Cutremurul catastrofal care a determinat apariția seismologiei ca știință. Zeci de mii de victime provocate de seism, tsunami și incendiu

Până în secolul al XVIII-lea, cutremurele aveau fie explicații supranaturale, fie erau socotite o pedeapsă divină pentru păcatele muritorilor. Însă cutremurul catastrofal de la Lisabona din 1755 a stimulat cercetarea științifică pe această temă, fapt ce a dus la identificarea în numai câțiva ani a cauzei corecte a cutremurelor. În mod paradoxal, o contribuție majoră la apariția seismologiei ca știință au avut-o chiar preoții portughezi.

Lisabona, lovită de cutremur și două replici puternice

Deși nu este cutremurul care s-a soldat cu cele mai multe victime, catastrofa de la Lisabona a reprezentat la acea vreme un șoc pentru întreaga Europă, mai ales că a fost vorba de o înlănțuire de trei dezastre distincte: un cutremur care a făcut ca zidurile bisericilor să se prăvălească peste credincioșii aflați la liturghie, urmat de un tsunami care a ucis alte mii de oameni care se refugiaseră în port de frica unor replici, precum și de un incendiu devastator care i-a ars de vii pe cei prinși sub ruine. Datorită acurateței relatărilor de atunci, seismologii moderni au putut să refacă filmul evenimentelor, cu un grad mare de precizie mult mai ridicat față scenariile vehiculate pentru cutremurele care avuseseră loc până atunci.

În dimineața zilei de 1 noiembrie 1755, o mare parte dintre locuitorii Lisabonei se afla în bisericile din oraș, întrucât celebrau Ziua Tuturor Sfinților. Șocul inițial a avut loc la ora 9.40, mișcarea seismică durând în jur de cinci minute, iar o primă replică de intensitate mare a survenit circa 20 de minute mai târziu A doua replică a avut loc la prânz. O mare parte din victime au murit în bisericile care s-au surpat peste cei dinăuntru. În centrul orașului, au apărut fisuri în sol care au atins și 5 metri lățime.

Mulți localnici s-au refugiat în zona portului, unde nu existau clădiri înalte care se puteau dărâma în urma altor replici, probabil cea mai proastă decizie pe care o putea lua. La scurtă vreme, marea s-a retras scoțând la iveală epavele care se adunaseră în port de-a lungul timpului. Apoi apele s-au întors sub forma unui tsunami cu o înălțime de șase metri provocând alte victime. De trei ori apele mării s-au retras pentru a reveni cu valuri uriașe.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Până la un sfert din locuitori au fost uciși

Între timp, în zonele înalte ale orașului care nu au scăpat furiei mării, au apărut primele incendii, provocate de obicei de candelele aprinse din case și biserici și de focurile de gătit. Incendiile locale s-au extins și s-au unit într-un foc uriaș care a cuprins întregul oraș. Focul a blocat eforturile de scoatere a celor prinși sub dărâmături, mulți dintre aceștia arzând de vii. Încercările de stingere a incendiilor au fost zădărnicite de molozul care blocase unele străzi sau de faptul că localnicii care au reușit să mai salveze ceva din avutul lor de sub ruine l-au pus în mijlocul drumului. Vânturile puternice au întreținut incendiile astfel că ultimele focare au fost stinse abia după o săptămână.

Istoricul Alvaro Pereira estimează că, din cei 200.000 de locuitori ai orașului, 30.000-40.000 ar fi murit, însă estimările variază considerabil, de la 15.000 până la 70.000. Însă alte mii de oameni și-au pierdut viața în alte localități din Portugalia. În Spania, orașul Cadiz a fost aproape distrus de tsunami, iar alte mii de victime au fost înregistrate în Maroc, insulele Canare și Azore, fie din cauza cutremurului, fie în urma valurilor care au inundat litoralul.

Pe baza cercetărilor făcute pe fundul Oceanului Atlantic și a relatărilor din epocă, seismologii au stabilit că epicentrul cutremurului a fost în apele oceanului, la sud-vest de Lisabona. Magnitudinea este evaluată în jur de 9 grade pe scara Mercalli, fiind socotit de gradul XI din XII posibile din punct de vedere al manifestărilor percepute de oameni. Potrivit unor relatări, cutremurul ar fi fost resimțit, deși cu o intensitate mult mai redusă, într-o mare parte a Europei precum și în Caraibe. În memoriile sale, Giacomo Casanova scrie că ar fi resimțit cutremurul pe când se afla într-o închisoare din Veneția.

Valurile tsunami au ajuns până în America

Seismologii de la Pacific Tsunami Warning Center au făcut și o simulare privind modul de propagare a valurilor uriașe generate de seism. Tsunami-ul a ajuns a ajuns pe coasta Angliei, în Cornwall, și a lovit și coastele Irlandei. Valuri cu o înălțime între 1 și 3 metri au ajuns și de cealaltă parte a Atlanticului, în Antile și pe coasta de est a Statelor Unite de astăzi. A fost afectată și coasta de Americii de Sud, fiind raportate distrugeri pe litoralul nordic al Braziliei.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Aceste informații detaliate despre seism au fost posibile întrucât prim-ministrul de atunci al Portugaliei, marchizul de Pombal, a trimis un chestionar către toți preoții parohi din țară în care li se cerea să răspundă inclusiv la întrebări legate de manifestările cutremurului în localitățile lor: cât a durat cutremurul și cum s-a manifestat acesta, care au fost distrugerile provocate, care a fost înălțimea valurilor dacă a avut loc un tsunami.

Pronia divină, pusă sub semnul întrebării

Pe baza acestor răspunsuri care se află în arhivele naționale portugheze, seismologii au putut să obțină informații cu un grad relativ mare de precizie, anul 1755 fiind socotit în general drept anul de naștere al seismologiei. Dimensiunea tragediei de atunci a stimulat și formularea unor ipoteze privind cauzele cutremurelor, necontaminate de considerații de ordin supranatural. Astfel, filosoful Immanuel Kant, într-un tratat scris în 1756, afirma că seismele ar fi provocate de mișcarea gazelor în interiorul unor peșteri aflate la mare adâncime. Filosoful și naturalistul englez John Michell a fost cel care a identificat, în 1761, cauza exactă a cutremurelor, despre care a spus că sunt provocate de „mișcări ale unor mase mari de piatră la adâncime”.

Cutremurul a avut consecințe inclusiv în filosofie și politică. Catastrofa de la Lisabona a compromis definitiv ideea că lui Leibniz că Dumnezeu a creat „cea mai bună dintre lumile posibile” și a stimulat curentul deist de gândire, potrivit căruia, chiar dacă Dumnezeu a creat lumea și mecanismele care o guvernează, el nu se mai implică în propria creație. Pe plan politic, modul în care Pombal a gestionat criza de după cutremur și refacerea rapidă a economiei portugheze i-a consolidat poziția în fața regelui Jose I, astfel că marchizul a putut impune reformele care au modernizat Portugalia și a limitat considerabil influența înaltei nobilimi.