ordin de la secretarul Primăriei Sectorului 5. În plus, ordinul prefectului a fost contestat în instanța de contencios-administrativ de către fostul primar, iar o decizie definitivă a venit abia în 12 iulie.

Acesta este data de la care, potrivit Codului Administrativ, Guvernul României avea la dispoziție 90 de zile pentru organizarea alegerilor.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Justificarea invocată de către AEP

Candidatul USR la primăria București, avocatul Alexandru Dimitriu susține însă că prefectura a trimis adresa la AEP abia în data de 5 august, dată de la care începe rolul AEP, care trebuia să notifice Guvernul pentru organizarea alegerilor.

AEP susține că nu a făcut încă acest lucru din două motive. În primul rând AEP susține, într-un răspuns pentru publicația Buletin de București, că încă mai adună date privind posturile de aleși rămase vacante în toată țara, și apoi susține că textul din Codul Administrativ este vag și că nu face referire directă la Autoritatea Electorală Permanentă ca instituție abilitată să notifice Guvernul pentru organizarea alegerilor parțiale, textul menționând doar „autoritatea cu atribuții în organizarea alegerilor”.

„Noi nu avem cum să facem așa ceva pentru că nu intră în atribuțiile AEP să facă asta. Noi facem doar ce este în atribuțiile noastre, am făcut, de fiecare dată, o informare. La acest moment suntem încă într-o evaluare pentru că apar continuu localități pentru care se organizează alegeri, se pot organiza alegeri, dar nu avem, nu suntem autoritatea competentă, potrivit legii, să cerem acest lucru. Asta pentru că nu scrie niciunde care este autoritatea care cere acest lucru. Textul legii vorbește de „autoritățile competente”, întrebarea este care sunt alea? Practic noi facem doar o informare, și nu o solicitare către Guvern.

Nu este reglementată autoritatea care face acest proces. O să venim cu o propunere de modificare a Codului Administrativ în care să fie clară Autoritatea Electorală Permanentă desemnată ca autoritate și atunci vom putea face lucrurile acestea. Dar acest lucru este de durată, nu putem face prin ordonanță, e doar printr-un proiect de lege pe care sper să-l depunem în perioada următoare.

La alegerile la termen avem atribuții clare specificate în legea electorală. Aici este o prevedere în Codul Administrativ. În legea electorală avem clar prevăzut că noi, împreună cu MAI, propunem Hotărârile de Guvern”, a declarat, pentru FANATIK, Florin Mitulețu-Buică, președintele instituției, numit în această funcție în 2019, pentru un mandat de opt ani.

Prefectul Capitalei, fostul judecător CCR, Toni Greblă, numit în această funcție tot de către PSD, susține că Guvernul și AEP-ul au obligația să coopereze pentru organizarea acestor alegeri în termenul prevăzut de lege.

„Data alegerilor se stabilește prin Hotărâre de Guvern. În general, între autorități, există o conlucrare, este presupusă o colaborare”, a spus fostul judecător CCR, întrebat dacă Guvernul trebuie să aștepte o solicitare sau propunere din partea AEP. Acesta a subliniat însă că nu există nicio neclaritate și niciun dubiu că în textul de lege din Codul Administrativ în care se face referire la „autoritățile cu atribuții în organizarea alegerilor” este vizată AEP.

De altfel, alegerile parțiale nu reprezintă un reprezintă o premieră juridică sau administrativă pentru România. Nu mai devreme de anul trecut, AEP a reușit să inițieze organizarea unor alegeri parțiale în 22 de județe ale țării.

Și regulamentul de organizare și funcționare al AEP precizează că instituția are „competență generală în materia pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor și a referendumurilor, precum și în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale”.

Coaliția trage de timp

Avocatul Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției și în prezent candidat la Primăria Sectorului 5, a precizat că a făcut o plângere penală în care sunt vizate toate cele trei autorități care nu au reușit să organizeze alegerile, dar și că a înaintat o acțiune în instanță luni prin care aceste instituții să fie obligate să organizeze alegerile.

„Explicațiile oferite de AEP sunt fără comentarii, ce să zică hoțul când e prins. Legea, și anume art. 160, alin 11, din CA, spune că în 90 de zile de la vacantare postului de primar trebuie organizate alegeri. Primul pas este făcut de prefect, care trebuie să aducă la cunoștință AEP, legea spune autoritatea care se ocupă de organizarea alegerilor, adică AEP-ul, pe urmă aceștia trebuie să informeze Guvernul, iar Executivul trebuie să dea o Hotărâre de Guvern prin care să stabilească data alegerilor. AEP-ul este fără îndoială autoritatea care se ocupă de organizarea alegerilor. Și legea lor spune foarte clar că ei se ocupă de așa ceva. Ei redactează proiectul de hotărâre de guvern pe care-l înaintează MAI-ului.

Pe lanțul acesta, prefectura a întârziat aberant de mult, adică a trimis notificarea către AEP pe 5 august cred, după aproape o lună de când s-a vacantat poziția de primar, AEP-ul nu a informat nici până acum Guvernul, deci e primul vinovat, dar asta nu înseamnă că Ciucă, în calitate de premier, respectiv Bode, în calitate de MAI, care e inițiatorul hotărârii de guvern, și alături de ei, Marcel Ciolacu, nu sunt vinovați de faptul că nu vor să facă alegeri. Toți băieții ăștia au săvârșit și săvârșesc în continuare infracțiunea de abuz în serviciu, iar cei păgubiți sunt toți cetățenii Sectorului 5.

Un primar trebuie să fie ales. Articolul 2 din Constituție spune foarte clar că suveranitatea aparține cetățenilor, care o dau mai departe către cei care conduc. Prin urmare, nu poate să conducă cineva fără să fie votat de cetățeni”, a declarat Alexandru Dimitriu, pentru FANATIK.

Potrivit acestuia, nici PSD, care are acum primarul interimar, și nici PNL-ul, care are acum vice-primarul interimar, preferă situația actuală și de aceea au evitat organizarea unor noi alegeri. „Coaliția trage de timp, pentru că în momentul de față PSD are primarul interimar, PNL a obținut, pentru că ei formează acum o nouă majoritate și se înțeleg de minute, un vice-primar tot interimar și atunci probabil că se gândesc ce rost mai are să riște organizarea unor alegeri și să piardă, așa că mai bine guvernăm noi cum suntem acuma, pentru că e foarte bine”, a mai precizat acesta.

De altfel, potrivit unor informații pe surse, potrivit sondajelor favorit în aceste alegeri este chiar fiul lui Cristian Piedone, deputat PSD, care însă nu este preferat de președintele partidului, Marcel Ciolacu. Dacă social-democrații nu au luat încă o decizie în acest sens, fostul primar PSD de la Sectorul 5, Daniel Florea a fost înștiințat că nu are sprijinul partidului, motiv pentru care și-a anunțat la începutul acestei luni demisia din partid.