Cum vor arăta alegerile din 2024, după planurile coaliției. Interesele ascunse din spatele calendarului electoral

Oficializarea comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare favorizează partidele de guvernământ, însă întregul calendar electoral preconizat pentru anul 2024 pare să gândit să maximizeze șansele PSD și PNL. Deși întregul calendar nu a fost definitiv stabilit, se pot trage unele concluzii privind modul în care se vor derula alegerile din acest an în România.

Primăriile, condamnate la inactivitate timp de patru luni

Comasarea localelor cu europarlamentarele va face ca fiecare alegător să primească cinci buletine de vot în loc de patru: pentru consiliul local, pentru primar, pentru consiliul județean, pentru președintele CJ și pentru Parlamentul European. Teoretic, nu este o situație pe care un alegător cu minimă educație electorală să nu o poată gestiona. Situația inedită este dată de faptul că PSD și PNL vor avea listă comună pentru europarlamentare, în timp ce pe buletinele de la locale vor figura separat.

La nivel teoretic, cele două partide speră că mobilizarea electoratului pentru alegerea primarilor se va răsfrânge printr-o prezență mai mare la europarlamentare și astfel structurile locale puternice ale liberalilor și social-democraților să contribuie la limitarea scorului AUR pentru Parlamentul European. Tot teoretic, există și posibilitatea unui efect invers, anume ca electoratul nemulțumit de actuala coaliție să se mobilizeze și astfel să contribuie la creșterea scorului AUR sau al Alianței Dreapta Unită inclusiv pentru locale.

Cert este că primarii aleși în iunie vor trebui să aștepte aproape patru luni să-și preia mandatele, întrucât cele ale edililor aleși în septembrie 2020 nu pot fi scurtate. Complicată este situația localităților în care primarii în funcție vor pierde mandatele. Pentru cele patru luni în care își vor mai exercita funcțiile nu vor avea niciun fel de motivație să facă lucruri concrete în folosul cetățenilor. Practic, vor fi patru luni de inactivitate iar asta în cazul cel mai bun, presupunând că nu vor încerca să îngreuneze deliberat misiunea celor care vin după ei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Deși Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu au anunțat miercuri seara o decizie privind un candidat comun la alegerile prezidențiale, se pare că acestea se vor derula și ele mai devreme, scenariile de lucru din coaliție vizând lunile septembrie și octombrie. Legal, nu există niciun impediment pentru acest lucru, spre deosebire de alegerile parlamentare care nu pot fi devansate față de începutul lunii decembrie, întrucât noul Parlament trebuie să fie convocat în cel mult 20 de zile de la alegeri. Cum mandatul parlamentarilor în funcție expiră pe 21 decembrie, este obligatoriu ca scrutinul parlamentar să aibă loc în ultima lună a anului.

Câștigătorul prezidențialelor obține și Parlamentul

Însă decuplarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare într-un an în care era posibilă comasarea acestora demonstrează că discuțiile despre comasarea alegerilor nu au fost motivate niciun moment de reducerea cheltuielilor statului, de reducere a perioadei de provizorat dintr-un an electoral încărcat sau de prevenirea absenteismului masiv din cauza sindromului de oboseală a alegătorilor care nu ar fi dispuși să fie chemați la urne foarte des.

În anii 1990, 1992, 1996, 2000 și 2004, românii au votat în primul tur pentru alegerile prezidențiale concomitent cu alegerile parlamentare. Ulterior, prelungirea mandatului președintelui României la cinci ani a făcut ca în 2009, 2014 și 2019 cele două tipuri de alegeri să se desfășoare în ani diferiți. În 2024 ar fi coincis din nou, însă PNL și PSD se pregătesc să le separe, deși comasarea era o opțiune logică.

Iar motivul este legat tot de calcule electorale. Este foarte probabil ca partidul din care provine candidatul ce va câștiga mandatul de președinte să obțină și cel mai mare scor la alegerile parlamentare care vor avea loc aproximativ două luni mai târziu. După fiecare scrutin prezidențial, sondajele au arătat o creștere accelerată a nivelului încrederii electoratului în președintele nou ales și în partidul care l-a susținut.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Va fi suficient ca în toamnă președintele ales să ceară electoratului să-i dea o majoritate parlamentară cu care să poată colabora pentru ca partidul său să spere la un scor mai mare. Practic este o viciere de rezultat care nu a avut loc la scrutinele anterioare, când numele președintelui era cunoscut abia după ce românii își alegeau parlamentarii. Astfel, prin calendarul electoral preconizat în coaliție se creează premisele ca la finele anului să avem un partid hegemon, care să dețină controlul la Palatul Cotroceni și la Palatul Victoria, cu susținere majoritară confortabilă.