Un cutremur puternic, cu epicentrul în judeţul Gorj, s-a produs luni după-amiază, cu puţin înainte de ora 17.00, la o adâncime de numai 15 km. Magnitudinea seismului a fost de 5,2. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a transmis că nu au fost primite apeluri prin intermediul 112 și nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime.
Oamenii din mai multe orașe ale țării au anunțat că au resimțit cutremurul. Cel mai intens pare să se fi resimțit în Dolj și nordul județului Gorj, dar și dincolo de munți, la Petroșani, Straja sau Sibiu. Epicentrul seismului a fost localizat la 8 km nord/nord/est de localitatea Runcu.
Comandamentul ISU Gorj a dispus ca echipajele să meargă în teren pentru misiuni de recunoaștere/patrulare pentru indentificarea eventualelor probleme, însă la o primă evaluare nu au fost constatate probleme deosebite.
“În ziua de 13.02.2023, 16:58:06 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.2, la adâncimea de 15 km. Cutremurul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 107km NV de Craiova, 137km V de Pitesti, 166km E de Timisoara, 179km S de Cluj-Napoca, 183km SE de Arad, 196km V de Brasov, 218km E de Belgrad, 222km E de Zemun, 224km V de Ploiesti”, transmite Institutul.
Acest cutremur a fost urmat de o replică cu magnitudinea 3, după aproximativ 25 de minute, epicentrul fiind la aceeaşi adâncime. Potrivit specialiștilor, cutremurele din judeţul Gorj sunt foarte rare, cu o frecvenţă de 5-10 ani şi magnitudini de 4-4,5.
Vorbind despre seismicitatea județului Gorj, geologul Ilie Huică explica faptul că a fost identificat un sistem de cutare paleochimeric în care “Pânza de Schela-Vierzuroi” a încălecat de la nord-vest spre sud-est depozitele formaţiunii de Schela, între văile Schela şi Viezuroi, pe o distanţă de mai bine de 7 km.
“În urma presiunilor enorme exercitate de masa Cristalinului Getic precum şi de masa Pânzei de Schela-Viezuroi, sedimentarul Autohtonului Danubian a suferit o încreţire intensă, luând naştere strânse anticlinale şi sinclinale uneori asimetrice, falii longitudinale est-vest şi falii transversale nord-sud, care au fost detectate prin cercetările geologice şi seismice în arealul judeţului Gorj”, spune profesorul Huică.
Totodată, geologul a făcut şi o legătură între cutremurele din Vrancea şi cele din Gorj, explicând: “Undele seismice care pornesc de la focarul din Vrancea ajung şi pe teritoriul judeţului Gorj însă mult atenuate atât datorită distanţei mari cât şi faptului că energia cinetică transmisă este reţinută într-o mare măsură de rocile neozoice afânate ale Depresiunii Getice, în afară de cazul dacă această energie nu este canalizată de falii de mare adâncime, pe traseele cărora puterea cutremurului poate ajunge la sute de km distanţă”.
Mihai Diaconescu, seismolog la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat la Antena 3 că seismul de luni a fost cel mai puternic consemnat în zonă. Referitor la cum s-a simţit, Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu Jiu, a afirmat: “Eram în primărie. L-am resimțit foarte foarte tare. Nu am avut o astfel de experiență în toți cei 47 de ani ai vieții mele. Suntem în legătură cu ISU Gorj, avem oamenii pe teren pentru depistarea unor eventuale probleme. Până în acest moment nu există nicio informație din zonă cu privire la eventuale pagube sau victime. Eram pe scaun și am resimțit. Ne-am speriat pentru că nu este un lucru cu care te intalnești în fiecare zi”. Cutremurul a fost resimțit și în Bulgaria, Serbia, Croația şi Bosnia-Herțegovina.